Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

CURRICULUM NATIONAL LIMBA SI COMUNICARE - LIMBA LATINA

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EDUCATIE PLASTICA - PLANIFICAREA CALENDARISTICA
PROBLEMATICA PROIECTARII CURRICULUM-ULUI
Conceptul de obiectiv educational
METODE DE DEZVOLTARE A GANDIRII CRITICE
Tarile Romane in Evul Mediu - Proiect de lectie Clasa: a IV-a Istoria Romanilor
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA clasa a 3-a Luarea deciziilor (se va folosi fragmentul lui I.L.Caragiale „Norocul si Mintea”)
PROIECT DIDACTIC - Doina - Limba si literatura romana CLASA: a VI-a
Proiect de lectie Clasa a-IX-a fizica - Miscarea rectilinie uniform variata
PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE BASCHET - Clasa a IX-a
Document de analiza a Curriculumului National Programa scolara pentru limba si literatura romana

Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/didactica-pedagogie/CURRICULUM-NATIONAL-LIMBA-SI-C12165.php on line 123

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

CURRICULUM NATIONAL



PROGRAME SCOLARE PENTRU

CLASELE a V-aa VIII-a

Aria curriculara:

Limba si comunicare

LIMBA si literatura romana

LIMBA latinA

Lucrarea apare sub coordonarea:

Dr. Matei Cerkez –

Presedintele Consiliului National pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educatiei Nationale

Cercetator stiintific principal - Institutul de Stiinte ale Educatiei

Dr. Mihaela Singer –

Coordonatorul Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum

Cercetator stiintific principal - Institutul de Stiinte ale Educatiei

Daniel Oghina –

Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum

Cercetator stiintific - Institutul de Stiinte ale Educatiei

Laura Capita –

Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum

Cercetator stiintific principal - Institutul de Stiinte ale Educatiei

Lucian Ciolan –

Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum

Preparator universitar – Universitatea Bucuresti

Firuta Tacea –

Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum

Preparator universitar – Universitatea Bucuresti

Dr. Dan Crocnan –

Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum

Profesor – Liceul Teoretic “Miguel Cervantes”

Editor:  Consiliul National pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educatiei Nationale

Institutul de Stiinte ale Educatiei

Str. Stirbei Voda 37, cod 70732, Bucuresti - 1

Telefon/ fax: + 40 1 3103204

e-mail:cnc@ise.ro

Tehnoredactare computerizata:

Fotinia Neagu, Elena Parascovici, Vlad Pascu - Institutul de Stiinte ale Educatiei

Tiparul si coperta: Editura Cicero

REFORMA CURRICULARA SI PROGRAMELE SCOLARE

Parte extrem de importanta a curriculum-ului scris, programele scolare trec in Romania in ultimii ani printr-un proces complex de elaborare si revizuire in viziune curriculara, care presupune o proiectare in interactiunea lor a obiectivelor, continuturilor, activitatilor de invatare si a principiilor si metodelor de evaluare. Elaborarea unor noi programe scolare in invatamantul obligatoriu a fost demarata deja in 1994/1995, dar acest lucru s-a facut pe baza unui plan de invatamant centralist si directivist si in lipsa unei viziuni coerente si moderne despre invatarea scolara si despre contributia diferitelor discipline in dobandirea cunostintelor si a competentelor importante pentru elevi. Desigur, procesul elaborarii coerente a programelor scolare este unul dificil si de lunga durata, el presupune o munca de echipa si profesionalizarea reala a autorilor de curriculum. In prezent, putem considera ca elaborarea si revizuirea periodica a programelor scolare se afla pe un parcurs bun, in orice caz mult mai productiv in sensul unei reforme reale a invatamantului, decat in anii precedenti.

In prezent, programele scolare pentru gimnaziu si liceu sunt elaborate in concordanta cu noile planuri-cadru de invatamant, iar in situatia multor discipline este vorba de o adevarata revolutie didactica in ceea ce priveste conceperea predarii/ invatarii la clasa. Descongestionarea programului elevilor prin descongestionarea programelor scolare nu inseamna un rabat de la calitatea actului educativ si de la standarde inalte de performanta la nivelul invatarii. Dimpotriva, standardele inalte de calitate trebuie sa directioneze permanent politica curriculara si in sistemul de invatamant romanesc. Aceste standarde nu trebuie insa exprimate prin munti de informatie nerelevanta, care fac doar obiectul memorizarii si reproducerii sterile. Viziunea curriculara de alcatuire a programelor scolare permite tocmai o mai buna orientare a predarii/ invatarii in raport cu obiective de formare care vizeaza competente de nivel superior, de aplicare a cunostintelor si competentelor in contexte noi si de rezolvare de probleme teoretice si practice. In loc ca programa sa fie una “analitica” in sensul simplist, respectiv o insiruire de continuturi sub forma de capitole si lectii, neracordate la iesiri foarte concrete in termeni de achizitii posibile si necesare ale fiecarui elev, noile proiectii ale predarii/ invatarii prin programele scolare poarta amprenta viziunii curriculare. In aceasta viziune, continuturile nu devin deloc neimportante, dar ele sunt vazute in mult mai mare masura decat inainte ca vehicule de formare a competentelor intelectuale si relationale de nivel superior, a atitudinilor si comportamentelor necesare unui tanar intr-o societate democratica a timpului nostru.

Noile programe scolare de gimnaziu si liceu, asa cum sunt ele elaborate in prezent sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum contribuie si la noi in tara la adancirea caracterului profesionalizat al elaborarilor curriculare. Diviziunea muncii in diferite sectoare este de mult o realitate in toate domeniile activitatii umane. Ar fi o iluzie sa continuam promovarea unor slogane populiste in ceea ce priveste elaborarea curriculum-ului. Desigur, consultarea profesorilor, elevilor si a parintilor este un exercitiu democratic profitabil in orice zona a educatiei si invatamantului, cu atat mai necesara in domeniul cheie al educatiei scolare care este curriculum-ul. Trebuie spus insa ca in toate tarile civilizate, elaborarea curriculum-ului - planuri de invatamant, programe si manuale scolare - a devenit de decenii un domeniu tehnic specializat, un domeniu profesional aparte, asa cum tinde el sa devina in ultimii ani si in Romania. De altfel, elaborarea noului Curriculum National, inclusiv la nivelul programelor scolare, nu este nicidecum un proces inchis. El a devenit in ultimii ani din ce in ce mai mult un proces deschis consultarilor publice si implicarii profesioniste a cadrelor didactice creative in domeniul curricular. Acest proces a constituit si constituie un prilej benefic de exercitiu intelectual individual si de grup pentru foarte multi profesori si invatatori/ institutori din tara, membri ai grupurilor de lucru pentru diferite discipline.

O programa scolara buna, ca orice alta componenta a curriculum-ului, este pana la urma rezultatul unui exercitiu colectiv, desfasurat insa sub semnul unui profesionalism specific. Noile planuri-cadru de invatamant stimuleaza de altfel, prin existenta curriculum-ului la decizia scolii, inovatia curriculara locala la nivelul fiecarui cadru didactic si la nivelul fiecarei catedre.

Noul curriculum scolar, prin conceperea lui ca echilibru intre curriculum-ul nucleu si curriculum-ul la decizia scolii contribuie in mod specific la descentralizarea  si flexibilizarea deciziilor curriculare la nivelul unitatilor scolare. Programele scolare sunt in acelasi timp, inspiratoare pentru o noua viziune didactica in elaborarea manualelor scolare, care, prin rolul lor de instrument curricular si didactic, orienteaza intr-o masura extrem de importanta demersul de predare/ invatare la clasa, inclusiv evaluarea elevilor si stimularea la acestia a unei motivatii sustinute pentru invatare.

Elaborarea curriculum-ului este un proces continuu, de care sunt legate atat perioade de schimbare profunda, cat si de stabilitate. In prezent, se apropie la noi incheierea perioadei de schimbari majore la nivelul curriculum-ului scris si de intrare intr-o faza de stabilitate necesara implementarii profunde a reformei si producerii de efecte vizibile la nivelul curriculum-ului efectiv si realizat.

Curriculum-ul scris nu poate produce efecte profunde decat daca devine parte a muncii cotidiene a celor implicati in actul educativ. De la litera la spiritul unui curriculum este uneori o cale foarte lunga, care nu poate fi strabatuta in lipsa formarii initiale si continue adecvate a personalului didactic. Anii imediat urmatori vor fi cu siguranta dedicati acestui proces, in care insa existenta unor documente de calitate cu rol reglator si orientativ, precum cele din zona curriculum-ului, este hotaratoare.

Ministru,                                                                      Consilier,

Andrei Marga                                                              Dakmara Georgescu


CUVANT INAINTE

Documentul de fata  cuprinde noile programe scolare pentru invatamantul gimnazial. Elaborarea acestora a pornit de la urmatoarele premise:

§         introducerea planului-cadru la nivelul intregului invatamant obligatoriu (presupunand existenta curriculum-ului nucleu si a celui la decizia scolii);

§         proiectarea continuturilor invatarii din perspectiva unui demers centrat pe formarea de capacitati si atitudini, evitandu-se memorarea mecanica si reproducerea de cunostinte;

§         coerenta verticala in cadrul curriculum-ului (racordarea la programele pentru invatamantul primar, precum si asigurarea continuitatii de la un ciclu curricular la altul si de la o clasa la alta);

§         coerenta orizontala (stabilirea unor legaturi intre disciplinele aceleiasi arii curriculare si/ sau din arii curriculare diferite);

Programele pentru clasele a V-a – a VIII-a pastreaza structura programelor din invatamantul primar. Ele cuprind: obiective cadru, obiective de referinta, exemple de activitati de invatare, continuturi si standarde curriculare de performanta.

Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii si urmaresc progresia in achizitia de competente si cunostinte de la un an de studiu la altul.

Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activitati de invatare. Programa ofera cel putin un exemplu de astfel de activitati pentru fiecare obiectiv de referinta in parte. Exemplele de activitati de invatare sunt construite astfel incat sa porneasca de la experienta concreta a elevului si sa se integreze unor strategii  didactice adecvate contextelor variate de invatare.

Continuturile sunt mijloace prin care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta propuse. Unitatile de continut sunt organizate fie tematic, fie in conformitate cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu.

Standardele curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare. Ele reprezinta enunturi sintetice, in masura sa indice gradul in care sunt atinse obiectivele curriculare de catre elevi. Standardele curriculare de performanta asigura conexiunea intre curriculum si evaluare. Pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanta, precum si itemii necesari probelor de evaluare.

De asemenea, in elaborarea programelor s-au avut in vedere ciclurile curriculare ale invatamantului primar si gimnazial.

Ciclurile curriculare ale invatamantului primar si gimnazial sunt prezentate in schema de mai jos:

Varsta

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

Clasa

Gr. pregat.

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

Ciclul

curricular

Achizitii fundamentale

Dezvoltare

Observare si orientare

Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza  necesare pentru continuarea studiilor. Ciclul de dezvoltare vizeaza:

·         dezvoltarea achizitiilor lingvistice si incurajarea folosirii limbii romane, a limbii materne si a limbilor straine pentru exprimarea in situatii variate de comunicare;

·         dezvoltarea unei gandiri structurate si a competentei de a aplica in practica rezolvarea de probleme;

·         familiarizarea cu o abordare pluridisciplinara a domeniilor cunoasterii;

·         constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratica si pluralista;

·         incurajarea talentului, a experientei si a expresiei in diferite forme de arta;

·         formarea responsabilitatii pentru propria dezvoltare si sanatate;

·         formarea unei atitudini responsabile fata de mediu.

Ciclul de observare si orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare. El vizeaza:

·         descoperirea de catre elev a propriilor afinitati, aspiratii si valori, in scopul construirii unei imagini de sine pozitive;

·         formarea capacitatii de analiza a setului de competente dobandite prin invatare, in scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala;

·         dezvoltarea capacitatii de a comunica, inclusiv prin  folosirea diferitelor limbaje specializate;

·         dezvoltarea gandirii autonome si a responsabilitatii fata de integrarea in mediul social.

Conform planului-cadru aplicat in sistemul de invatamant incepand cu anul scolar 1999-2000, programele scolare contin curriculum nucleu si curriculum extins.

Curriculum-ul nucleu corespunde numarului minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planurile-cadru de invatamant. Drept consecinta, noile programe scolare cuprind obiective de referinta, continuturi si standarde curriculare de performanta, obligatorii pentru toate scolile si toti elevii, asigurandu-se astfel egalitatea sanselor in contextul invatamantului public. Curriculum-ul nucleu reprezinta unicul sistem de referinta pentru diversele tipuri de evaluari si examinari externe (nationale) si pentru realizarea standardelor curriculare de performanta.

Curriculum-ul extins (CE) corespunde diferentei intre numarul minim si maxim de ore prevazute de plaja orara. CE presupune parcurgerea in intregime a programei, respectiv a segmentelor obligatorii si a celor suplimentare, marcate prin asterisc. Se largeste astfel oferta de invatare, in ceea ce priveste cunostintele, capacitatile si atitudinile, pana la acoperirea numarului maxim de ore din plaja orara a disciplinei respective. Aceasta varianta de curriculum la decizia scolii se poate realiza cu elevii care manifesta interese pentru anumite discipline sau arii curriculare.

Documentul de fata reflecta organizarea disciplinelor pe arii curriculare, cuprinzand programele scolare pentru gimnaziu, in urmatoarea structura:

§         Vol. I - ARIA CURRICULARA LIMBA SI COMUNICARE (Limba si literatura romana, Limba latina)

§         Vol. II - ARIA CURRICULARA LIMBA SI COMUNICARE (Limba engleza, Limba franceza). Volumul include si programele de invatamant primar.

§         Vol. III - ARIA CURRICULARA LIMBA SI COMUNICARE (Limba germana, Limba italiana, Limba rusa, Limba spaniola). Volumul include si programele de invatamant primar.

§         Vol. IV - ARIA CURRICULARA MATEMATICA SI STIINTE ALE NATURII (Matematica)

§         Vol. V - ARIA CURRICULARA MATEMATICA SI STIINTE ALE NATURII (Stiinte: clasele a III-a – a VI-a, Biologie: clasele a V-a – a VI-a, anul scolar 1999-2000, Fizica: clasa a VI-a, anul scolar 1999-2000, Biologie: clasele a VII-a – a VIII-a, Fizica: clasele a VII-a – a VIII-a, Chimie: clasele a VII-a – a VIII-a)

§         Vol. VI - ARIA CURRICULARA OM SI SOCIETATE (Istorie, Istoria si traditiile minoritatilor, Geografie, Cultura civica)

§         Vol. VII - ARIA CURRICULARA OM SI SOCIETATE (Religie)

§         Vol. VIII - ARIA CURRICULARA ARTE (Educatie plastica, Educatie muzicala)

§         Vol. IX - ARIA CURRICULARA EDUCATIE FIZICA SI SPORT (Educatie fizica)

§         Vol. X - ARIA CURRICULARA TEHNOLOGII (Educatie Tehnologica)


Limba si literatura romana

Programa scolara de Limba si literatura romana a fost aprobata prin

ORDIN AL MINISTRULUI

nr. 4237 din 23.08.1999



Nota de prezentare

Scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiana, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare, sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om.

In acest sens, curriculum-ul de limba si literatura romana pentru clasele V-VIII propune o mutatie fundamentala la nivelul studierii limbii si literaturii romane. In locul compartimentarii artificiale a disciplinei in „limba” si „literatura”, se propune un nou model, cel comunicativ-functional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a elevilor. In mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacitati mentionate anterior.

In mod concret, dezvoltarea competentelor de comunicare mentionate se realizeaza prin familiarizarea elevilor cu situatii diverse de comunicare orala si scrisa, cu texte literare si non-literare adecvate varstei scolare.

In sensul celor aratate mai sus, dominantele noului curriculum fata de cel anterior sunt:

§          definirea domeniilor disciplinei exclusiv in ter­meni de capacitati: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orala si exprimarea scrisa;

§          prezentarea comunicarii in calitatea sa de com­pe­ten­ta umana fundamentala, acoperind de­prin­deri de receptare si de exprimare orala si scrisa;

§          reechilibrarea ponderii acordate exprimarii orale fata de cea scrisa, precum si mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;

§          centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii in contexte concrete de comunicare;

§          adaptarea continuturilor la nivelul de varsta si la interesele copiilor.


OBIECTIVE CADRU

1.     Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

2.     Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

3.     Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

4.     Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa


CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:

1.1

sa identifice informatiile e­senti­ale din­tr-un mesaj oral

-    exercitii de selectare a informatiilor noi dintr-un text ascultat;

1.2

sa identifice secventele de dia­log, de naratiune si de descriere   dintr-un mesaj oral

-    exercitii de identificare a secventelor descriptive, narative si dialogate dintr-un enunt oral;

1.3

sa sesizeze unitatile lexi­cale ne­cu­noscute in fluxul vorbirii

-    exercitii de receptare auditiva a cuvintelor noi in texte literare si nonliterare; integrarea cuvintelor noi in serii sinonimice si antonimice; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin apel la context; exercitii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;

1.4

sa sesizeze corectitudinea grama­ticala a unui enunt si/ sau a formelor lexicale

-    exercitii de identificare a structurilor gramaticale (morfologice si sin­tactice) corecte sau incorecte in fluxul enuntului;

1.5

sa sesizeze intentia unei persoane de a angaja un dialog

-    exercitii de sesizare si interpretare a indicilor de initiere de catre partener a unui dialog;

1.6

sa manifeste curiozitate pentru as­cultarea unui  mesaj oral

-    exercitii pentru dezvoltarea aten­tiei distributive si a capacitatii de a urmari mesajul partenerului.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:

2.1

sa selecteze elementele de lexic adecvate situatiilor de comunicare

-    exercitii de stabilire a ideilor in jurul carora se organizeaza o tema data; prezentarea si comentarea succinta a unor texte literare sau nonliterare; exercitii de determinare a sensului unor cuvinte si de explicare orala a semnificatiei acestora in diferite contexte; exercitii de utilizare in contexte diferite a achizitiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizand alcatuirea unor familii sau campuri le­xicale; exercitii de utilizare a sinonimelor si a antonimelor in contexte date;

2.2

sa construiasca propozitii si fraze corecte din punct de vedere gra­matical

-    exercitii de construire corecta a propozitiilor simple si dezvoltate; exercitii de construire a unor fraze prin utilizarea corecta a coordonarii si a subordonarii; exercitii de folosire corecta intr-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice partilor de vorbire; exercitii de utilizare in context a partilor de propozitie;

2.3

sa se exprime clar, corect si con­cis

-    exercitii de utilizare corecta, in textul oral, a limbii literare; activitati de discrimi­nare a ideilor principale de cele secundare, a esentialului de elementele de detaliu; exercitii de realizare orala – individual sau in grup – a unui plan simplu; exercitii de selectare si de utilizare a marcilor si a conectorilor textuali („mai intai”, „apoi”, „in primul rand”, „in al doilea rand”, „de asemenea”, „deci” etc.);

