Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

METODICA PREDARII EXPUNERII COMPUNERII

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Introducere in teoria si practica evaluarii
PROIECT DIDACTIC - Pomi infloriti - Culori calde, culori reci – Contrastul cald-rece
PLANIFICATION SELON LE CALENDIER AU FRANÇAIS LANGUE ETRANGERE
DIRECTII GENERALE DE EVOLUTIE A EDUCATIEI
Educatie pentru sanatate - PROGRAMA ACTIVITATII OPTIONALE
Puisori din coji de oua
PLANIFICARE CALENDARISTICA LIMBA SI LITERATURA ROMANA CLASA A IX-a
CURRICULUM NATIONAL LIMBA SI COMUNICARE - LIMBA LATINA
FORME SI CAUZE ALE INSUCCESULUI SCOLAR
Teza cu subiect unic pe semestrul I GEOGRAFIE - Clasa a VIII-a

METODICA PREDARII EXPUNERII COMPUNERII



Expunerea compunerii este obiectul prin care se urmareste in mod deosebit continuarea formarii si consolidarii deprinderilor de exprimare corecta, logica, inchegata, succesiva atat oral cat si in scris.

Datorita slabei dezvoltari si a deficientelor de limbaj ale elevilor deficienti mintali, in desfasurarea lectiilor de expunere compunere se intampina dificultati.

La inceputul scolarizarii vocabularul elevilor este limitat, sarac, iar vorbirea este inca neformata. La elevii mici se remarca cazuri la care vorbirea este inlocuita cu gesturi sau negativism verbal. Se remarca si lipsa de precizie si claritate a vorbirii elevilor. Putem mentiona ca unii elevi folosesc cuvinte neadecvate intelesului acestora, nu stiu sa aranjeze cuvintele in propozitii cu inteles, folosesc cuvinte parazitare, expresii vulgare, provincialisme.

In vorbirea deficientilor mintali se remarca frecvent greselile gramaticale si defecte de pronuntie.

O alta dificultate este lipsa de coerenta si de succesiune logica in vorbire. Acesti elevi se exprima fragmentar sau prin cuvinte disparate.

Se remarca si lipsa de expresivitate a vorbirii si deviatii in ritmul vorbirii.

In raport de obiectivul predarii expunerii compunerii, acest obiect de invatamant urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

-         Imbogatirea permanenta a vocabularului;

-         Exprimarea corecta din punct de vedere gramatical;

-         Pronuntarea corecta;

-         Exprimarea logica (cu inteles), precisa, clara;

-         Folosirea corecta a cuvintelor (in concordanta cu sensul lor);

-         Formularea corecta a propozitiilor;

-         Exprimarea coerenta in succesiune, cursiva, unitara;

-         Exprimarea expresiva, cu intonatie, ritm, accentuare corecta.

Pentru realizarea acestor obiective este necesara desfasurarea unei activitati sistematice, metodice si respectarea urmatoarelor cerinte:

-         Sa se urmareasca permanent stabilirea unei legaturi intre dezvoltarea exprimarii si a gandirii elevilor;

-         Sa se acorde importanta experientelor concrete si observatiilor proprii ale elevilor;

-         Sa se utilizeze un material didactic intuitiv concret;

-         Este important ca elevii sa fie pusi in situatia de a observa concret realitatea si de aceea in pregatirea orelor de expunere compunere se vor organiza plimbari, excursii;

-         Pentru dezvoltarea vorbirii elevilor este indicat sa se utilizeze desenul didactic;

-         Profesorul trebuie sa aiba o exprimare model;

-         Necesitatea organizarii continutului lectiilor in legatura cu preocuparile elevilor;

-         Preocuparea pentru dezvoltarea vorbirii orale si scrise;

-         In cadrul acestor lectii pentru dezvoltarea vorbirii trebuie organizate si o serie de activitati extrascolare (cercuri literare, auditii, vizionari de spectacole, etc.).

Programa scolara prevede pentru scolile speciale ajutatoare esalonarea materialului in carul acestor lectii in mod gradat.

In clasa I se prevad doar scurte discutii despre obiectele si fenomenele din jur, jocurile copiilor, familie si scoala

Apoi se incepe activitatea pe baza de ilustratii sau de discutare pe baza de mici lecturi efectuate de profesor, de redare de catre elevi in propozitii a propriilor observatii.

In clasa a II-a, a III-a si a IV-a se vor face exercitii de exprimare a propriilor observatii cu privire la diferite actiuni si scurte povestiri despre anotimpuri si scurte expuneri in legatura cu unele povestiri.

