Infiintarea si
intretinerea plantatiilor de prun
Producerea
materialului saditor.
Pentru infintarea de plantatii comerciale prunul se inmulteste prin altoire.
Portaltoi utilizati in obtinerea de material saditor la prun sunt:
1.Corcodusul sau mirobolanul cel mai utilizat portaltoi pt prun. Calitati:facultate
germinativa foarte buna a semintelor; puietii cresc repede si destul de
uniform; asigura procent mare deprindere la altoire cu majoritatea soiurilor;
lastarii altoi cresc reapid si productia de pomi STAS este mare; Imprima
pomilor vigoare , productivitate , longevitate. Defecte: Nu este
compatibil cu grupa Tuleu si renclod; imprima vigoare pomilor devenind
necorespunzatori pentru livezile de mare intensitate; mare variabilitate
datorita inmultirii generative. 2.Corcodus 163. Omologat la Geoagiu in
1978 si se inmulteste pe cale vegetative prin butasi lignificati. 3.
Mirobolan B. Obtinut la East Malling
si se inmulteste prin butasi lignificati. 4. Mirobolan 29. Obtinut in SUA ,
inmultire prin butasi lignificati. 5.
BN 4KR obtinut la SCPP Bistrita se inmulteste usor prin butasi lignificati
si este imun la Plum Pox(Sharka). 6. Miroval Obt. la SCPP Bistrita si se imulteste prin
butasi lignificati. 7. Prunul franc Pana in present pentru conditiile
din tara noastra au fost omologati urmatorii
portaltoi franc de prun: Rosior varatec, Galbior, Renclod verde, Otesani8,
Voinesti B, Scolduse, Buburuz. Calitati: buna comp cu toate soiurile;
tulpini mai reduse dacat corcodusul; pomii intra mai repede pe rod dacat
altoiti pe corcodus; da rezultate mai bune pe solurile cu continut mai mare de
argila si exces de umiditate; valorifica mai bine terenurile erodate, subtiri. Defecte: emite drajoni; samburii au facultate
germinativa redusa 25-50%.; puietii crsc lant in pepiniera si in campul I.
Otesani 8. Imprima o crestere mai redusa 30-40%, intra mai repede pr rod
,si productivitate ridicata.Se preteaza la plantatiile cu o densitate
de1000-1200 pomi/ha. Pixy Obtinut
la East Malling in Anglia din P. insisitia, se
inmulteste vegetative prin butasi lignificati si marcotaj. Este de tip semispur
si este bun pentru livezile de mare intensitate. Intrare bun ape rod cu
productivitate buna dar dimensiunile fructelor mai redusa. Brompton. Obt
la East Malling , imprima vig mare , se inmulteste prin butasi lignificati si
marcotaj. Este rec pentru terenurile mai grele si umede dar nu cu exces de
umiditate. Specificul infintarii plantatiilor: Sistemul de cultura.
1.Culturi "artizanale" Sistemul "pruni in faneata" -aste specific
dealurilor inalte si este precticat din cele mai vechi timpuri. Sortimentul
este reprezentat de soiuri vechi autohtone Grase romanesti, Vinete romanesti,
Scolduse inmultite prin drajoni sau seminte. Rareori pamii sunt dispusi in
randuri, cel mai adesea alc palcuri sau padurici care se numesc prunete. Solul
se intretine in faneata iar fructele sunt pentru industrializare. Sistemul
agropomicol. Este practicat pe mari suprafaete de teren in zona dealurilor
subcarpatice. Acest system consta in plantarea prunilor in jurul terenurilor
unde se cultiva plante anuale(porumb, cartof , grau).Cultura principal este
cultura anuala . Pomii beneficiaza de ingrasaminte de la cultura anuala de la
care ajunge si sub coroana pomilor. Productiile sunt mai ridicate decat la
sistemul in faneata. Sistemul
familial nu este tipic pentru
cultura prunului. Este specific suprafetelor mici 0,5-1ha din jurul caselor
unde se cultiva de fapt mai multe soiuri. Agen, Centenar, Tuleu gras, Vinte
romanesti. Aceste soiri prezentate de 1-5 plante care sunt f bine intretinute.
Frcte pt consum propriu uneori productie marfa. 2.Sistemul culturii pure. Sistemul
clasic de cultura Este cel mai raspandit pe plan mondial si in tara noastra. In acest system se cultiva soiurile
viguroase altoite pe corcodus . Distantele de plantare sunt de 5,5-6 sau
4,5-5m. Pentru soiurile spur Agen, Stanley,
Tuleu timpuriu distantele se pot reduce la 5 sau 3,5-4m. form de coroana in
acest tip de cultura sunt :piramida etajata, leader, vas intarziat. Sistemul intensive a aparut tarziu sip e
plan mondial. Presupune forme de coronae aplatizate.La inceputul culturii
productia pare promitatoare dar dupa anul 8 de fructificare aceasta scade
pt-cas rodu fuge spre exterior si jmatate inferioara se degarniseste. Momentan
portaltoii de prun nu pot reduce vigoare pomilor pentru plantatiile de mare
densitate. Sistemul superintensiv Acest system se afla in faza de
studio. Prsupune densitate de 1111 sau 2222pimi/ha si a fost realizat in
Germania Franta, Romania. Portaloi folositi: P2038,
Kuppers1, Ishtara, Pixy, Otesani8, Saint Julien A. Formele de coronae folosite au
fost: gard fructifer,fus subtre, fus tufa. Orientarea este spre intensificare
dar densitatea acceptabila pentru soirule si portaltoilor nostril este de
500-600 de pomi/ha. In cazul altoilor Otesani8, Voinesti B, Pixy, Saint
julienA, densitatea poate ajunge la 1000-1200pomi/ha dar cu o tehnologie
adaptabila. Intretinerea plantatiilor de prun. Lucrarile solului. In plantatiile tinere cele mai bune rezultate
se obtin prin utilizarea ogorului negru sau a ogoruluoi combinat cu
ingrasaminte verzi. Se folosec plante anuale leguminaose anuale prasitoare de
gradina, bostanoase sau alte plante cu talie joasa: cartof, sfecla. In acest
caz este necesar asigurarea ingrasamitelor si de apa pantru culturile anuale.