2.4

sa-si adapteze vorbirea la par­teneri si la situatia de comunicare

-    exercitii de rostire corecta a cuvintelor cu probleme de accentuare; exercitii de rostire fluenta a unor enunturi scurte si/ sau lungi; exercitii de constientizare a diferentei dintre pronuntia regionala si cea literara si de corectare a pronuntiei regionale; exercitii de punere in scena a unor povestiri, de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii personale si justificarea acestora in functie de context; exprimarea acordului si a dezacordului, a afirmatiei, a negatiei, si a interogatiei;

2.5

sa stabileasca relatii di­recte de dia­log cu diverse categorii de per­soane

-    exercitii de selectare si de folosire adecvata a marcilor de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog; exercitii de asimilare si de utilizare a regulilor conversatiei eficiente; exercitii de selectare a celor mai potrivite elemente nonverbale pentru dialogul purtat;

2.6

sa manifeste interes pen­tru parti­ciparea la un act de comunicare

-    exersari de situatii dirijate de comunicare obisnuite sau pro­blematice (in grup mai mare sau mai mic); exercitii de dezvoltare a initiativei de comunicare si a curajului de a interveni in actul comunicarii.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:

3.1

sa identifice ideile princi­pale dupa citirea globala a unui text

-    intrebari cu raspuns la alegere; exercitii de abordare a ideilor principale si secundare ale unui anumit text dat; exercitii de discriminare a ideilor principale de cele secundare dintr-un text dat;

3.2

sa recunoasca modurile de expu­nere utilizate intr-un text epic

-    exercitii de identificare si de delimitare a partilor componente ale unui text: introducere, cuprins si incheiere, precum si a modurilor de expunere; discutarea textelor citite in functie de urmatorii pa­rametri: „cine” (personajele), „cand”, „unde” (plasarea actiunii in timp si spatiu), „cum” (modul de desfasurare a actiunii, stilul autorului);

3.3

sa identifice expresii si cuvinte noi in text

-    exercitii de identificare a unor expresii noi intr-un text citit; exercitii de folosire a dictionarelor si a glosarelor; identificare de sinonime si de antonime;

3.4

sa sesizeze corectitudinea utili­zarii categoriilor gra­maticale in­va­tate

-    exercitii de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exercitii de identificare a relatiilor sintactice si a rolului lor;

3.5

sa se adapteze la situatia concreta de lectura

-    exercitii de cautare si de selectare a informatiei dorite cu ajutorul tablei de materii; exercitii de identificare a ele­men­telor componente ale paginii de carte; citirea corecta si fluenta a unui text cunoscut in fata unui auditoriu divers; exercitii de valorificare a elementelor nonverbale; exercitii de identificare a figurilor de stil invatate;

3.6

sa manifeste curiozitate si interes fata de activitatea de lectura

-    activitati de grup in care elevii sa puna intrebari si sa dea raspunsuri referitoare la un text citit; discutii de grup pe marginea lecturilor suplimentare individuale.


4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:

4.1

sa redacteze lucrari scurte pe o anumita tema, urmarind un plan dat

-    exercitii de diferentiere a ideilor principale de ideile secun­dare; exercitii de selectare a ideilor pentru un text propriu;

4.2

sa utilizeze in redactare sinonime, antonime si de­rivate adecvate te­mei date

-    exercitii de selectare a vocabularului adecvat unei teme; exercitii de diferentiere a sensurilor cuvantului in con­text;

4.3

sa scrie propozitii si fraze corecte din punct de vedere gramatical, folo­sind corect semnele ortogra­fice si de punctuatie

-    exercitii de ortografiere corecta a grupurilor de litere; exercitii de despartire a cuvintelor in silabe; exercitii de folosire co­recta a semnelor de ortografie si punctuatie;

4.4

sa alcatuiasca rezumatul unui text literar sau non­literar

-    exercitii de identificare si ordonare a secventelor narative dintr-un text dat; exercitii de identificare si de caracterizare sumara a personajelor corespunzatoare secventelor narative; exercitii de relatare la persoana a III-a; exercitii de in­ter­pretare a ideilor si a sentimentelor comunicate; exercitii de rezumare a unui text stiintific; exercitii de transformare a unei secvente dialogate in povestire; exercitii de povestire a unui film, a unei piese de teatru, a unui diafilm;

4.5

sa manifeste interes pen­tru redac­tarea unui text

-    exercitii de combinare a informatiilor conform propriului uni­vers afectiv; exercitii de formulare a unor opinii referitoare la texte studiate.

CONTINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea ­ obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Asezarea in pagina. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literara

1.2.1. Ce anume comunica literatura? Raportul dintre realitate si literatura.

1.2.2. Textul si opera. Opera literara.

1.2.3. Structura operei literare. Structura textului narativ. Naratiunea (ce si cum se povesteste, autorul, naratorul), Descrierea. Dialogul. Personajul: caracterizarea sumara – portretul fizic si portretul moral.

1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul.

1.2.5. Versificatia. Strofa si versul. Rima.

1.3. Textul

1.3.1. Textele literare ­ populare si culte ­ apartinand diverselor genuri si specii.

1.3.2. Textele nonliterare „utilitare” (articolul de dictionar, reclama etc.); distractive (cuvinte incrucisate, jocuri distractive etc.).

Texte sugerate

Se vor selecta 8-10 texte literare de baza, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse in mod obligatoriu si fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii romane. Ele pot fi insotite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, o pagina. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrala urmand a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor. Acestia pot alege si alte titluri care sa respecte urmatoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Optiunile trebuie sa vizeze texte in masura sa evidentieze notiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 si 1.3.1 – 1.3.2.

Basme populare: Greuceanu, Sarea in bucate, Praslea cel voinic si merele de aur (colectia Petre Ispirescu) etc.

Basme culte: Zana-zorilor (Ioan Slavici), Capra cu trei iezi (Ion Creanga), Neghinita (Barbu Delavrancea) etc.

Basme din literatura universala: Hänsel si Gretel, Cenusareasa (Fratii Grimm), Pestisorul de aur (basme rusesti), Piele de magar (Charles Perrault), 1001 de nopti (Sindbad marinarul), Soldatul de plumb (Hans Christian Andersen), Printul fericit (Oscar Wilde) etc.

Legende populare: Descalecatul, Legenda lui Traian si a Dochiei etc.

Legende culte: Legende istorice (Dimitrie Bolintineanu), Legenda randunicai (Vasile Alecsandri) etc.

Legende din literatura universala: fragmente din Legendele Olimpului (Alexandru Mitru).

Parabole biblice: Fiul ratacitor sau altele.

Snoave: De-ale lui Pacala, Povestea vorbii (Anton Pann) sau altele.

Schite din literatura romana: Bubico, Vizita…, Un pedagog de scoala noua (Ion Luca Caragiale), Bunicul, Bunica (Barbu Delavrancea), Saracutul, Gandacelul (Emil Garleanu), din Cartea cu jucarii (Tudor Arghezi) etc.

Schite din literatura universala: Broasca saltareata din tinutul Calaveras (Mark Twain), Cele doua fete ale unei testoase (Herman Melville) etc.

Povestiri si nuvele din literatura romana: Amintiri din copilarie (Ion Creanga), Budulea Taichii (Ioan Slavici), Domnul Vucea (Barbu Delavrancea), Dumbrava minunata, Domnu Trandafir (Mihail Sadoveanu), Puiul (Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti), Pravale Baba (Ionel Teodoreanu), Ciobanila (Vasile Voiculescu) etc.

Povestiri si nuvele din literatura universala: Tatal lui Simon (Guy de Maupassant), Biriuk (Ivan Sergheievici Turgheniev) etc.

Texte din folclorul copiilor: Numaratori. Poezii ceremoniale. Colinde. Plugusorul. Sorcova. Capra etc. 

Poezii: Oaspetii primaverii, Noaptea, Desteptarea Romaniei (Vasile Alecsandri), La mijloc de codru …, Povestea codrului, Freamat de codru (Mihai Eminescu), Poveste, Mama, Noapte de vara (George Cosbuc), Toamna (Octavian Goga), Banutul, Creion (Fa-te suflete copil), Inscriptie pe steag, O furnica (Tudor Arghezi), Parintii, Carabusul de arama (Lucian Blaga), Ai nostri sunt acesti munti, Horea (Aron Cotrus), In vie (Ion Pillat), Strofe de primavara (Adrian Maniu), Acceleratul (George Topirceanu), Scrisoare mamei (Nicolae Labis), Plopul (Nichita Stanescu) etc.

2. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare

2.1. Comunicarea orala

2.1.1. Situatia de comunicare. Emitator. Receptor. Mesaj. Context. Cod. Canal. Situatia de comunicare dialogata si monologata. Acomodarea limbajului la scopul comunicarii.

2.1.2. Structurarea textului oral

(a)      Organizarea logico­semantica a mesajului (semnificatia textului oral; elementele esentiale si detaliile semnificative). Ideea principala, ideea secundara. Planul simplu si planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.

(b)      Organizarea formala a mesajului. Constituentii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propozitiei si a frazei. Dispunerea si functionarea simultana a elementelor verbale si nonverbale (gesturi, mimica etc.); expresivitatea in vorbire a registrelor limbii (standard, familiar etc.).



(c)      Textul dialogat si cel monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale si nonverbale de initiere a unui dialog. Formule elementare de mentinere si de incheiere a dialogului. Formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune si de solicitare.

