Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA A PADURILOR

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Exploatabilitatea
Rolul amenajarii padurilor in cadrul gospodariei silvice
Problema organizarii teritoriale a padurilor
Fondul de productie
Organizarea teritoriala a padurilor din Romania
Statiunea, element de baza in organizarea si conducerea structural functionala a arboretelor
Modelarea structurii fondului de productie normal
Eficacitatea functionala a structurii arboretelor in exploatarea functiilor lor
Principii,mijloace si masuri organizatorice pentru asigurarea stabilitatii fondului de productie in raport cu actiunea factorilor perturbatori de medi
Strutura arboretelor si rezistenta lor la actiunea agentilor perturbatori externi

SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA




Constituirea unitatii teritoriale

Unitatea de productie V Garda , avand o suprafata de 1606.1 ha , face parte din ocolul silvic Garda, Directia Silvica Alba-Iulia a Regiei Nationale a Padurilor, din cadrul Ministerului Agriculturii, Apelor si Padurilor.

Dupa „Monografia Geografica a Romaniei”-1960, unitatea de productie V Garda se afla in tinutul Muntilor Apuseni , districtul Masivului cristalin Biharia, in partea superioara a bazinului raului Ariesului Mare, altitudinea variind intre 700 si 1426 m (Vf. Glavoaia). Unitatea de productie se afla in cea mai mare parte in bazinul principalului afluent din bazinul superior al Ariesului Mare, paraul Cobles, pe versantul stang al raului.

Dinn punct de vedere administrativ , unitatea de productie se afla in raza comunelor Arieseni si Garda de Sus din judetul Alba. In amonte, spre Culmea Glavoaiei si parte din Culmea Vartopului(cca. 120 ha de padure) se afla in judetul Bihor.

1.2 Elemente de identificare a fondului forestier

Aspecte cu privire la vecinatati, limite si hotare sunt prezentate in tabelul 1.21

Puncte cardinale

Vecinatati

Limite

Hotare

Felul

Denumire

NORD

O.S. SUDRIGIU

NATURALE

Culmea Vartopului

Culmea Glavoaiei

Liziera , semne parcelare, borne

EST

U.P.VI GARDA-SEACA

NATURALE

Culmea Cristesei

Culmea Sturu

Liziera , semne parcelare, borne

SUD

U.P.III IARBA REA

U.P.IV BIHARIA

NATURALE

Raul Ariesul Mare

Culmea Avramesti

Liziera , semne parcelare, borne

VEST

O.S. SUDRIGIU

U.P.IV BIHARIA

NATURALE

Culmea Vartopului

Culmea Bubesti

Liziera , semne parcelare, borne

Limitele unitatii de productie sunt naturale, constituite din culmi evidente si raul Ariesul Mare.

In interorul limitelor teritoriale se afla terenuri agricole, fanete si locuinte, toate proprietati particulare ale locuitorilor din comunele Arieseni si Garda de Sus (8 sate si catune). Fondul forestier apare in trupuri de intinderi foarte variate si cu liziere franjurate. Hotarele sunt reprezentate de liziere, iar unde fondul forestier atinge limitele teritoriale, sunt semne parcelare si borne.

1.3 Trupuri de padure (bazinete) componente

In tabelul 1.3.1 sunt prezentate trupurile de padure cu bazinetele componente

Nr.

Crt

Denumire

trup padure

Denumire bazinet

Parcele

Componente

Suprafataha-

Comuna unde se afla

Gara CFR

Distanta in km pana la…

ocol

comuna

CFR

Avramesti

Avramesti

Arieseni

Stei

Cobles

Gojii

Arieseni

Stei

Ponoras

Arieseni

Stei

Trifu

Arieseni

Stei

Cerbu

Arieseni

Stei

Cristeasa

Arieseni

Stei

Total

Arieseni

Stei

Arieseni

Arieseni

Arieseni

Stei

Straja

Straja

Garda de sus

Stei

Drumuri forestiere



TOTAL U.P.

-

1606.1

-

Avand in vedere faptul ca in deceniul trecut calea ferata cu ecartament ingust Turda-Campeni s-a dezafectat, cea mai apropiata gara CFR este Stei in Bihor, la 39 km de Arieseni.

