Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

Aplicarea noului curriculum la Biologie

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE LECTIE Limba si literatura romana Clasa : a II- a - Sezatoare literara
Pregatirile / Cum sa incepi – sa devi un parinte mai bun
PROIECT DIDACTIC - CLASA : a-II-a, Matematica, Unitati de masura pentru timp(ora,minutul,ziua,saptamana,luna)
Clasificarea principalelor grupe de metode de invatamant
PROIECT DIDACTIC CLASA: a III-a, Masca fructelor- colaj
PARTICULARITATI FIZICE SI PSIHOLOGICE ALE COPILULUI PRESCOLAR
MODURI SI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATILOR DIDACTICE: CONCEPT, TIPOLOGIE ( FRONTAL, PE GRUPE, INDIVIDUAL ETC.). LECTIA – ACTIVITATEA DE BAZA; ALTE
PROIECT EDUCATIONAL - “SCOALA PARINTILOR “
Proiect didactic - Limba si literatura romana, Clasa : a VI -a, Budulea Taichii de Ioan Slavici – explorarea textului
PROCESUL DE INVATAMANT

Aplicarea noului curriculum la Biologie

Conceptul de curriculum




W. P. Siegel (1974) a remarcat in literatura de specialitate existenta a douazeci si sapte de modalitati diferite de a defini sau caracteriza termenul ,,curriculum’’.

,,Curriculum este un concept – construct, nu o notiune care reflecta mai bine sau mai putin bine o realitate existenta, ci o constructie mentala, care are in vedere o realitate ce urmeaza sa fiinteze.

Curriculum – ul este in esenta sau in primul rand un proiect care are valoarea unui plan de actiune educationala. Acest proiect:

a) din punct de vedere functional, indica finalitati de atins, orienteaza, organizeaza si conduce procesul de instruire si invatare;

b) din punct de vedere structural, include finalitati, continuturi, timp de instruire / invatare, strategii de predare – invatare si strategii de evaluare;

c) din punct de vedere al produsului, se concretizeaza in: plan de invatamant, programa scolara, manual si intr – o varietate de materiale curriculare auxiliare.’’¹

Intr – un sens cat mai larg posibil, D’ Hainaut da o definitie pentru conceptul de curriculum care cuprinde majoritatea diferitelor modalitati de a – l caracteriza si care este compatibila cu principalele puncte de vedere asupra naturii si functiei sale. In conceptia sa, ,,un curriculum este un proiect educativ care defineste:

a) telurile, scopurile si obiectivele unei actiuni educative;

b) caile, mijloacele si activitatile folosite pentru a atinge aceste scopuri;

c) metodele si instrumentele pentru a evalua in ce masura actiunea a dat roade.’’²

Termenul ,,proiect’’ trebuie inteles atat ca intentie, cat si ca plan; sensul sau este apropiat de cel al termenului englez ,,design’’.

Tipuri de curriculum

Curriculumul poate fi abordat pe doua planuri: pe de o parte, proiectul propriu – zis care ghideaza actiunea

educativa si, pe de alta parte, realizarea sa in fapt. Deci, s – ar

¹ Potolea, Dan, Conceptualizarea curriculum – ului.

O abordare multidimensionala. In: Pedagogie, Fundamentari

teoretice si demersuri aplicative(coord. Paun, E., Potolea,D.)

Iasi, Polirom, 2002

² D’Hainaut, L, Programe de invatamant si educatie

permanenta, Bucuresti, E.D.P., 1981

putea vorbi de ,,curriculum in proiect’’ si ,,curriculum in fapt’’.

,,Curriculumul in proiect’’ vizeaza documente realizate si publicate la nivel central sub denumirea de curricum national (plan – cadru, programe scolare, manuale scolare, ghiduri metodologice). In literatura de specialitate acesta mai este numit si curriculum oficial, curriculum intentionat.

Curriculumul realizat sau curriculumul efectuat reprezinta aplicarea, evaluarea si revizuirea periodica a curriculumului national si trebuie sa fie cat mai aproape de

spiritul si litera acestuia.

Curriculumul general este cel ce ofera o baza de cunostinte, abilitati si comportamente obligatorii pentru toti elevii, pe parcursul primelor stadii ale scolaritatii. Durata educatiei generale variaza in functie de sistemul national de invatamant. Invatamantul obligatoriu in Romania este de zece clase, opt generale, gimnaziale si doua liceale.