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

-          identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

-          adresarea catre o persoana, salutarea;

-          punerea unei intrebari, raspunsul afirmativ sau negativ la o intrebare;

-          initierea sau incheierea unui schimb verbal;

-          precizarea locului sau a timpului;

-          sustinerea unei discutii directe sau telefonice;

-          cererea sau oferirea unei informatii despre: identitatea, starea, ocupatia, calitatea sociala a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfasurarea unei actiuni;

-          situarea unui loc in raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;

-          exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere in legatura cu un fapt sau o persoana;

-          descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;

-          prezentarea unei actiuni sau a unei inlantuiri de actiuni;

-          compararea a doua sau a mai multor obiecte, persoane, idei.

2.2. Comunicarea scrisa

2.2.1. Procesul scrierii

(b)     Organizarea textului scris. Scopul redactarii. Documentarea in vederea realizarii unei lucrari. Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).

(c)     Scrierea de mana si prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Asezarea corecta in pagina de caiet. Elemente auxiliare in scriere (sublinieri, paranteze etc.).

(d)     Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, virgula, doua puncte, semnul intrebarii, semnul exclamarii, ghilimelele.

2.2.2. Contextele de realizare

(a)   Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Notitele. Temele. Extemporalul. Lucrarea semestriala.

(b)   Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Relatarea unor fapte si intamplari personale. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare.

(c)   Scrierea imaginativa (compuneri libere). Povestirea. Descrierea. Portretul.

(d)      Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul. Povestirea. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice si epice.

3. Elemente de constructie a comunicarii

In toate clasele gimnaziului, modalitatea traditionala sau de alta natura, de ordonare, combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a profesorului. Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia pe care s-a intemeiat prezentul curriculum este ca, in scoala, predarea-invatarea va urmari „limba in functiune”, in variantele ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu „limba ca sistem abstract”. Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu intereseaza predarea in si pentru sine a unor cunostinte gramaticale, ci abordarea functionala si aplicativa a acestora in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. In acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinand de ortografie, de punctuatie si de ortoepie in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in predarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine de fiecare data pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

3.1. Lexicul

Vocabularul limbii romane. Dinamica vocabularului (aparitii de cuvinte noi, disparitii de cuvinte, modificari de sens).

Cuvantul – unitate de baza a vocabularului. Forma si continutul. Cuvantul de baza. Cuvantul derivat. Radacina. Sufixele. Prefixele.

Familia lexicala (numai cuvintele formate prin derivare).

Campurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice si salbatice etc.).

Sinonimele.

Antonimele.

Regionalismele lexicale.

Arhaismele lexicale.

Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic si stiintific. Utilizarea corecta a cuvantului; variantele lexicale.

3.2. Notiuni de fonetica. Sunetul si litera: corespondenta dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba. Silabele accentuate si neaccentuate. Regulile fonetice de despartire a cuvintelor in silabe. Ortografia pentru despartirea in silabe (inclusiv folosirea cratimei si a apostrofului).

3.3. Notiuni elementare de sintaxa (actualizarea cunostintelor din ciclul primar). Partile gramaticii (morfologia si sintaxa). Propozitia si partile de propozitie. Propozitia simpla si propozitia dezvoltata. Dezvoltarea unei propozitii simple. Propozitia afirmativa si propozitia negativa. Propozitia enuntiativa si propozitia interogativa. Fraza.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul - nucleul comunicarii.

Timpul, persoana, numarul.

Modurile personale si modurile nepersonale (recunoasterea acestora in text).

Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus (inclusiv formele inverse), mai mult ca perfectul, viitorul I (formele literare si populare, inclusiv formele inverse).

Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.

Functia sintactica – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ a fi si numele predicativ).

3.4.2. Substantivul (actualizare).

Substantivele comune si substantivele proprii. Genul. Numarul. Articolul. Articolul hotarat. Articolul nehotarat.

Cazurile substantivului

Nominativul. Functii sintactice: subiect si nume predicativ.

Acuzativul. Prepozitia – rolul ei in exprimarea acuzativului. Prepozitia simpla si compusa. Functii sintactice: complement si atribut.

Dativul. Functii sintactice: complement (fara precizarea felului).

Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul in gen si in numar al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corecta a substantivelor proprii in dativ-genitiv. Functii sintactice: atribut substantival.

Vocativul.

3.4.3. Substituti ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numarul, genul. Formele accentuate si neaccentuate ale pronumelui personal. Alte forme ale pronumelui personal: dansul, dansa, dansii, dansele. Functiile sintactice: subiect, atribut pronominal (in genitiv si in acuzativ), complement (in dativ si in acuzativ).

Pronumele personal de politete. Formule reverentioase de adresare (limbaj familiar si solemn).

3.4.3.2. Numeralul

Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Functii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinantii substantivului

Adjectivul

Adjectivele variabile si invariabile. Acordul cu substantivul in gen, numar si caz. Functii sintactice: atribut adjectival si nume predicativ. Adjectivele formate cu prefixe si cu sufixe. Topica adjectivului.

3.4.5. Partile de vorbire neflexibile

3.4.5.1. Adverbul

Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective.

Functia sintactica: complement.

3.4.5.2. Interjectia.

Tipuri de interjectii. Rolul interjectiei in comunicare.

3.5. Sintaxa propozitiei

3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)

Predicatul nominal. Valorile sintactice ale verbului a fi. Numele predicativ simplu si multiplu.

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat (simplu si multiplu) si subiectul neexprimat (subinteles si inclus). Partile de vorbire prin care se exprima subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3. Atributul

Elementele regente ale atributului.

Atributul adjectival (exprimat prin adjectiv propriu-zis, adjectiv provenit din verb la participiu).

Atributul substantival. Atributul substantival genitival si atributul substantival prepozitional.

3.5.4. Complementul

Elementele regente ale complementului (numai verbul).

Complementele circumstantiale si necircumstantiale.

Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Partile de vorbire prin care se exprima.

Complementul direct si complementul indirect.

3.6. Sintaxa frazei. Fraza. Propozitia principala. Propozitia secundara. Fraza formata din propozitii principale si propozitii secundare. Elementele de relatie in fraza: conjunctiile (simple si compuse) si alte parti de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativa si prin juxtapunere. Subordonarea.


Clasa a VI-a

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:

1.1

sa distinga intre infor­matiile esen­ti­ale si cele de detaliu, stabilind lega­turi sau diferentieri intre in­for­matiile receptate

-    exercitii de interpretare a mesajului comunicat; exercitii de sesizare a in­formatiilor noi dintr-un text ascultat;

1.2

sa sesizeze sensul unitatilor lexi­cale noi in functie de context

-    exercitii de receptare corecta a structurii fonematice a unui cuvant; exercitii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte; exercitii de receptare auditiva a cu­vintelor noi in texte literare si nonliterare; exercitii de integrare a cuvintelor noi in serii sinonimice si antonimice; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin apel la context; exercitii de sesizare a sensului omonimelor; exercitii de identificare a arhaismelor si a regionalismelor;

1.3

sa sesizeze abaterile de la normele gramaticale in­­­tr-un mesaj oral

-    exercitii de sesizare a structurii gramaticale (morfologice si sin­tactice) corecte sau incorecte in fluxul enuntului; exercitii de sesizare a constructiilor pleonastice si a atractiilor pa­ronimice;

1.4

sa recepteze corect mesa­jul in func­tie de parti­cu­laritatile de vorbire ale partenerilor

-    exercitii de ascultare a unor mesaje in diferite conditii (proprii sau improprii) comunicate de persoane cu feluri diferite de pronuntare a sunetelor, a silabelor, a cuvintelor;

1.6

sa recepteze adecvat for­mele de initiere, de menti­nere si de incheiere a unui dialog

-    exercitii de sesizare a formulelor de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog;

1.7

sa manifeste interes pen­tru mesajul ascultat si pen­tru partenerii de dis­cutie

-    exercitii de urmarire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor si de imprimare a unui comportament co­municativ adecvat.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:

2.1

sa realizeze inlantuirea co­­recta a ideilor intr-un mesaj oral

-    exercitii orale de realizare a unui plan simplu si de dez­voltare a acestuia prin adaugarea ideilor secundare; exercitii de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre re­zumat si spre povestirea orala;

2.2

sa utilizeze relatiile de si­nonimie, de antonimie, de omonimie in organi­za­rea mesajului oral

-    exercitii de determinare a sensurilor unor cuvinte si de explicare a semnificatiei acestora in contexte diferite; e­xer­citii de utilizare, in contexte diverse, a achizitiilor lexicale noi; exercitii de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor in contexte date; exercitii de corectare a ex­primarii pleonastice; exercitii de utilizare a paronimelor;

2.3

sa utilizeze cate­go­riile gra­maticale inva­ta­te, in diverse tipuri de pro­pozitii

-    exercitii de construire corecta a propozitiilor simple si dezvoltate; exercitii de construire a unor fraze prin utilizarea corecta a coordonarii si subordonarii; exercitii de folosire corecta, intr-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice partilor de vorbire flexibile;

2.4

sa utilizeze accentul si in­tonatia pen­tru a evidentia scopul comunicarii

-    exercitii de comunicare orala cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie; exercitii de sustinere a unei con­versatii impuse sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dez­acordului in fata unui auditoriu cunoscut;

2.5

sa-si adapteze vorbirea la dialog sau monolog

-    exercitii de rostire corecta a unor cuvinte care pun pro­bleme de accentuare; exercitii de pronuntare fluenta a unor secvente semnificative ale mesajului oral, de reglare a to­nului, a intonatiei, in functie de starea de spirit (bucurie, surpriza, suparare);

2.6

sa utilizeze adecvat for­mu­­lele de initiere, de men­tinere si de incheiere a unui dialog