Din clasa a V-a se realizeaza activitatea de imbinare a povestirilor orale cu cele scrise.

In clasele mai mari se urmareste alcatuirea unui rezumat, insusirea unor reguli si norme specifice in legatura cu alcatuirea unei compuneri, precum si realizarea unor compuneri tip sau cu destinatie speciala.

Metode didactice utilizate in cadrul lectiilor de expunere compunere sunt:

-         conversatia;

-         explicatia;

-         povestirea;

-         exercitiul;

-         demonstratia;

-         lectura explicativa.



Felurile compunerilor:

       Dupa forma de realizare pot fi orale sau scrise

       Dupa continutul lor compunerile pot fi:

-       Compuneri pe baza materialului din povestirile citite sau expuse de profesor;

-       Compuneri dupa tablouri;

-       Compuneri pe baza observatiilor elevilor;

-       Compuneri pe baza imaginatiei;

-       Compuneri tip sau cu destinatie speciala, de intocmire a unor documente, acte specifice.

1. Metodica lectiilor de expunere orala

In general structura metodica a unei lectii de expunere orala este urmatoarea:

a.      Moment organizatoric

b.     Verificarea temei

c.     Pregatirea pentru trecerea la lectia noua

d.     Predarea lectiei noi, care prevede:

-         Citirea textului de catre profesor sau povestirea libera a acestuia care este urmata de o pauza psihologica in care elevii isi exprima parerile sau aprecierile in legatura cu ce le-a placut mai mult;

-         Conversatia pe baza continutului ce vizeaza ideile principale (in clasele mari se realizeaza si planul de idei);

-         Povestirea libera de catre elevi a textului, iar la urma se fac aprecieri asupra modului in care elevii au realizat povestirea.

e.      In incheiere se poate face dramatizarea povestirii sau povestirea unor intamplari analoge din care se scot invataminte, se trag concluzii sau proiectii cu subiectul povestirii.

f.       Lectia se va termina cu darea temei pentru acasa. Se poate cere: sa povesteasca textul, sa realizeze un nou final, sa deseneze, sa faca o noua compunere, sa copieze propozitiile care le-au placut, sa povesteasca altora.

2. Metodica lectiilor de expunere scrisa

Lectiile de expunere scrisa se desfasoara asemeni lectiilor de expunere orala cu deosebirea ca dupa expunerea orala urmeaza etapa expunerii scrise.

Expunerea scrisa se realizeaza in doua forme:

Expunerea scrisa colectiva (de catre intreaga clasa) care se efectueaza cu controlul profesorului dar cu participarea activa a elevilor;

Expunerea scrisa independenta.

Dupa terminarea expunerii individuale scrise este necesar sa se efectueze analiza compunerilor realizate de catre elevi urmarindu-se daca continutul este real; modul de utilizare a cuvintelor; modul in care elevii folosesc propozitiile si felul acestora; forma si aspectele exterioare ale scrisului.

Lucrarile se citesc de catre elevi si se supun discutiei clasei, profesorul conducand activitatile respective.

Pe baza textelor citite sau a povestirilor profesorului se pot realiza si compuneri. Se poate cere elevilor sa intocmeasca lucrari analoge, creatoare in legatura cu cele citite sau caracterizarea personajelor, sau povestirea unei parti, a unor bucati asemanatoare cunoscute de catre elevi sau a unor trairi ale elevilor.

3. Metodica lectiilor de compunere dupa tablouri

Compunerea dupa tablouri poate fi:

-         compunerea dupa mai multe tablouri care reprezinta momente succesive ale desfasurarii unui subiect;

-         compunerea dupa un tablou.

Compunerile dupa mai multe tablouri au un caracter mai analitic intrucat surprind actiunea in desfasurarea ei.

Compunerile dupa un singur tablou au un caracter static si de aceea elevii deficienti mintali verbalizeaza mai greu dupa o singura imagine.

Aceste compuneri se pot realiza oral, scris, colectiv sau independent.

Structura lectiei de compunere dupa un tablou cuprinde:

a.      moment organizatoric

b.     verificarea temei




c.     pregatirea pentru perceperea tabloului se va face prin discutii sau scurte povestiri din partea profesorului, urmata fiind de prezentarea tabloului si cunoasterea lui de catre elevi si lasarea unei pauze pentru observarea tabloului de catre elevi. In continuare se va efectua “citirea” sau analiza tabloului prin intermediul unor intrebari ajutatoare puse de catre profesor. Aceste intrebari vor fi generale la inceput, iar apoi se vor pune intrebari de amanunt.