1.4 Administrarea fondului forestier

Padurile de pe teritoriul unitatii de productie V Arieseni prezinta doua tipuri de administrare : administrare de stat, ca fond proprietate publica de stat, si administrare privata, ca fond forestier proprietate privata.

Administrarea fondului forestier proprietate de stat se face de catre Regia Nationala a Padurilor din Ministerul Agriculturii, Apelor si Padurilor, prin Directia Silvica Alba-Iulia, respectiv Ocolul Silvic Garda.

Suprafata fondului forestier aflat in proprietate privata este de 104.3 ha,, in urma aplicarii Legii 18/1991. Aceasta suprafata este administrata de proprietari, in regim silvic, conform Codului Silvic. Astfel terenurile cedate in urma aplicarii legii mai sus mentionate sunt identificate un numar de 51 de u.a.-uri ce insumeaza 449.7 ha, ceea ce ar ingreuna gospodarirea unitara a acestei suprafete (104.3 ha), iar doua parcele si doua subparcele au fost cedate integral.

2. ORGANIZAREA TERITORULUI

2.1 Constituirea unitatii de productie

Unitatea de productie V Arieseni s-a constituit la amenajarea din 1962 pe vechile limite ale U.P.IX Arieseni, din M.U.F.B. Ariesul Superior, mentinandu-se astfel si in prezent.

Suprafata actuala a unitatii de productie este cu 116.5 ha mai mica decat suprafata de la amenajarea precedenta, diferenta cauzata de aplicarea Legii 18/1991 (104.3 ha) si schimbarea bazei cartografice(12.2 ha).

2.2 Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului

Parcelarul a pastrat numerotarea de la amenajarea precedenta,exceptie facand parcelele 33 si 57 care au fost radiate din amenajament fiind cedate integral in urma aplicarii Legii18/1991.

Subparcelarul s-a modificat, respectandu-se criteriile de separare din normele tehnice in vigoare, in urma modificarilor structurale aparute in urma lucarilor silviculturale executate in deceniul expirat, precum si ca efect al aplicarii Legii 18/1991. S-a ajuns astfel de la 176 de u.a.-uri in 1993, la un numar de 185 de u.a.-uri la amenajarea actuala.

Materializarea limitelor parcelare s-a facut de catre personalul de teren al ocolului silvic, conform normelor tehnice in vigoare, cu vopsea rosie. Limitele parcelare la trupurile mari sunt constituite din culmi si vai, limite naturale. La trupurile mici predomina lizierele. Limitele la terenurile cedate sunt artificiale.

Subparcelarul a fost materializat in teren de catre proiectant, cu vopsea rosie, respectand criteriile stabilite in normele tehnice.

In tabelul 2.2.1 este prezentat numarul si marimea parcelelor si subparcelelor, comparativ, la amenajarea precedenta si cea actuala.

Anul amenajarii

Parcele

Subparcele

Numar

Suprafata (ha)

Numar

Suprafata (ha)

Medie

Maxima

Minima

Medie

Maxima

Minima

Din tabelul anterior se observa o scadere in timp a marimii medii, atat la parcele cat si la subparcele, fapt datorat atat scaderii treptate a suprafetei totale a fondului forestier din U.P. cat si cresterii treptate a numarului de parcele si subparcele.

Situatia bornelor

Bornele au fost instalate si materializate in teren in conformitate cu normele tehnice in vigoare. Bornele sunt atat din lemn cat si din piatra naturala. Au fost refacute si instalate un numar de 270 de borne care existau la amenajarea anterioara. Bornele sun numeroate de la 1 la 270, pana la 197 rspecta numerotarea normala, iar de la 198 la 270 sunt pe tot cuprinsul U.P. pentru marcarea lizierelor si evitarea incalcarii limitelor fondului forestier.

In tabelul 2.2.2 se prezinta situatia bornelor privind numarul, felul si parcelele unde sunt amplasate, pe trupuri de padure.

Denumirea trupului de padure

Numerotarea bornelor

Numarul bornelor

Felul bornelor

Parcelele unde sunt amplasate

Avramesti

Din lemn,

din piatra

Cobles

Din lemn,

din piatra

Arieseni

Din lemn,

din piatra

Straja




Din lemn,

din piatra

2.3 Planuri de baza utilizate

Planurile de baza utilizate sunt prezentate in tabelul 2.3.1.