-    exercitii de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuti; ac­tivitati vizand interventia intr-un dialog complex prin structurarea corecta a secventelor ­intrebare-raspuns;

2.7

sa manifeste o atitudine favorabila progresiei co­municarii

-    exercitii de sustinere a unui schimb verbal intr-o conversatie de grup, utilizand corect limba literara si posibilitatile ex­presive ale limbii vorbite.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:

3.1

sa deosebeasca elemen­tele de an­samblu de cele de detaliu in ca­drul tex­tului citit

-    exercitii de redare a continutului prin rezumat si prin po­vestire; identificarea problemei principale tratate intr-un text literar sau nonliterar;

3.2

sa identifice modurile de expunere intr-un text epic si procedeele de ex­pre­sivitate artistica intr-un text liric

-    exercitii de identificare a momentelor subiectului intr-o na­ratiune; exercitii de sesizare a rolului dialogului si al des­crierii intr-o naratiune; exercitii de identificare a carac­teristicilor operelor epice (in proza sau versuri) si lirice (in proza sau versuri); exercitii de identificare a figurilor de stil intr-un text liric sau epic (epitete, hiperbola, antiteza, metafora etc.); exercitii de evidentiere a rolului descrierii in realizarea portretului si a tabloului; exercitii de sesizare a rolului dialogului in caracterizarea personajelor;

3.3

sa sesizeze valoarea ex­presiva a arhaismelor, a regionalismelor si a neo­lo­gismelor intr-un text ci­tit

-   exercitii de identificare a unor expresii si a unor cuvinte noi intr-un text citit; folosirea dictionarelor si a glosarelor pentru cautarea cuvintelor noi; exercitii de evidentiere a rolului sinonimiei, al antonimiei si al omonimiei intr-un text dat;

3.4

sa sesizeze organizarea morfo­lo­gica si sintactica a textelor citite

-   exercitii de identificare a categoriilor morfologice si a re­latiilor sintactice, avand rol in structurarea textului literar.


4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:

4.1

sa redacteze texte cu des­tinatii di­verse (scrisori, ce­reri, invitatii, carti pos­tale, telegrame, compu­neri)

-    exercitii de recunoastere a destinatiei unui text; exercitii de selectare a informatiei solicitate; exercitii de structurare a detaliilor in jurul ideii principale; exercitii de redactare a unor texte utilitare; exercitii de rezumare si de povestire a unor texte narative; exercitii de caracterizare a unui personaj;

4.2

sa utilizeze un lexic di­versificat, re­curgand la ca­­tegoriile semantice stu­­­diate si la mijloacele de imbo­gatire a vocabu­laru­lui

-    exercitii de va­lorificare a posibilitatilor de expresie oferite de sinonime, antonime si de omonime; exercitii de recunoastere a sensurilor cuvintelor in contexte diferite si de evaluare a expresivitatii formelor arhaice si regionale; exercitii de recunoastere a mijloacelor de imbogatire a vocabularului;

4.3

sa inlantuie corect frazele in textul redactat, utili­zand corect semnele orto­grafice si de punctuatie

-    exercitii de aplicare a topicii normale in propozitie si in fraza; exercitii de ortografiere a diftongilor, a triftongilor si a vocalelor in hiat; exercitii de aplicare a regulilor fonetice si morfologice de despartire in silabe a cuvintelor; exercitii de scriere a cuvintelor neologice.

CONTINUTURI

Unitatile de continut tiparite cu litere aldine constituie notiuni noi pentru clasa a VI-a.

1. Lectura

1.1. Cartea ­ obiect cultural. Structura cartii: cuprins, prefata, postfata, note.

1.2. Teoria literara

1.2.1. Autorul: eul liric si naratorul.

1.2.2. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (naratiunea la persoana a III-a si naratiunea la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul si spatiul in naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.3. Figurile de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Antiteza. Metafora (familiarizare).

1.2.4. Versificatia (actualizare). Tipuri de rime (monorima, rima imperecheata, rima incrucisata, rima imbratisata). Masura. Ritmul (iambul si troheul).

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare ­ populare si culte ­ apartinand diverselor genuri si specii. Caracteristicile operei folclorice (orala, colectiva, anonima, sincretica). Opera epica. Opera lirica.

1.3.2. Specii literare: schita, nuvela, pastelul, fabula, doina, balada.

1.3.3. Texte nonliterare „utilitare” (anuntul, stirea, afisul etc.); distractive etc.

Texte sugerate

Se vor selecta 10-14 texte literare de baza, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse in mod obligatoriu si fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii romane. Ele pot fi insotite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, o pagina. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrala urmand a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor. Acestia pot alege si alte titluri care sa respecte urmatoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Optiunile trebuie sa vizeze texte in masura sa evidentieze notiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.4 si 1.3.1- 1.3.2.


Doine

Basme populare: Toma Alimos, Novac si corbul etc.

Creatii de inspiratie folclorica (in versuri): Doina (Octavian Goga), Doina (George Cosbuc), Cantec sfant, Cantec de leagan (Stefan Octavian Iosif) etc.

Fabule: Boul si vitelul, Cainele si catelul (Grigore Alexandrescu), Bivolul si cotofana (George Topirceanu).

Texte descriptive: fragmente din Tara de dincolo de negura (Mihail Sadoveanu), fragmente din Pe drumuri de munte (Calistrat Hogas), fragmente din Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul (Nicolae Balcescu), Iarna (Vasile Alecsandri), Vara, In miezul verii (George Cosbuc), Brumarel (Ion Pillat) etc.

Texte lirice: Revedere (Mihai Eminescu), Creion (Tudor Arghezi), Vara (Lucian Blaga), Mama (Nicolae Labis) etc.

Parabole: Parabola celor doi fii chemati a lucra via tatalui lor.

Schite: D-l Goe (Ion Luca Caragiale), Prostia omeneasca, Povestea unui om lenes (Ion Creanga) etc.

Romane si nuvele din literatura romana: Sobieski si romanii (Costache Negruzzi), Amintiri din copilarie (Ion Creanga), Palatul de clestar (Barbu Delavrancea), Morometii (Marin Preda) etc.

Romane si nuvele din literatura universala: Morcoveata (Jules Renard), Piciul (Alphonse Daudet), Micul print (Antoine de Saint-Exupéry), Minunata calatorie a lui Nils Holgerson (Selma Lagerlöf), Print si cersetor (Mark Twain), Marile sperante (Charles Dickens) etc.

Reportajul: Privelisti si sentimente (Geo Bogza) sau un reportaj apartinand stilului publicistic. Din literatura universala, reportajul se poate ilustra prin schitele lui Herman Melville din Encantadas sau insulele fermecate.

2. Practica rationala si functionala a limbii. Comunicarea orala si comunicarea scrisa

2.1. Comunicarea orala

2.1.1. Situatia de comunicare. Dialogul. Adaptarea la interlocutor si la particularitatile emiterii (directe sau mediate).

2.1.2. Structurarea textului oral

(a)      Organizarea logico­semantica a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare).

(b)      Organizarea formala a mesajului. Progresia secventelor in textul oral descriptiv (constituenti, modalitati simple de realizare a coerentei textuale).

(c)      Textul dialogat si cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor intamplari). Organizarea replicilor intr-un dialog complex. Formule de initiere, de incheiere si de mentinere a dialogului (actualizare). Structurarea secventelor de tipul „intrebare-raspuns”. Modalitati de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

Se recomanda ca elevii sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

-          identificarea sau diferentierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;

-          sustinerea unui schimb verbal intr-o conversatie de grup;

-          exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparatii, exprimarea unei impresii personale, solicitarea acordului sau a permisiunii cuiva;

-          formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;

-          descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);

-          prezentarea unei actiuni complexe.

2.2. Comunicarea scrisa

2.2.1. Procesul scrierii

(a)   Organizarea textului scris. Organizarea unui text in functie de destinatie (scrisoarea, cererea, telegrama, cartea postala).

(b)   Scrierea de mana si prezentarea textului. Asezarea in pagina. Rolul simbolurilor si al imaginilor in pagina.

(c)      Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, virgula, punctul si virgula, linia de dialog si linia de pauza. Semnele ortografice: cratima, apostroful, punctul ca semn ortografic.

2.2.2. Contextele de realizare

(a)   Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Textul de tip informativ (oferire de informatii privind diverse aspecte ale realitatii inconjuratoare). Instructiuni privind efectuarea diverselor actiuni.

(b)   Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere.

(c)   Scrierea imaginativa (compuneri libere). Descrierea. Povestirea. Portretul.

(d)   Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare stiintifica. Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice si lirice studiate.

3. Elemente de constructie a comunicarii

In toate clasele gimnaziului, modalitatea traditionala sau de alta natura, de ordonare, de combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a profesorului. Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar,  inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia pe care s-a intemeiat prezentul curriculum este ca, in scoala, predarea-invatarea va urmari „limba in functiune”, in variantele ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu predarea in si pentru sine a unor „cunostinte gramaticale”, ci abordarea functionala si aplicativa a acestora in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. In acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinand de ortografie, de punctuatie si de ortoepie, in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in prezentarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine de fiecare data pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

Dimensiunea stilistica a faptelor de limba se preconizeaza a fi tratata la sectiunea consacrata studiului textelor literare si de cate ori profesorul gaseste solutia practica cea mai eficienta.

3.1. Lexicul (actualizare)

Notiunea de vocabular.

Vocabularul fundamental.

Masa vocabularului.

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului.

Derivarea (actualizare).

Sufixarea. Sufixele diminutivale si sufixele augmentative.