Curriculumul general reprezinta fundamentul pe care aptitudinile speciale pot fi dezvoltate.

Curriculumul subliminal rezulta ca experienta de invatare din mediul psihosocial si cultural al clasei de elevi, al scolii.

Curriculumul informal deriva din ocaziile de invatare oferite de societati educationale nonguvernamentale, din mass-media, din viata muzeelor, a institutiilor culturale, din atmosfera cotidiana de familie etc.

Curriculumul specializat pe categorii de cunostinte si aptitudini (ex. curriculumul de biologie) este cel specific domeniilor particulare de studiu.

Curriculumul nucleu corespunde numarului minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planurile – cadru de invatamant, asigurandu–se astfel egalitatea sanselor pentru elevi. Pentru aceasta, programele scolare de biologie cuprind obiective – cadru, urmarite pe tot parcursul invatamantului gimnazial, obiective de referinta si continuturi obligatorii enuntate pentru fiecare nivel de scolaritate gimnazial, pentru toate scolile si toti elevii de gimnaziu. De asemenea, mai cuprind exemple de activitati de invatare enuntate pentru fiecare nivel de scolaritate gimnazial,standarde curriculare de performanta pentru sfarsitul ciclului gimnazial.

La liceu, in functie de grupa de specializari in care se incadreaza cea a elevilor cu care lucram, se studiaza dupa aceleasi programe scolare, ce cuprind aceleasi competente generale, competente specifice si continuturi. Evaluarile si examinarile nationale se raporteaza la curriculumul nucleu. Acesta este si unicul sistem de referinta pentru realizarea standardelor curriculare de performanta.

Predarea Biologiei in ciclul inferior al liceului se realizeaza prin curriculum nucleu si curriculum diferentiat. Cel nucleu este obligatoriu de parcurs pentru toti elevii din acelasi nivel de scolaritate. Curriculumul diferentiat are in programa continuturi cu scris italic si asterisc, obligatorii numai pentru filiera teoretica, profilul real. ,,Curriculumul diferentiat reprezinta oferta educationala constand din disciplinele ariei curriculare corespunzatoare profilului liceului cu alocari orare asociate acestora. In acest mod elevii pot beneficia, pe langa studii comune, si de un parcurs diferentiat de invatare corespunzator profilului pentru care au optat. Orele atribuite prin curriculum diferentiat sunt obligatorii, iar notele obtinute de elevi sunt consemnate in unica rubrica, din catalog, pentru disciplina studiata.’’¹

Curriculumul la decizia scolii (CDS) reprezinta curriculumul de extindere, curriculumul de aprofundare, curriculumul optional, ce se parcurge in orele prevazute in

¹ Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Consiliul

National pentru Curriculum, Programe scolare pentru ciclul

inferior al liceului, Biologie, Bucuresti, 2004

planul – cadru la fiecare disciplina peste numarul minim (daca exista), putand fi alocate prin schema orara. Semnificatia

CDS – ului in invatamantul gimnazial si liceal se prezinta mai jos prin tabele sintetice.

Tipuri de CDS in invatamantul gimnazial

Treapta de

scolarizare

Tip de optional

Clasa

Caracteristici ale programei

Regim

orar

Notare in catalog

Invatamant obligatoriu

Aprofundare

V-VIII

programa pentru trunchiul comun; se aplica in cazuri de recuperare – respectiv pentru elevi care nu au reusit sa dobandeasca achizitiile minimale prevazute prin programa anilor de studiu anteriori – in numarul maxim de ore al plajei orare prevazute prin planul - cadru

ore din

plaja orara

aceeasi rubrica din catalog cu disciplina

,,sursa’’

Extindere

V-VIII

obiective de referinta notate cu *

continuturi notate cu *

ore din

plaja orara

aceeasi rubrica din catalog cu disciplina sursa

Optional ca disciplina noua

V-VIII

noi obiective de referinta

noi continuturi

ore de optional

rubrica noua in catalog

Optional integrat la nivelul ariei curriculare ,,Matematica si Stiinte ale naturii’’ sau optional transcurricular



V-VIII

noi obiective- complexe

noi continuturi- complexe

ore de optional

pe arie

rubrica noua in catalog

Tip de optional

Clasa

Caracteristici ale programei

Regim orar

Notare in catalog

Aprofundare

IX-XII

aceleasi competente specifice

noi continuturi: cele cu *, altele

ore din CDS

aceeasi rubrica din catalog cu disciplina ,,sursa’’