Se pot pune intrebari despre locul si timpul exprimat in tablou, iar apoi se pun intrebari referitoare la continut, personaje, actiuni, stari sufletesti.

Dupa aceea este util de a cere unui elev sa povesteasca continutul tabloului in intregime. Pe baza acestei povestiri se poarta discutii despre titlul pe care putem sa-l dam tabloului. Profesorul trebuie sa ceara elevilor cat mai multe pareri si sa accepte de comun acord unul sau doua titluri justificand alegerea.

In continuare se efectueaza pregatirea pentru compunerea scrisa, iar in clasele mici si discutia de incheiere.

Pregatirea pentru compunerea scrisa in clasele mari consta in:

Ø     pregatirea vocabularului;

Ø     reamintirea unor cuvinte frumoase;

Ø     intocmirea unui plan scris pe tabla;

Ø     pregatirea celor necesare pentru scris;

Se trece la realizarea compunerii in scris (colectiv sau independent). Pentru compunere trebuie sa rezervam 10-15 minute, iar dupa realizarea acesteia, atunci cand compunerea s-a realizat in mod independent se pun unu sau doi elevi sa citeasca compunerile realizate si se efectueaza analiza acestora.

Lectia de compunere dupa mai multe tablouri in care ilustratiile care prezinta desfasurarea unui eveniment dupa o povestire intreaga pot fi prezentate elevilor toate deodata sau separat, pe rand.

Cand sunt prezentate deodata toate tablourile cerem elevilor sa priveasca tot ceea ce vad, lasandu-le un timp de gandire, dupa care le cerem sa exprime liber ceea ce au desprins din ilustratiile prezentate.

Dupa ce elevii relateaza ceea ce au observat urmeaza examinarea organizata a ilustratiilor sub indrumarea profesorului. Se porneste de la prima ilustratie care se analizeaza cel mai profund. Se trece la celelalte tablouri, la care analiza nu mai este amanuntita ci se incearca sa se desprinda aspectele noi pe care le aduc aceste ilustratii fata de celelalte. Astfel in cadrul analizei primei ilustratii se vor desprinde aspecte legate de cadrul acesteia (seara, la plaja, etc.) continutul, actiunea, personajele.

Prima ilustratie se analizeaza pe baza unor intrebari precise adresate de catre profesor, dupa care este bine sa punem pe elevi sa realizeze povestirea ilustratiei respective.

La ilustratia urmatoare se pun intrebari care vizeaza schimbarile survenite in situatia generala (“ce s-a intamplat?”). Dupa ce s-au analizat toate ilustratiile este necesar sa adresam cateva intrebari generalizatoare care sa vizeze continutul intregii povestiri dupa care, putem cere elevilor povestirea integrala.

Dupa aceea urmeaza stabilirea titlului povestirii (compunerii) ce trebuie supus discutiei.

Dupa aceasta activitate, daca profesorul isi propune si timpul permite, poate urma efectuarea compunerii in scris, iar apoi analiza acesteia.

4. Compunerile alcatuite pe baza observatiilor, a impresiilor sau a experientelor personale ale elevilor

Tematica acestor compuneri poate fi viata scolara, evenimentele scolare, excursiile, plimbarile, fenomenele naturii, etc.

Trebuie avut in vedere ca temele propuse pentru aceasta categorie de compuneri sa fie concrete si nu vaste sau generale.

Cand se dau compuneri ce trebuie realizate pe baza amintirilor elevilor trebuie sa se realizeze actualizarea amintirilor prin conversatie lectura sau tablouri. Si aceasta categorie de compunere poate fi orala sau scrisa, iar compunerile scrise pot fi colective sau independente. Compunerile comune trebuie sa se realizeze pe baza unei teme comune cunoscuta de toti elevii.

 Compunerea pe baza de imaginatie

Din aceasta categorie de compuneri putem desprinde mai multe forme:

Ø     compuneri pe teme sau titluri date elevilor. De exemplu “Jocul cu focul”. Important este ca aceste compuneri sa se realizeze de catre elevi fara sa se efectueze o pregatire prealabila.

Ø     Compuneri cu continut schematic dat in care caz se da elevilor pe scurt continutul unei povestiri cerandu-le sa-l dezvolte.

Ø     Compuneri cu cuvinte date ca puncte de sprijin. Se dau elevilor cateva cuvinte cu care li se cere sa alcatuiasca o compunere. Activitatea in cadrul acestor forme de compuneri incepe cu situatia in care elevilor li se dau cuvintele in ordinea in care trebuie utilizate in compunere, iar mai tarziu cuvintele se pot prezenta intr-o ordine aleatoare.