Prefixarea. Utilizarea corecta a cuvintelor formate cu prefixe neologice (de exemplu: ante-,  anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-).

Compunerea

Compunerea prin sudare, alaturare si abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Elemente de compunere savanta (de exemplu: auto-, macro-, micro-, poli-, pseudo- etc.).

Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Adverbe provenite din adjective si din substantive; adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite din alte parti de vorbire.

Familia lexicala (derivate, compuse, cuvinte obtinute prin schimbarea valorii gramaticale).

Sinonimele (actualizare).

Sinonimele lexicale, sinonimele frazeologice si sinonimele lexico-frazeologice (familiarizare elementara).

Antonimele (actualizare).

Omonimele. Omofonele si omografele

Arhaismele si regionalismele (actualizare). Exercitii de identificare a unor tipuri de arhaisme si regionalisme.

Pleonasmul.

Paronimele.

Campurile lexicale (actualizare si exercitii).

3.2. Notiuni de fonetica (actualizare). Folosirea corecta a accentului in limba romana. Nume proprii gresit accentuate. Neologismele (aspecte ortoepice). Silaba (actualizare). Despartirea in silabe a cuvintelor derivate si a cuvintelor compuse.

3.3. Notiunea de sintaxa (actualizare). Felul propozitiilor. Fraza. Propozitia regenta. Elementul regent. Coordonarea si subordonarea.

3.4. Morfosintaxa.

3.4.1. Verbul – (actualizare).Verbele predicative si verbele nepredicative (copulative – numai a fi, a deveni si auxiliare).

Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, conditional-optativ. Timpuri. Propozitia imperativa. Propozitia optativa.

Modurile nepersonale: infinitiv (cele patru conjugari ale verbului), gerunziu, participiu, supin. Functii sintactice.

3.4.2. Substantivul (actualizare).

Substantivele defective de singular sau plural. Substantivele colective. Cazurile si functiile sintactice ale substantivului.

3.4.3. Substituti ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal. Pronumele personal de politete (actualizare).

Pronumele reflexiv. Formele accentuate si neaccentuate. Functii sintactice.

Pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri si functii sintactice.

Numeralul (actualizare). Valoarea substantivala si adjectivala a numeralului.

Numeralul cardinal si numeralul ordinal. Functii sintactice.

Numeralul colectiv. Forme.

Numeralul fractionar. Forme.

3.4.4. Determinantii substantivului

Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparatie. Functii sintactice.

3.4.5. Partile de vorbire neflexionare

3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparatie. Functiile sintactice: complement circumstantial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial. Adverbele fara functie sintactica.

3.4.5.2. Prepozitia (actualizare). Regimul cazual.

3.4.5.3. Conjunctia (actualizare). Conjunctii coordonatoare si subordonatoare. Exercitii de folosire corecta a adverbului, a prepozitiei si a conjunctiei.

3.4.5.4. Interjectia (actualizare). Interjectii de adresare. Interjectii predicative.

3.5. Sintaxa propozitiei (actualizare).

3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal si predicatul nominal.

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat si subiectul neexprimat.

Propozitii fara subiect. Acordul predicatului cu subiectul (acordul logic si acordul prin atractie).

3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul substantival genitival, prepozitional si apozitional. Atributul pronominal genitival, prepozitional si in dativ fara prepozitie (dativ posesiv). Atributul verbal. Atributul adverbial.

3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstantiale. Complementul direct. Complementul indirect.


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

1.1

sa inteleaga semnificatia ge­nerala a unui mesaj oral

-    exercitii de sesizare a unui element perturbator in comu­nicarea orala; exercitii de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral;

1.2

sa sesizeze modalitatile de organi­zare a sec­ven­te­lor textuale ale unui me­saj oral

-    exercitii de iden­tificare a unor modalitati specifice de „intrare' in dialog;

1.3

sa integreze categoriile se­mantice in structuri lexicale proprii

-    exercitii de stabilire a sensului unui cuvant intr-un context dat; exercitii de identificare a imprumuturilor neologice; exercitii de sesizare a relatiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie  intr-o comunicare orala; exercitii de sesizare a rolului unitatilor frazeologice intr-o comunicare orala; exercitii de sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte diferite;

1.4

sa sesizeze abaterile de la normele limbii literare in­tr-un mesaj ascultat

-    exercitii de sesizare a constructiilor pleonastice si a atractiei paronimice; exercitii de identificare a formei corecte a cuvintelor; exercitii de sesizare a dezacordurilor grama­ticale;

1.5

sa sesizeze modifi­carile intervenite in structura mesa­jului (di­gresiuni, paranteze etc.)

-    exercitii de identificare a mai multor planuri de comunicare orala (digresiuni, paranteze etc.);

1.6

sa sesizeze natura formala sau informala a unui di­alog

-    exercitii de identificare a punctelor principale ale dialogului (in­tentie, parteneri, situatie de comunicare); exercitii de discriminare a naturii formale sau informale a dialogului;

1.7

sa manifeste discer­na­mant (prin acceptare sau res­pingere) in recep­tarea me­sa­jului oral

-    exercitii de ascultare simultana sau imediat succesiva a cel putin doua mesaje orale; exercitii de sesizare a secventelor cu sens si a secventelor fara sens; exercitii de reperare a unor replici; exercitii de reperare a unor argumente si a unor contraargumente dintr-un mesaj oral.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

2.1

sa asigure coerenta ideilor expri­mate

-    exercitii de identificare a ideii principale si a detaliilor afe­rente; exercitii de determinare a interactiunii dintre ideile principale si ideile secundare; exercitii de constructie a unui discurs;




2.2

sa valorifice categoriile semantice invatate, in con­texte diferite

-    exercitii de comparare a sensurilor unor cuvinte in contexte diferite; exercitii de construire a unor familii lexicale; exercitii de utilizare corecta a neologismelor in contexte diverse; exercitii de discriminare a paronimelor; exercitii de corectare a unor constructii pleonastice; exercitii de utilizare a antonimelor, sinonimelor, omonimelor si a cuvintelor poli­se­mantice in contexte diferite;

2.3

sa respecte normele morfosin­tactice in propozitii si in fraze

-    exercitii de utilizare corecta a categoriilor gramaticale in­vatate; exercitii de construire a unui monolog sau a unui dialog; exercitii de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natura, a unor fenomene; exercitii de construire a unor mici naratiuni; exercitii de utilizare expresiva a limbii;

2.4

sa-si adapteze vorbirea la situatiile speciale sau ne­prevazute de dialog sau mo­nolog

-    exercitii de comunicare orala in contexte formale sau in­formale; exercitii de comunicare in grup; exercitii de adap­tare a comportamentului verbal si nonverbal la o situatie de comu­nicare inedita;

2.5

sa recurga la elemente de afecti­vitate in comuni­ca­rea orala

-    exercitii de exprimare a opiniilor; exercitii de utilizare a elementelor nonverbale intr-un dialog.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

3.1

sa recunoasca modalita­tile specifice de organi­zare a textului epic si pro­cedeele de expresi­vi­tate in textul liric

-    exercitii de identificare a structurii textelor epice si lirice; exercitii de discriminare a trasaturilor specifice celor doua genuri in textele literare studiate; exercitii de identificare si de receptare a unor procedee de expresivitate artistica; exercitii de identificare a sensului figurat al unor cuvinte;

3.2

sa sesizeze valoarea ex­presiva a categoriilor lexi­cale invatate,     intr-un text citit

-    exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unor cuvinte in functie de contextul in care apar; exercitii de stabilire a relatiilor de sinonimie, antonimie, omonimie si polisemie intr-un text dat;

3.3

sa citeasca o varietate de texte li­terare sau non­li­te­rare, demonstrand intele­gerea sensului acestora

-    exercitii de identificare a diferentelor dintre textele literare si nonliterare; comentarea sensului global al unor texte;

3.4

sa manifeste interes pen­tru cunoas­terea unor texte cat mai variate

-    lectura unor texte variate (roman politist, povestire SF, parabole biblice etc.) cu scopul de a identifica paradigmele stilistice diferite ale acestora.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

4.1

sa utilizeze corect si nu­antat neo­logismele, u­ni­ta­tile frazeologice, ca­te­go­­riile semantice invatate

-    exercitii de diferentiere in contexte diferite a semnificatiei omonimelor si a paronimelor; exercitii de utilizare a sino­nimelor in scopul evitarii repetitiilor; exercitii de utilizare a neologismelor in contexte adecvate;

4.2

sa organizeze secventele textuale in functie de o cerinta specifica

-    exercitii de structurare a unui text in secvente distincte (ca­pitole, tablouri, paragrafe);

4.3

sa utilizeze corect fle­xiu­nea nomina­la si verbala in textul scris, utilizand co­rect semnele ortografice si de punctuatie

-    exercitii de utilizare adecvata a formelor verbale in raport cu cro­nologia faptelor relatate; exercitii de utilizare a co­nectorilor adecvati la nivelul propozitiei si al frazei; exercitii de folosire a unor grupuri verbale si nominale pen­tru a spori expresivitatea comunicarii;

4.4

sa adapteze redactarea la capaci­tatea de receptare a destinatarului, utilizand o structura grafica adecva­ta tipului de redactare reali­zat

-    exercitii de construire a unor texte destinate prezentarii unui auditoriu; exercitii de elaborare a argumentelor si a con­tra­ar­gumentelor; exercitii de dispunere in pagina a diverselor texte; exercitii de scriere ingrijita, lizibila si corecta;

4.5

sa foloseasca diferite mo­dalitati pen­tru realizarea expresivitatii textului

-    exerciti de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor in functie de nivelul individual de receptare; exercitii de organizare a unor texte (narative, descriptive si dialogate) prin folosirea epitetului, comparatiei, metaforei, repetitiei, enumeratiei, antitezei; exercitii de construire a unor scurte povestiri; exercitii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea in public;

4.6

sa-si exprime, in scris, o­pi­nii, senti­mente si ati­tudini

-    exercitii de redactare nuantata in raport cu structura si motivatiile personale; exercitii de descriere a unor modele (personaje) reprezentative pentru varsta si optiunile per­sonale.