Extindere

IX-XII

noi competente specifice corelate cu cele ale programei de trunchi comun

noi continuturi corelate cu cele ale programei de trunchi comun

ore din CDS

rubrica noua in catalog

Optional ca disciplina noua

IX-XII

noi competente specifice diferite de cele ale programei de trunchi comun

noi continuturi diferite de cele ale programei de trunchi comun

ore din CDS

rubrica noua in catalog

Optional integrat la nivelul ariei curriculare ,,Matematica si Stiinte ale naturii’’ sau optional transcurricular

IX-XII

noi competente specifice complexe

noi continuturi interdisciplinare

ore din CDS

rubrica noua in catalog

Tipuri de CDS in invatamantul liceal

3. Organizarea specifica a continutului invatamantului la disciplina Biologie

Avand in vedere continutul, regandirea si eficientizarea studierii Biologiei in invatamantul actual nu poate sa faca abstractie de:

•noile conceptii epistemologice aplicabile stiintelor din acest camp al cunoasterii;

•progresele remarcabile inregistrate in ultimele decenii in aceste domenii;

•impactul puternic al cunostintelor biologice asupra tehnologiei si economiei, asupra altor activitati ale societatii umane;

•reflectarea acestor stari de lucruri in structurarea curriculum – ului actual al invatamantului biologic.

3.1.Conceptii epistemologice ale Biologiei

Vastele cercetari ale lumii vii au determinat aparitia a numeroase ramuri, domenii si stiinte de granita ce alcatuiesc astazi complexul stiintelor biologice.

Acumularea unor vaste cunostinte despre procariote, protiste, fungi, plante si animale a determinat desprinderea din botanica si, respectiv, din zoologie a unor capitole care au devenit, treptat, discipline speciale de aprofundare a vietii la nivel individual, celular si molecular: Sistematica, Citologia, Morfologia, Anatomia, Embriologia, Fiziologia plantelor / animalelor, Paleontologia etc.

Biologia moderna incearca sa rezolve multe probleme fundamentale pentru Terra, realizand corelatii stiintifice pluridisciplinare. Astfel, au aparut in ultima vreme discipline noi, discipline biologice interdisciplinare, situate la limita dintre Biologie si Chimie, Fizica, Matematica, Geografie, Tehnologii, precum Biochimia, Biofizica, Biomatematica, Biogeografia, Biotehnologiile, Biologia celulara, Biologia moleculara, Genetica, Bioingineria, Ecologia, Bionica, etc.

Se incearca abandonarea paradigmei autecologice, de

studiu al individului, al speciei sau grupului taxonomic si a efectului factorilor de mediu asupra organismului individual, in favoarea conceptiei sistemice, integraliste asupra legaturii materiei vii cu mediul sau de viata, aparuta in urma cercetarilor lui A.B.Novikoff, 1945 si L.von Bertalanffy, 1950 - 1968.

Aceasta conceptie exprima ,,necesitatea de a gasi un echilibru intre conceptul de intreg si cel de parte, ….altfel spus nevoia de a recunoaste si a explora atat partile, cat si intregul, deoarece numai astfel se va putea ajunge la o mai temeinica cunoastere a intregului.’’ ¹

O orientare asupra dezvoltarii Biologiei in societatea actuala este cercetarea organismelor biologice, proceselor si fenomenelor ce guverneaza lumea vie cu metode tot mai diverse si complexe, in vederea perceperii in mod aprofundat a mecanismelor vietii sistemelor biologice.

,,Biologia ca obiect de invatamant, constituie un sistem unitar de cunostinte si deprinderi, care in interdependenta cu continutul celorlalte discipline, asigura dezvoltarea intelectuala, afectiv – motivationala si caracterial – comportamentala a elevilor…’’² Ea trebuie sa se racordeze la cerintele invatamantului modern, invatamant activ si formativ, legat de cercetare si practica.

¹ Soran,V., Consideratii privind structura ierarhica a sistemelor

vii, in Malita, M. (coord.), Sisteme in stiintele naturii,

Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1979



² Ciurchea, Maria, in Ciurchea, Maria, Ciolac, Russu, Anca,

Iordache, Ion, Continutul invatamantului biologic din ciclul

gimnazial si liceal, in raport cu obiectivele acestuia, in

Metodica predarii stiintelor biologice, Bucuresti, EDP, 1983

Modelul “empiriocentric”al instruirii tine seama de noile conceptii epistemologice ale stiintei, conform caruia elevul ar urma sa devina din obiect un subiect al educatiei.