Structura unei lectii de compunere cu cuvinte date ca sprijin este cam urmatoarea:

-                 Moment organizatoric

-                 Verificarea temei

-                 Pregatirea pentru trecerea la lectia noua

-                 Profesorul scrie la tabla cuvintele respective, apoi li se cere elevilor sa le citeasca si sa se gandeasca ce compunere s-ar putea alcatui din cuvintele respective. Se pune apoi in discutie titlul compunerii, dupa care se cere elevilor sa realizeze o compunere orala sau scrisa.



6. Compunerile cu inceput dat

Profesorul expune inceputul unei compuneri si cere elevilor continuarea acestora. Acest tip de compunere este bine sa fie pregatit prin discutii asupra inceputului si apoi discutii in legatura cu ceea ce ar putea urma. Se scrie inceputul dupa care lasam elevii sa scrie restul compunerii. Dupa terminarea compunerii de catre elevi, punem unul sau doi elevi sa citeasca compunerile realizate pe baza carora purtam discutii cu elevii.

7. In cadrul orelor de compunere trebuie realizat cu elevii deficienti mintali si descrieri desi acestea sunt mai dificil de realizat de catre deficientii mintali.

Dintre aceste descrieri ce se pot realiza amintim:

-         Descrierea unor lucruri, fiinte prezentate elevilor;

-         Descrierea unor fenomene ale naturii;

-         Descrierea unei munci, activitati cunoscute;

-         Descrieri din memorie;

-         Descrierea unor personaje, (realizarea de portrete).

In realizarea descrierilor este bine ca profesorul sa fie preocupat pentru a conduce elevii in ordonarea ideilor in mod succesiv si logic.

Astfel, la descrierea obiectelor explicam elevilor ca trebuie sa arate aspectul exterior, insusirile, caracteristicile, intrebuintarile sau foloasele.

Un astfel de tip de compunere este util sa se realizeze in mod frecvent cu intreaga clasa.

8. Compunerile cu destinatie speciala

Se refera la intocmirea, completarea unor acte, cererea, biletul, completarea unor formulare CEC, postale, etc..

Structura acestor lectii este cam urmatoarea:

-         Momentul organizatoric

-         Verificarea cunostintelor

-         Prezentarea actului si expunerea importantei sale, care se continua cu prezentarea unui act intocmit model de catre profesor care se citeste elevilor si se discuta sumar continutul. Urmeaza analiza amanuntita a continutului in mod succesiv si pe etape, pe fragmente.

-         Se realizeaza redactarea in colectiv a unui document asemanator care se citeste de unu sau doi elevi.

Fixarea se realizeaza pe baza de intrebari: “Cum trebuie scris? Cate parti are documentul? Ce scriem in fiecare parte?”. Daca ne ramane timp cerem elevilor sa intocmeasca un act in mod independent, dupa care se va verifica modul in care elevii au realizat sarcina.

In cadru orelor de compunere se pot efectua si memorizari de poezii. In clasele mai mici orele de compunere pot cuprinde si activitati de joc, ca de exemplu “jocul cu cuvintele in forma de stea”, din care elevii sa realizeze propozitii sau jocuri de tip ghicitoare.

De efect sunt orele de compunere in care se dau elevilor propozitii sau cuvinte deformate cerandu-li-se sa realizeze propozitii sau jocuri tip ghicitoare. De efect sunt si orele de compunere in care se dau copiilor propozitii sau texte deformate, cerandu-li-se sa restabileasca logica.

Din cand in cand profesorul planifica ore speciale de analiza a compunerilor elevilor. Aceste ore speciale de analiza trebuie sa contina: momentul aprecierii generale asupra lucrarilor si analiza temeinica a catorva lucrari diferite din punct de vedere calitativ, precum si distribuirea caietelor si darea de indicatii elevilor cum sa-si corecteze greselile de logica, de compozitie sau plan, de stil, ortografice.


BIBLIOGRAFIE

1.     Dinu Cotutiu, R., Metodica predarii scris-cititului in Scoala Ajutatoare, curs litografiat, U.B.B. Cluj-Napoca, 1968.

2.     Drutu, I., Psihopedagogia deficientilor mintali, curs litografiat, U.B.B., Cluj-Napoca, 199

3.     Neamtu, C., Ghergut, A., Psihopedagogie Speciala, Editura. Polirom, Iasi 2000.

4.     Paunescu, C., Musu, I., Metodologia invatarii limbii romane la deficienti mintali, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.

5.     Paunescu, C., Musu, I., Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal, Editura ProHumanitate, Bucuresti, 1997.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3062
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site