CONTINUTURI

Unitatile de continut tiparite cu litere aldine constituie notiuni noi pentru clasa a VII-a.

1. Lectura

1.1. Cartea ­ obiect cultural. Editura. Colectia. Asteriscul. Subsolul de pagina.

1.2. Teoria literara

1.2.1. Cui ii este adresat mesajul?

1.2.2. Structura operei literare. Structuri in textele epice (procedee de legare a secventelor, timp, spatiu) si lirice (concordanta dintre forma fonetica si grafica a poeziei si ideea transmisa de aceasta).

1.2.3. Figurile de stil. Repetitia (aliteratia, asonanta). Antiteza. Metafora.

1.2.4. Versificatia. Tipuri de rima. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm. Versul liber.

1.2.5. Genuri si specii. Genurile epic si liric. Balada culta, poemul eroic, imnul (imnul national), oda, proverbele, zicatorile, strigaturile, nuvela.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare ­ populare si culte ­ apartinand diverselor genuri si specii.

1.3.2. Texte nonliterare „utilitare” (mersul trenurilor, cartea de telefon, formularele postale, programul de spectacol).

Texte sugerate

Se vor selecta 10-14 texte literare de baza, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse in mod obligatoriu si fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii romane. Ele pot fi insotite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, o pagina. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrala urmand a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor. Acestia pot alege si alte titluri care sa respecte urmatoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Optiunile trebuie sa vizeze texte in masura sa evidentieze notiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5.

Balada culta: Pasa Hassan, Moartea lui Gelu (George Cosbuc), Horea (Aron Cotrus), Veche intamplare (Nichita Stanescu), Noaptea Sfantului Andrii (Vasile Alecsandri) sau altele.

Poemul eroic: Dan, capitan de plai, Golia ticalosul (Vasile Alecsandri) sau altele.

Poemul eroic in literatura universala: Cantecul lui Roland sau alt poem.

Proverbe: Povestea vorbii (Anton Pann) sau altele.

Parabola: Parabola vamesului si a fariseului, Parabola samanatorului (George Cosbuc) sau altele.

Nuvela: Hagi Tudose (Barbu Delavrancea), Catastrofa, Itic Strul, dezertor (Liviu Rebreanu), Dincolo de nisipuri (Fanus Neagu), Moartea lui Castor (Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti), Cozma Racoare (Mihail Sadoveanu), In tren (George Calinescu), Tabara de la Sibiu (Mircea Eliade), Hultanul (Mihail Sadoveanu) Caprioara din vis (Vasile Voiculescu), Budulea Taichii (Ioan Slavici) etc.

Fragmente de roman, Amintiri din copilarie (Ion Creanga), Morometii, (Marin Preda), Baltagul, Nicoara Potcoava (Mihail Sadoveanu) etc.

Fragmente de romane din literatura universala: Romanele despre regele Arthur (Vrajitorul Merlin, Lancelot du Lac etc.), Doi ani de vacanta (Jules Verne), Calatoriile lui Gulliver (Jonathan Swift), David Copperfield (Charles Dickens), Gargantua si Pantagruel (François Rabelais), Robinson Crusoe (Daniel Defoe), Zece negri mititei (Agatha Christie) etc.

Imnul si oda: Desteapta-te romane (Andrei Muresanu), Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie (Mihai Eminescu), Imnul Albei-Iulia (Ioan Alexandru), Oda simplisimei flori (Lucian Blaga), Patria romana (George Cosbuc) etc.

Psalmii: unul dintre Psalmii lui David, Psalm (Ruga mea fara de cuvinte) (Tudor Arghezi), Psalmi moderni (Alexandru Macedonski) etc.

Poezii: Doina (Mihai Eminescu), Lumina lina (Tudor Arghezi), Moartea caprioarei (Nicolae Labis), Florii (Vasile Voiculescu) etc.

2. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare

2.1. Comunicarea orala

2.1.1. Situatia de comunicare. Situatia de comunicare dialogata si monologata (actualizare). Dialogul formal si informal. (Adaptarea la varsta si la statutul interlocutorilor).

2.1.2. Structurarea textului oral

(a)   Organizarea logico­semantica a mesajului. Raportul dintre ideea principala si detaliile aferente. Modalitati textuale argumentative.

(b)   Organizarea formala a mesajului. Modalitatile de asigurare a progresiei in textul oral, monologat si dialogat. Inlantuirea elementelor verbale si nonverbale in context.

(c)   Textul dialogat si cel monologat. Organizarea monologului expozitiv si demonstrativ. Organizarea dialogului informal si formal. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalitatile de exprimare a gusturilor si a opiniilor (formularea de intentii si de proiecte).

Se recomanda ca elevii sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

    identificarea sau diferentierea unui obiect ori a unei persoane de alta;

    sustinerea unei conversatii (direct sau telefonic);

    prezentarea unor proiecte, punerea in relatie a doua evenimente sau a doua actiuni viitoare;

-    stabilirea de relatii temporale in comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat;

-    interpretarea sau reproducerea spuselor cuiva;

-    formularea de argumente sau contraargumente intr-o discutie;

-    stabilirea de comparatii sau de analogii;

-    caracterizarea unui personaj;

-    formularea unei judecati de valoare;

    prezentarea unei actiuni complexe (narative, cotidiene).

2.2. Scrierea

2.2.1. Procesul scrierii

(a)   Organizarea textului scris. Exercitii de alcatuire a planului unei lucrari pe o tema data. Reorganizarea unui text propriu. Exercitii de construire a unui text narativ prin expansiune sau restrangere.

(b)   Scrierea de mana si prezentarea textului. Asezarea in pagina. Structura grafica specifica unor texte (versul liber, diverse fragmente de poezie si de proza).

(c)   Punctuatia. Valoarea functionala si expresiva a semnelor de punctuatie.


2.2.2. Contextele de realizare

(a)   Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Textul documentar. Fisa de biblioteca si fisa de lectura. Prezentarea unui eveniment cultural.

(b)   Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Exprimarea in scris a unui punct de vedere personal.

(c)   Scrierea imaginativa (compuneri libere). Dinamica structurarii unei descrieri. Compozitii personale realizate prin structurarea variata a unui text narativ propriu.

(d)      Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Rezumatul unui text stiintific.

In toate clasele gimnaziului, modalitatea traditionala sau de alta natura, de ordonare, de combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a profesorului. Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia pe care s-a intemeiat prezentul curriculum este ca, in scoala, predarea-invatarea va urmari „limba in functiune”, in variantele ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu predarea in si pentru sine a unor „cunostinte gramaticale”, ci abordarea functionala si aplicativa a acestora, in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. In acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinand de ortografie, de punctuatie si de ortoepie, in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in prezentarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine de fiecare data pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

Dimensiunea stilistica a faptelor de limba se preconizeaza a fi tratata la sectiunea consacrata studiului textelor literare si de cate ori profesorul gaseste solutia practica cea mai eficienta.

3. Elemente de constructie a comunicarii

3.1. Notiuni de sintaxa

Discursul. Relatia text, fraza, propozitie, cuvant.

Tipuri de propozitii (actualizare).

Propozitia principala si propozitia secundara. Propozitia regenta si propozitia subordonata.

Raporturile de coordonare si de subordonare in propozitie si in faza.

3.2. Lexicul

Vocabularul fundamental si masa vocabularului (actualizare).

Sensul cuvintelor in context.

Mijloacele de imbogatire a vocabularului.(actualizare)

Derivarea (actualizare). Serii derivative (pe baza aplicativa). Rolul sufixelor in realizarea sensului cuvintelor (sufixe de agent, instrumentale etc.). Derivatele parasintetice (exercitii).

Compunerea (actualizare).

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).

Imprumuturile.

Neologismele. Evitarea greselilor in intrebuintarea neologismelor.

Pleonasmul (actualizare).

Paronimele (actualizare).

Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Tipuri de sinonime. Antonime.

Omonime. Tipuri de omonime.

Cuvintele polisemantice. Polisemia in raporturile ei cu omonimia.

Unitatile frazeologice. Rolul acestora in asigurarea expresivitatii limbii. Formule si clisee internationale.

3.3. Notiuni de fonetica (actualizare).

Evitarea greselilor de pronuntare provocate de tendintele fonetice manifestate in limba romana contemporana. Pronuntarea numelor proprii straine.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a iesi, a se face, a ramane, a insemna, a parea.

Diatezele: activa, pasiva (complementul de agent), reflexiva.

Verbele active pronominale.

Modurile. Timpurile. Persoana. Numarul (actualizare).

Verbele personale si verbele impersonale.

Locutiunea verbala.

Functiile sintactice ale verbului si ale locutiunii verbale.

3.4.2. Substantivul (actualizare). Functiile sintactice ale substantivului.

Locutiunea substantivala.

3.4.3. Substituti ai substantivului.

3.4.3.1. Pronumele (actualizare)

Pronumele personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce. Acordul pronumelui relativ care in genitiv precedat de articol genitival. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal de intarire. Forme, cazuri si functii sintactice.