3.2. Progrese actuale ale stiintelor biologice

,,Admirand inca o data cuceririle ingineriei genetice si sperand, cu gandul la bine, in cele viitoare, chipul stiintei nu – l vedem altfel sculptat spre a ramane posteritatii, decat dupa modelul celui ce simbolizeaza RATIUNEA.’’

I. Deleanu

Cercetarea biologica contemporana a progresat considerabil in ultimele decenii, estimandu – se progrese importante si pentru viitor. Aceasta a condus la formulari tot mai des intalnite, ca: ,,era biologiei’’, ,,revolutia biologica’’, ,,revolutia bioindustriala’’, ,,revolutia biotehnologica’’ etc.

In zilele noastre, Biologia are un impact foarte puternic asupra industriei si economiei, indeosebi sub forma aplicarii la scara industriala a biotehnologiilor, procedee specifice bazate pe activitatea microorganismelor, culturilor de celule sau de tesuturi vegetale si animale si ale enzimelor. Toate acestea in vederea obtinerii de bunuri utile vietii omului si protectiei mediului inconjurator.

Prin biotehnologii s - au gasit si se vor gasi solutii la problemele crizei de hrana, spre exemplu, clonarea plantelor si animalelor si selectia unor varietati cu performante superioare, sinteza de proteine vegetale prin tehnici de recombinare genetica, fotosinteza artificiala, controlul fixarii biologice a azotului molecular atmosferic etc. Au mai fost produse, prin biotehnologiile actuale, antibiotice, interferon, vaccinuri, vitamine, hormoni de crestere in industria farmaceutica, biogaz, hidrogen, acizi organici, biocarburanti in industria chimica, biopesticide, produse nepoluante, biodegradabile pentru protectia plantelor.

Rezultate spectaculoase in Biologia moleculara, in Biologia celulara, in Genetica au determinat, in unele state ale lumii, utilizarea la nivel industrial a biotehnologiilor cu ajutorul bioreactoarelor.

De mai mult de un deceniu, stiintele biomedicale se afla sub imperiul unei explozii de informatii produse de dezvoltarea Biologiei moleculare – informatii despre ,,mutatiile dinamice, amprentarea genomica, moartea celulara programata,reparatozele,patologia ADN mitocondrial…’’ ¹, etc.

Cancerul este una dintre preocuparile Geneticii actuale - Biologia celulara si Biologia moleculara avand rol insemnat in decriptarea lui. Descoperirea virusurilor HIV ce determina SIDA, sindromul ce a facut in ultima vreme foarte multe victime pe Terra, este rezultatul cercetarilor de biologie moleculara.

Printr – un complex de tehnici de manipulare a materialului genetic, in cadrul Ingineriei genetice, domeniu de activitate actual, dar si cu importanta pentru viitor in medicina, farmacie, silvicultura, agricultura, industria chimica, alimentara etc., au fost obtinute specii de plante si animale cu trasaturi noi, prestabilite, soiuri de plante si rase de animale cu insusiri ameliorate, au fost clonate specii de plante si de animale,

s – au sintetizat artificial gene si s – a indus transferul interspecific al genelor. De asemenea, exista speranta terapiei genetice, de corectare a genelor defecte din celule si de

¹ Stefanescu, D., Calin, G., Stefanescu, F., Genetica medicala,

progrese recente, Bucuresti, Editura Tehnica, 1998

vindecare a bolilor determinate de acestea.

Cel mai grandios, mai important si mai costisitor proiect de cercetare stiintifica contemporana a fost proiectul ,,Genomul uman’’, de identificare, localizare si cartare in cromozomi a genelor umane, proiectul fiind lansat in anii 1984 – 1985, sub egida UNESCO. ¹

Bionica, disciplina de granita intre Biologie, Chimie, Fizica si Tehnica a realizat multiple modele tehnice si tehnologice dupa modelele oferite de natura, ca spre exemplu, musca de casa pentru construirea giroscoapelor aeronavelor, retelele neuronale pentru retelele de automatizare electronice si cibernetice, mamiferul liliac pentru radare, creierul omului pentru construirea calculatoarelor etc.