Nr. crt.

Planuri de baza

Scara

Parcele componente

Suprafata (ha)

Observatii

L-34-58-A-d-2

Foaie volanta

L-34-58-A-d-4

Foaie volanta

L-34-58-b-c-1

Foaie volanta

L-34-58-B-c-3

Foaie volanta

L-34-58-C-b-2-II

Foaie volanta

L-34-58-D-a-1-I

Fotocopie

L-34-58-D-a-1-III

Fotocopie

L-34-58-D-a-1-IV

Fotocopie

L-34-58-D-a-2-III

Fotocopie

L-34-58-D-a-3-II

Fotocopie

L-34-58-D-a-4-I

Fotocopie

TOTAL

-

Planurile de baza utilizate sunt in numar de 11, din care 4 au scara 1:10000 si sapte 1:5000. Cele patru planuri cu scara 1:10000 si un plan cu scara 1:5000 sunt foi volante, iar celelalte sase sunt fotocopii.

Foile volante cu scara 1:10000 au oiginalul de teren intocmit de D.T.M. in 1957, originalul de editare si imprimare executate de I.G.F.C.O.T. in 1975. Foaia volanta reprezentand trapezul L-34-58-C-b-2-II a fost intocmita pe baza aerofotografierii din 1970-1971. Reperajul a fost executat de I.G.P. Bucuresti in 1970-1971. originalul de teren a fost intocmit de I.G.P. Bucuresti in 1973-1974, de editare si imprimarea fiind executate de I.G.F.C.O.T. in 1975.

Fotocopiile au fost intocmite pe baza aerografierii din 1975, restitutia si cartografierea au fost executate in 1975 si 1976 de catre I.G.P.S.M.S. Geodezie-fotogrametrie.

Toate foile volante au fost utilizate si la amenajarea precedenta.

Fotocopiile nu au fost utilizate la amenajarea precedenta, cand s-au folosit planuri clasice la scara 1:5000.

Planurile de baza utilizate la determinarea suprafetelor au indeplinit toate conditiile pentru a putea fi folosite in acest scop. Astfel, detaliile topografice precum formele de relief , reteaua hidrografica , instalatiile de transport , limitele fondului forestier, principalele cladiri ale gospodariei silvice sunt bine reprezentate prin semne conventionale respective. De asemenea, toate planurile au forme de relief reprezentateprin curbe de nivel cu echidistanta de 5 m la cote cu scara 1:5000. si 10 m la cele cu scara 1:10000. Denumirile topice inscrise pe planuri sunt conforme cu realitatea din teren. Planurile de baza fiind pe suport deformabil, au fost utilizate la determinarea suprafetelor dupa ce in prealabil li s-a determinat suprafata reala.

2.4 Suprafata fondului forestier

Suprafata fondului forestier ce face obiectul prezentului studiu este de 1606.1 ha, cu 116.5 ha mai mica decat suprafata de la amenajarea anterioara. Diferentele sunt justificate in tabelul 2.4.1.

Suprafata unitatilor amenajistice s-a determinat prin planimetrarea si compensarea planurilor de baza utilizate, in conformitate cu prevederile normelor tehnice in vigoare.

Astfel, pentru cele 6 fotocopii, dupa descifrare s-au determinat suprafata reala a trapezelor. Acesta suprafata s-a raportat la suprafata analitica a trapezului, determinata din coordonatele colturilor, rezultand astfel un coeficient de compensare a planului.

Suprafata fondului forestier din fiecare trapez s-a determinat prin planimetrie, ca si suprafetele ce nu apartin fondului forestier, verificandu-se ca suma lor sa se inchida pe suprafata reala a trapezului, in limitele tolerantelor. Apoi s-au determinat suprafetele parcelelor si a subparcelelor urmarindu-se ca suma suprafetelor subparcelelor sa se inchida pe suprafata parcelei. Pentru a se determina suprafata subparcelelor s-a aplicat coeficientul de compensare la suprafata rezultata din planimetrare, astfel ca in final suma acestora sa se inchida pe suprafata analitica a planului.