In livezile de pruni pe rod se poate intertine in ogor negru , ogor erbicidat
sau inierbarea intervalului dintre randuri. Intre livezile de prun pe rod se
foloseste o gama larga de erbicide. Preemergente: Simazin 50, Livezin,
Superism. Postemergent: Gramoxone 50, Roundup sau Glifogan. In cazul inierbarii se foloseste Lolium perene 50%
si Trifolium repens 50% . Cand iarba ajunge la 20cm se coseste iar acesta
opertiune se repeat de 3-4 ori si se lasa la fata locului ca mulci. Fertilizare
In plant tinere daca s-a facut fert de baza inainte de desfundat cu 50-70 t
de gunoi de grajd 500-600 kg superfosfat, 200-300 kg sare potasica, timp de 4
ani de zile dupa plantare, pomii sunt asigurati cu necesarul de ingrasaminte
dar trebuie sa amendam annual ingrasaminte pa baza de N in special azotat de
amoniu.In anul I se administreaza 50 g N in doua repriza 50% martie-aaprilie si
50% mai-iunie iar doza va creste annual cu 50g sub act /pom. Livezile pe rod se
fertilizeaza annual cu 30-40 t/h gunoi de grajd. Avand in vedere ca doar 1/3
din ingrasaminte se asimileaza de pomi restul levigandu-se sau blocandu-se in
complexul colloidal al solului se poate recomanda orientativ administrarea a
120kg N s.a., 70-80 kg P2O5 si 120kg K2O. Fertilizarile la sol trebuie
completata cu faertilizarea foliara , care adduce un raport in plus de macro si
mai ales microelemente exact la nivelul frunzei, dar si potenteaza absorbtia
rediculara. Este mult mai efficient deoare-ce sunt assimilate si cand este
saceta cand ingrasamintele din sol nu sunt. Irigarea Desii in Romania nu este
irigat trebuie retinut ca prunul reactioneaza f bine la irigare. Ca prunul sa
vegeteze bine umiditatea din sol trebuie sa fie de 60-80% din IUA pe adnacima
de 20-60cm.Prunul are cerinte mari fata de umiditate in urmatoarele perioade:
dupa leg fructelor; la intarirea endocarpului; cu 2 sapt inainte de maturarea
fructelor. Taierile aplicate prunului. Taieri de formare Formele
de corana cele mai corespunzatoare pentru prun sunt: piramidele, vasul
ameliorat, vasul intarziat, vasul aplatizat. Literatura recomanda forma de
coroana de tip palmeta dar aceste forma nurealizeaza un volum productive
corespunzator si se degarnisesc repede. Trebuie evitate taierile severe la
pomii tineri recurgandu-se mai ales la dirijari si interventii in verde. Taieri
de rarire si fructificare Prin acest tip de taiere se mantine echilibru
intre crestere si rodire.Taierile de intretinere si fructificare se executa
diferentiat in functie de incarcatura de rod si de varsat pomului. Pamii se
afla in echilibru cand nivelul cresterilor anuale este de 50-60 cm in prima
parte a rodirii si 30-40 cm in ultima parte a rodirii, iar incarcatura de
muguri de rod este buna. La inceputul rodirii cand cresterile sunt intense se
vor executa taieri putine si care vor urmarii eliminarea semischeletului cu
plasament necorespunzator epi- sau
hipoton incalecat sau umbrit. Se va urmarii mentinerea in coroana a
formatiunilor de 1-2 ani garnisite cu
muguri de rod, deoarece pe aceastea se vor obtine fructe de calitate. In
perioada de rodire maxima , degarnisirea semischeletului se accentueaza, iar
nivelul cresterilor sa scada. Taierile vor fi mai energice , indepartanduse 1/5
pana la din ramurile de schelet mentinandu-se o lungime de cca. 40-50 cm a
acestora. Spre sf perioadei de rodire nivelul cresterilor scade , numarul arcadelor
de rodire creste. In aceasta perioada se fac taieri energice pastrandu-se prin
taieri de corectare si intinerire doar elemente de schelet si semischelet
correct pozitionate fata de fiecare forma de coroana. Ranile peste 3-4 cm se
protejeaza cu masticsau vopsea de ulei. Cand pomii intra in perioada de declin
se vor aplica taieri de regenerare care pot prelungii rodul 4-5 ani. Normarea
productiei: Unele soiuri de prun se supraincarca cu rod , ceea ce determina
o serie de fenomene negative: alternanta de rodire; fructe mici si de calitate
slaba; ruperea ramurilor de schelet sau chiar dezbinarea pomilor. De regula
normarea se face prin taieri corecte de rodire. Cand pomii leaga foarte mult
este necesara si rarirea chimca a florilor si a fructelor. Raririle se pot face
cu Ethrel, Sulfura de calciu 5% sau Zeama sulfocalcica 0,8-1%. Combaterea
bolilor si daunatorilor la prun se face conform programului de protective
integrate prezentat in tabelul 8.5. Recoltarea fructelor: Declansare
recoltarii depinde de modul de valorificare al fructelor.Pentru consum proaspat
se recolteaza ma maturitaea de consum , pentru consum intern si cu 2-5 zile mai
repede fructele destinate expotului, care se transporta pe distante mai lungi.