Dar progrese stiintifice au fost realizate si in domenii distincte ale Biologiei, cum ar fi Sistematica vietuitoarelor. Multa vreme, lumea vie a fost impartita in doua regnuri - regnul vegetal si animal, iar pe masura descoperirii altor organisme (bacterii, fungi), acestea au fost incadrate intr – un grup sistematic sau altul in functie de asemanari. Aceasta sistematica a lumii vii a fost mult timp sustinuta de catre majoritatea oamenilor de stiinta, chiar daca multe dintre organismele nou descoperite prezentau caractere mult prea diferite fata de cele ale regnurilor in care fusese incadrate. Astfel, pe la mijlocul secolului al XIX – lea, regnurilor vegetal si animal, li s – au adaugat regnul Protista si mai tarziu regnul Procariota, iar in preajma anilor 1970 a fost propus sistemul de clasificare cu cinci regnuri, adaugandu–se la cele patru mentionate anterior si regnul Fungi. Unii oameni de stiinta concep clasificarea lumii vii chiar in mai multe regnuri.

² WWW.nature.com, Nature, 15 februarie 2001

Stabilirea sistemului de clasificare cu cinci regnuri a avut la baza organizarea structurala, respectiv organizarea celulara procariota, eucariota unicelulara, eucariota pluricelulara si modul de nutritie, respectiv fotosinteza caracteristica plantelor, ingestia (prin inghitire si digestie) tipica animalelor, absorbtia specifica fungilor.

Elemente noi au fost aduse si in domeniul Evolutionismului, legate de originea extraterestra a vietii – descoperirea unei suse bacteriene recoltata din straturile superioare ale atmosferei, care ar putea fi de origine extraterestra (2000), identificarea intr – un meteorit a unei bacterii mobile de tipul celor ce traiesc pe Pamant pe funduri de lacuri si care acumuleaza cristale de magnetit (2001). Privind originea abiotica a vietii, noutatile sunt ipoteza sintezei anorganice a primilor compusi organici, care ar fi avut loc intr - un mediu rece, descoperirea acizilor peptid – nucleici ce ar fi putut servi ca model pentru sinteza ulterioara a ARN.

Problemele viului nu pot fi epuizate, deoarece viata este proprietatea sistemelor cu cel mai mare grad de complexitate.

Stiintele biologice, stiintele vietii, se afla in continua metamorfoza, reinnoire; in concordanta cu aceasta, a fost actualizat curriculumul de specialitate si se efectueaza cercetari legate de domeniul predarii Biologiei.

De altfel, pentru cadrele didactice de biologie este imperios necesar sa – si actualizeze neincetat pregatirea in specialitate si in didactica, in corelatie cu progresele inregistrate in acest domeniu.

3.3. Probleme ale actualizarii

curriculumului de biologie

Curriculumul national de biologie actual integreaza in continuturile sale o parte din rezultatele progreselor din domeniul stiintelor biologice in conceperea lui avandu - se in vedere resursele de care dispune scoala romaneasca actuala. Astfel, concepte legate de Biologia celulara si Biologia moleculara, aplicatii ale Geneticii – Ingineria genetica si ameliorarea speciilor, diversitatea lumii vii intr – o viziune moderna de incadrare sistematica, in regnurile Procariota (regnul bacteriilor si algelor albastre – verzui), Protista (regnul algelor, protozoarelor, oomicetelor, mixomicetelor), Fungi (regnul ciupercilor), Plantae (regnul plantelor), Animalia (regnul animalelor) sunt prezente in programa claselor a IX – a. Concepte legate de Biotehnologii si Inginerie genetica, de Biologie moleculara, elemente noi de Evolutionism sunt prezente in programele claselor a XI – a – B2, a XII – a.

De asemenea, obiectivele / competentele programelor de biologie au fost elaborate tinand cont de continua reinnoire a stiintei, de necesitatea formarii la elevi a unui spirit investigativ, de formare a unor ,,mici cercetatori’’capabili sa sprijine noi progrese in viitor. Spre exemplu, au fost elaborate ca obiectiv - cadru ,,dezvoltarea capacitatilor de explorare / investigare in scopul rezolvarii de probleme specifice biologiei’’ ¹, iar ca obiective de referinta la sfarsitul clasei

a VIII -a se prevede ca elevii sa fie capabili ,, sa utilizeze mijloace si metode adecvate explorarii / investigarii ecosistemelor; sa proiecteze si sa realizeze o activitate experimentala; sa interpreteze rezultatele investigatiilor si