Pentru cele 5 foi volante, planuri care au fost utilizate si la amenajarea anterioara, s-au planimetrat unitatile planimetrice, iar daca acestea s-au apropiat , in limitele tolerantelor, de valorile suprafetelor de la amenajarea precedenta , au fost acceptate suprafetele respective. Daca diferentele nu s-au incadrat in tolerante, s-au modificat.

In tabelul 2.4.1 este prezentata suprafata actuala a fondului forestier, comparativ ce cea de la amenajarea precedenta.

Suprafata la amenajarea actuala

Suprafata la amenajarea precedenta

Diferente

Justificari

Schimbare baza cartografica

Legea 18/1991

Din tabelul anterior se observa ca din totalul de 116.5 ha in minus fata de amenajarea precedenta , 104.3 ha au fost cedate prin aplicarea Legii 18/1991, iar 12.2 ha rezulta din schimbarea bazi cartografice.

In tabelul urmator este prezentata evidenta fondului forestier pe destinatii si grupa functionale.

Nr. crt.

Simbol

Categoria de folosinta forestiera

Suprafataha-

Totala din care:

Grupa I

Grupa a II-a

P

Fond forestier total

P.D

Terenuri acoperite cu padure

P.C

Terenuri care servesc nevoilor de cultura

P.S



Terenuri care servesc nevoilor de productie silvica

P.A

Terenuri care servesc nevoilor de    administratie forestiera

P.I

Terenuri afectate impaduririi

P.N

Terenuri neproductive

P.T

Terenuri scoase temporar din fondul forestier si neprimite

P.O

Ocupatii si litigii

Din suprafata totala a unitatii de productie de 1606.1 ha, terenurile acoperite cu paduri si terenurile afectate impaduririi insumeaza 1597.3 ha, rezultand pentru U.P.V Arieseni un procent de utilizare a fondului forestier de 99.5%.

Diferenta pana la total este ocupata de o pepiniera 0.8 ha(u.a. 52P), drumuri forestiere 6,4 ha, terenuri cultivate pentru nevoile administratiei 0.2 ha, si terenuri neproductive 1,4 ha.

3. GOSPODARIREA DIN TRECUT A PADURILOR

3.1 Istoricul si analiza modului de gospodarire a padurilor

Inainte de 1948, padurile din aceasta unitate de productie au apartinut in majoritate statului cca.67%, comunelor 30%, iar particularilor cca.3%.

Arboretele situate in partea superioara a unitatii, care s-au pastrat compacte, au fost proprietate de stat. Cele din partea mijlocie si inferioara, situate printre catunele numeroase de aici, erau comunale si particulare.

Lipsa de accesibilitate in padurile ce au apartinut statului in trecut, a facut ca exploatarile sa fie foarte restranse, fapt ce explica prezenta unei suprafete relativ mare de arborete exploatabile.

Referitor la gospodarirea padurilor, aceasta s-a limitat la exploatarea lor, unicul scop fiind obtinerea materialului lemnos in cantitatii maxime si in conditiile cele mai usoare de scoatere, fara a se avea in vedere regenerarea.

Astfel s-au aplicat taieri rase si la fagete, fara a se interveni cu impaduriri, regenerarea lasandu-se la voia intamplarii. Padurile de stat (C.A.P.S.) cu timpul au avut amenajamente sumare privind reglementarea exploatarilor.

In toate aceste arborete, in trecut, s-a practicat extragerea de arbori de catre locuitorii acestor locuri, pentru confectionarea doagelor pentru ciubere, fapt pentru care multi arbori erau incercati pentru a vedea fibra, provocandu-se rani ce au scazut calitatea acestor arbori.

O alta practica a locuitorilor era cojirea fagilor primavara pentru „mazga” . Acest fenomen este mai frecvent in partea inferioara a unitatii de productie, unde o mare parte din exemplarele de fag sunt degradate din aceasta cauza.

Dupa 1948 aceste paduri au fost nationalizate si au devenit toate proprietate de stat, fiind gospodarite pe baza de amenajamente.

Evolutia constituirii unitatii de productie si a bazelor de amenajare pana la amenajarea anterioara inclusiv, este prezentata in tabelul 3.1.1.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 832
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site