¹ Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Consiliul

National pentru Curriculum, Programe scolare revizuite,

Biologie, clasele a VII – a si a VIII – a, Bucuresti, 2003

ale experimentelor; sa extrapoleze si sa realizeze predictii pe baza observatiilor si rezultatelor experimentale’’. ¹

Studiindu – se curriculumul de biologie, se poate observa ca acesta ,,prezinta o arhitectonica in trepte, care reflecta aproximativ ierarhia sistemelor lumii vii’’ ², in care nivelului individual, primului nivel de organizare a materiei vii, ii corespunde studiul organismului individual – idiobiologia, iar corespunzator unei alte trepte de organizare a materiei vii, si anume a gruparilor de organisme, ar fi Ecologia si Genetica populatiilor ce se ocupa cu studiul nivelurilor supraindividuale, constituind sinbiologia.

Elementele de biologie vegetala, animala si umana sunt cuprinse in continutul invatamantului biologic al claselor gimnaziale, respectiv al claselor a V – a, a VI – a, a VII – a, fiind apoi reluate in liceu, la clasele a IX – a, a X – a si a XI– a, la niveluri cognitive, psihomotrice, autonome si sociocentrice superioare, de studiu integrat.

In consecinta, se poate spune despre continutul invatamantului biologic romanesc actual ca acesta este dispus intr – o progresie ce ia forma de spirala.

Curriculumul actual de biologie are la baza o conceptie sistemica, care asigura invatarea despre vietuitoare, in corelatie unele cu altele, in corelatie cu factori ai mediului in care traiesc – apa, aer, sol, dar respectandu - se ierarhia filogenetica.

Continutul biologic vizeaza din ce in ce mai mult relatia

organismelor cu mediul lor de viata, abiotic si biotic, in programele scolare regasindu – se teme, precum ,,Adaptari ale

¹ Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Consiliul

National pentru Curriculum, Programe scolare revizuite,

Biologie, clasele a VII – a si a VIII – a, Bucuresti, 2003

² Stugren, Bogdan, Ecologie teoretica, traducere si adaptare

din limba germana de catre autor, Cluj – Napoca, Casa de

Editura ,,Sarmis’’, 1994

plantelor la diverse conditii de viata’’, ,,Relatia sol – planta’’,

,,Relatia plante – animale’’, ,,Inmultirea plantelor prin interventia omului’’, ,,Influenta omului asupra vegetatiei’’, ,,Adaptari ale animalelor la diverse conditii de viata’’, ,,Interactiunea sol – plante – animale’’, ,,Relatia om – animale’’ etc.

Se aplica conceptia sistemica de abordare a stiintelor biologice in noul curriculum de biologie si prin studiul comparativ si integrat al conceptelor biologice, selectia si organizarea informatiilor bazandu – se pe gradul si nivelul de integrare a materiei vii.

Spre exemplu, celula se studiaza concomitent la organismele procariote, eucariote vegetale, eucariote animale, functiile organismelor vii se prezinta sintetic, comparativ, cu concretizari pe diferite trepte filogenetice, cu surprinderea noilor achizitii, evidentiindu – se relatia dintre aceste functii in cadrul organismului si a integralitatii individuale,

accentuandu - se elementele care evidentiaza relatiile organismelor cu mediul, functionarea organismelor ca sisteme deschise, aflate intr – un permanent schimb de materie si energie cu mediul inconjurator.

Curriculumul de biologie actual are o structura innoita

si prin transferarea accentului de pe cunostintele de Sistematica a vietuitoarelor, pe cunostinte de structura si fiziologie a celulei, pe cele de genetica a vietuitoarelor, pe studierea organismelor biologice ca sisteme biologice (la clasa

a IX – a). Dar si prin studiul comparativ al functiilor organismelor (la clasa a X – a), prin studiul homeostaziei, factorilor de risc pentru organism, unor elemente de igiena si prim ajutor, de etologie umana (la clasa a XI – a, programa B1), a unor elemente de Biologie moleculara, de Inginerie genetica si Biotehnologii (la clasa a XI – a, programa B2 si la clasa a XII – a).

Curriculumul actual de biologie denota o noua conceptie privind predarea disciplinelor biologice, o conceptie care sa contribuie la formarea unei culturi generale biologice actualizate, la accentuarea caracterului formativ al studiului Biologiei, la dezvoltarea capacitatii de investigare / explorare a sistemelor biologice, a proceselor si fenomenelor lumii vii, la educarea ecologica si sanogenetica a elevilor, a capacitatii lor de comunicare, astfel incat sa devina oameni pregatiti pentru viata activa postscolara.

Chiar daca programele scolare de biologie sunt structurate cu accent pe obiective / competente, urmarindu – se caracterul formativ al continutului, inca se pune un accent prea mare, din partea multor profesori, pe caracterul informational al lectiilor, pe definirea si descrierea sistemelor biologice, a proceselor si fenomenelor biologice, pe transmiterea de cunostinte memorizabile, pe reproducerea lor, si mai putin pe dezvoltarea gandirii biologice, pe un proces de invatamant raportat la necesitatile de formare ale elevilor pentru viata. Sunt necesare in acest sens perfectionarea si autoperfectionarea continue ale cadrelor didactice de biologie, precum si vointa si dorinta acestora de a iesi din ,,tiparele’’ invechite ale instruirii la Biologie.

4. Curriculum – ul la decizia scolii

in cadrul disciplinei Biologie

Curriculumul la decizia scolii (CDS) devine, prin dreptul de a lua decizii conferit scolii emblema puterii reale a acesteia. Este vorba de puterea de a decide definirea unor trasee particulare de invatare ale elevilor.

Libertatea de decizie la nivelul scolii apare in contextul democratizarii societatii si reprezinta o deschidere spre un sistem cu optiuni si oferte multiple. Dar dincolo de disfunctii (in legatura in special cu implementarea), CDS ramane o realitate a scolii de azi si care presupune starea de normalitate prin acceptarea diferentelor. Altfel spus CDS permite crearea unui etos propriu scolii, caracteristica a scolii romanesti la inceputul primului secol de mileniu III.

Elaborarea programei de optional



La clasele V – VIII, propun urmatoarea structura de proiectare a programei de optional, care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun si cu ghidurile metodologice din domeniu elaborate de CNC:

Argumentare

Obiective de referinta

Activitati de invatare

1

2

3

Lista de continuturi

Modalitati de evaluare

Bibliografie selectiva

Pentru argumente, se redacteaza ½ - 1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale scolii si/sau ale comunitatii locale, conditii materiale locale – laborator de biologie dotat corespunzator, sera, muzeu scolar, conditii naturale propice in apropirea scolii ce merita a fi valorificate, etosul scolii, formarea unor competente de transfer, rezultate scolare anterioare ce recomanda optionalul, posibilitate de colaborare cu diversi specialisti (ex. medicul cabinetului scolar in cazul optionalului ,,Sanitarii priceputi) etc.

Obiectivele de referinta vor fi:

a) preluari ale unor/tuturor obiective (lor) din programa nationala, in cazul optionalului de aprofundare;

b) formulate dupa modelul obiectivelor de referinta din trunchiul comun, dar nu vor fi reluari ale acestora, in cazul optionalelor de extindere, disciplina noua sau optional integrat. Un obiectiv de referinta este corect formulat daca prin enuntul sau se raspunde la intrebarea „ce poate sa faca elevul ?”. Este rezonabil a se formula si urmari 5-6 obiective de referinta pentru un optional de o ora pe saptamana.

Lista de continuturi cuprinde informatiile pe care optionalul le propune ca baza de operare pentru formarea capacitatilor specificate prin obiective – titluri de capitole, teme, lectii, concepte biologice fundamentale ale acestora.

Activitatile de invatare mijlocesc realizarea obiectivelor de referinta si parcurgerea continuturilor. Ele trebuie sa fie diversificate, dar in acelasi timp adecvate resurselor umane cu care lucram, resurselor materiale de care dispune scoala si sa se incadreze temporal.

Ca modalitati de evaluare, vor fi stabilite feluri de probe care se potrivesc optionalului propus – proba scrisa, proba practica, proiecte etc.

Ïn cazul in care optionalul este propus pentru mai multi ani de scolaritate se formuleaza si obiective - cadru din care deriva obiectivele de referinta pentru fiecare an de studiu.

Astfel, se redacteaza cate o programa scolara pentru fiecare an de studiu, avandu – se in vedere progresia obiectivelor de referinta de la un an la altul.

Se recomanda ca programa de optional sa includa si o bibliografie selectiva.

Un exemplu de optional la gimnaziu (clasa a VII – a)- ,,Sanitarii priceputi’’ este prezentat in anexa IV a lucrarii de fata.

La clasele IX – XII, propun urmatoarea structura de proiectare a programei de optional, care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun si cu ghidurile metodologice din domeniu elaborate de CNC:

Argumentare

Competente specifice

Continuturi

1

2

3

Valori si atitudini

Sugestii metodologice

Bibliografie selectiva

Pentru Argumente, se va redacta ½ - 1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale scolii si/sau ale comunitatii locale, conditii materiale locale – laborator de biologie dotat corespunzator, sera, muzeu scolar, cabinet AEL – asistenta educationala liceala (calculatoare, programe informatice) ce merita a fi valorificate, mediu natural propice in apropirea scolii, etosul scolii, formarea unor competente de transfer, rezultate scolare anterioare ce recomanda optionalul, posibilitate de colaborare cu diversi specialisti, organizatii neguvernamentale (Crucea Rosie Romana) etc.

In cazul competentelor si continuturilor, proiectarea curriculara variaza in functie de tipul de optional propus.

Pentru un optional de o ora pe saptamana se formuleaza si urmaresc 6-8 competente specifice. Vor fi enuntate dupa modelul celor din programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluari ale acestora. O competenta specifica este corect formulata daca ea defineste un rezultat asteptat al instruirii care poate fi performat si verificat.

Continuturile propuse in optional reprezinta un mijloc pentru formarea intelectuala. Lista de continuturi contine informatiile biologice cu care se opereaza pe parcursul optionalului pentru formarea competentelor.

Sugestiile metodologice includ tipuri de activitati de invatare, precum si modalitati de evaluare. Ca modalitati de evaluare se trec tipurile de probe (proba orala, proba scrisa, proba practica, referat etc.) adecvate optionalului, nu probele ca atare.

Valorile si atitudinile fac referiri la dobandirea unui comportament ecologic, grija fata de viata personala si sanatatea proprie si a celorlalti, respectul fata de orice forma de viata, dezvoltarea spiritului critic, a viziunii pozitive, a cinstei si a tolerantei etc.

In cazul in care optionalul este propus pentru mai multi ani de scolaritate, se vor defini si competente generale, din care vor decurge cele specifice pentru fiecare an de studiu. Se propune si o bibliografie selectiva.

Un exemplu de optional la liceu (clasa a X – a)- ,,Sanitarii priceputi’’ este prezentat in anexa V a lucrarii de fata.

Repere interogative de verificare in elaborarea programei de optional pot fi cele ce urmeaza in continuare.

Obiectivele cadru sau competentele generale (in cazul optionalului propus pentru mai multi ani):

-se reflecta in obiectivele de referinta/competentele specifice formulate?

-in cazul aprofundarilor, extinderilor, sunt aceleasi ca in programa de trunchi comun ?

Obiectivele de referinta sau competentele specifice sunt:

-masurabile, specifice?

-adecvate la tema optionalului?

-in numar corespunzator?

-adecvate nivelului achizitiilor cognitive ale elevului?

-se deduc din obiectivele cadru/competentele generale?

-unice sau repetabile sub diferite forme?

-altele, decat in curriculumul nucleu?(daca nu e aprofundare)

-caror etape ale unui proces de invatare corespund? (receptare a termenilor, prelucrare primara a datelor, algoritmizare, exprimare, prelucrarea secundara a datelor, transferul de cunostinte teoretice si practice).

Continuturile sunt:

-in concordanta cu obiectivele de referinta/competentele specifice enuntate?

-diferite de cele din curriculumul nucleu?

-consistente pentru obiectivele de referinta/competentele specifice formulate?

-organizate coerent, sistematic, astfel incat sa se cumuleze si sa permita progresul?

-esentiale, fara echivoc?

-accesibile, adaptate la experienta elevilor?

-adecvate afinitatilor si optiunilor elevilor, nevoilor actuale si viitoare ale lor?

Activitatile de invatare:

-duc la dezvoltarea obiectivelor de referinta / competentelor specifice propuse?

-exista modalitati efective de organizare a lor ? Care?

-implica direct elevii?

-permit invatarea in sociocentrica (in echipa)?

-fac referiri la folosirea resurselor materiale?

Modalitatile de evaluare:

-au probe de evaluare potrivite pentru optionalul propus?

-sunt diversificate, atat traditionale, cat si complementare, moderne?

-permit evaluarea modului de realizare a tuturor obiectivelor de referinta / competentelor specifice enuntate?








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2056
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site