3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Numeralul multiplicativ. Numeralul distributiv. Numeralul adverbial. Functiile sintactice ale numeralului.

3.4.4. Determinantii substantivului

Adjectivul (actualizare). Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut in limba romana actuala.

Locutiunea adjectivala. Functiile sintactice ale adjectivului si ale locutiunii adjectivale.

3.4.5. Partile de vorbire neflexibile.

3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Adverbele interogative, relative si nehotarate.

Locutiunea adverbiala.

Adverbele predicative si locutiunile adverbiale predicative.

Functiile sintactice ale adverbului si ale locutiunii adverbiale.

3.4.5.2. Prepozitia (actualizare).

Locutiunea prepozitionala.

3.4.5.3. Conjunctia (actualizare). Conjunctiile si locutiunile conjunctionale coordonatoare si subordonatoare.

3.4.5.4. Interjectia (actualizare)

3.5. Sintaxa propozitiei (actualizare).

3.5.1. Predicatul (actualizare). Predicatul verbal si cel nominal.

3.5.2. Subiectul (actualizare).

Subiectul exprimat si cel neexprimat. Subiectul unor verbe personale folosite ca impersonale.

3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival genitival, prepozitional, apozitional si in dativ fara prepozitie. Atributul pronominal genitival, prepozitional, apozitional si in dativ fara prepozitie (dativul posesiv). Atributul verbal. Atributul adverbial.

3.5.4. Complementul (actualizare).

Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza. Complementul circumstantial de scop.

Complementele necircumstantiale. Complementul direct. Complementul indirect.


Clasa a VIII-a

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

1.1

sa inteleaga semnificatia ge­nerala a mesajului oral, sesizand progresia si co­erenta ideilor exprimate

-    exercitii de rezumare a unor mesaje orale; exercitii de dez­voltare a unui enunt sau a unui cuvant intr-o secventa tex­tuala orala;

1.2

sa sesizeze semnificatia combinarii ele­men­telor verbale si a celor non­ver­bale (gest, mimica etc.) intr-un text oral

-    exercitii de decodare a unor elemente nonverbale care insotesc mesajele orale; exercitii de construire a unor mesaje orale insotite de elemente nonverbale;

1.3

sa sesizeze adecvarea ele­mentelor lexicale utilizate la scopul mesa­jului as­cul­tat

-    exercitii de adecvare a lexicului la semnificatia mesajului; exercitii de evitare a unor greseli lexicale in comunicare;

1.4

sa sesizeze particula­rita­tile gramati­cale ale unui mesaj ascultat

-    exercitii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare; exercitii de identificare a particularitatilor vorbirii regionale; exercitii de identificare a categoriilor gramaticale invatate; exercitii de identificare a relatiilor sintactice intr-o propozitie sau intr-o fraza;

1.5

sa integreze informatiile noi in sis­temul propriu de cunostinte si sa se adap­teze la trecerea de la un cod la altul (verbal la nonverbal si in­vers)

-    exercitii de identificare a cuvintelor-cheie intr-un mesaj oral; exercitii de decodificare a mai multor coduri utilizate in comunicarea orala; exercitii de transcriere a comunicarii orale in mai multe coduri;

1.6

sa sesizeze momentul o­por­tun de intrare sau de retragere din dialog (ezi­tari, tacerea partenerului etc.)

-    exercitii de identificare a inceputului si a sfarsitului dia­logului; exercitii de constientizare a pozitiei proprii de intrare sau de iesire din dialog; exercitii de utilizare a inventarului de probleme, de idei, de cuvinte intr-un dialog;

1.7

sa manifeste toleranta fata de opi­niile diferite ex­primate de inter­locu­tori si sa ia o atitudine critica fata de argumentele ascul­tate

-    exercitii de ascultare consecutiva; exercitii de ierarhizare a ideilor receptate in functie de utilizarea mesajului; exercitii de receptare si de retinere a ideilor si a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

2.1

sa construiasca un discurs oral pe o tema data

-    exercitii de formulare a ideilor in jurul unei teme date; exercitii de construire a unui text care sa exprime opinia per­sonala despre un anumit fapt;

2.2

sa utilizeze intr-un mesaj oral ca­tegorii lexicale diferite

-    exercitii de utilizare a prefixoidelor; exercitii de discriminare a sensului propriu de sensul figurat al unui cuvant; exercitii de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exercitii de corectare a con­structiilor pleonastice si tautologice; exercitii de corectare a greselilor determinate de atractia paronimica;

2.3

sa asigure corectitudinea relatiilor sintactice la ni­velul textului comu­nicat

-    exercitii de relationare a partilor de propozitie in propozitii si a propozitiilor in fraze; exercitii de evidentiere a rolului elementelor de legatura in fraza; exercitii de contragere a unor propozitii in partile de propozitie corespunzatoare;

2.4

sa imbine corect ele­men­tele verbale cu cele non­verbale in cadrul mesa­jului oral

-    exercitii de expunere pe o tema data; exercitii de recitare expresiva;

2.5

sa capteze atentia interlo­cutorului prin modul de prezentare a mesa­jului

-    exercitii de respingere sau de acceptare a unor opinii; exercitii de prezentare a unor puncte de vedere personale intr-un dialog; exercitii de structurare a unui dialog pe o tema data; exercitii de caracterizare a unei persoane, a unui personaj, a unei situatii.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

3.1

sa interpreteze un text li­terar sau nonliterar, fa­cand corelatii intre ni­ve­­lu­rile fonetic, lexical, mor­­fologic si semantic

-    exercitii de sesizare a felului in care se combina intr-un text cele trei moduri de expunere; exercitii de identificare a ordinii logice si cronologice a unui text; exercitii de iden­tificare a semnificatiei unor procedee de expresivitate artistica in textele lirice; exercitii de recunoastere a sensului figurat al unor cuvinte intr-un context dat;

3.2

sa sesizeze valoarea ex­presiva a mijloacelor de imbogatire a vocabu­la­ru­lui si a categoriilor se­mantice studiate

-    exercitii de identificare a arhaismelor, a regionalismelor si a neologismelor; exercitii de recunoastere a cuvintelor deri­vate, compuse sau obtinute prin conversiune; exercitii de recunoastere a categoriilor semantice studiate; exercitii de utilizare corecta a variantelor lexicale;

3.3

sa identifice valori e­tice si culturale intr-un text, exprimandu-si im­presiile si preferintele

-    exercitii de analiza a elementelor etice si culturale descoperite intr-un text.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

4.1

sa elaboreze texte apar­tinand diver­selor stiluri functionale, adaptand re­dactarea la situatia de co­municare si la partener

-    exercitii de redactare a unor texte functionale (scrisoare, bilet, telegrama, cerere, proces verbal, raport, informare, invitatie, curriculum vitae); exercitii de transpunere in scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal; exercitii de evidentiere a trasaturilor unui obiect (peisaj, opera de arta, persoana), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii;

4.2

sa utilizeze in redactarea unui text propriu cuno­s­tintele de morfo-sin­taxa, fo­losind adecvat semnele orto­grafice si de punc­tuatie

-    exercitii de aplicare corecta a semnelor de punctuatie la nivelul frazei (coordonare, intercalare, incidenta); exercitii de realizare a expresivitatii cu ajutorul semnelor de punctuatie; exercitii morfo-sin­tactice de exprimare scrisa corecta;

4.3

sa identifice efectele expresive ale constructiei lingvistice utilizate in diferite texte

-    exercitii de comentare a textului literar sau a unor elemente dintr-un text (subiect, personaje, elemente de stil etc.); exercitii de organizare a planului unei lucrari pe o tema data.

CONTINUTURI

Unitatile de continut care sunt tiparite cu aldine constituie notiuni noi pentru clasa a VIII-a.

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Anexele cartii.

1.2. Teoria literara

1.2.1. Cum este structurat mesajul operei literare?

1.2.2. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin analiza unor texte literare - a cunostintelor referitoare la structura textelor narative (logica actiunii, timpul, spatiul naratiunii). Actualizarea, prin analiza unor texte literare, a structurii textelor lirice.

1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria. Inversiunea. Procedee de expresivitate artistica: invocatia, interogatia si exclamatia retorica.

1.2.4. Versificatia. Masura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). Amfibrahul.

1.2.5. Genuri si specii. Genurile epic, liric si dramatic. Opera dramatica: Comedia. Balada populara. Schita. Nuvela. Romanul (fragment). Scrieri SF.

1.3 Textul

1.3.1 Texte literare - populare si culte - apartinand diverselor genuri si specii (aprofundarea unor tipuri de texte invatate anterior).

1.3.2 Texte nonliterare: ”utilitare” (ziarul, catalogul de expozitie, textele publicitare etc.), distractive (anecdota, gluma).

Texte sugerate

Se vor selecta 10-14 texte literare de baza, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse in mod obligatoriu si fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii romane. Ele pot fi insotite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, o pagina. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrala urmand a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor. Acestia pot alege si alte titluri care sa respecte urmatoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Optiunile trebuie sa vizeze texte in masura sa evidentieze notiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5.

Balada populara: Miorita, Monastirea Argesului sau alte balade.

Parabole biblice: Parabola samanatorului sau Parabola talantilor.

Fragmente de nuvele si de romane din literatura romana: Povestiri (Vasile Voiculescu), Popa Tanda (Ioan Slavici), File din cartea naturii (Ion Agarbiceanu), Tara de dincolo de negura (Mihail Sadoveanu), Colina, Amiaza de vara, Morometii (Marin Preda), Baltagul (Mihail Sadoveanu), Ciulinii Baraganului, Capitan Mavromati (Panait Istrati), Mara (Ioan Slavici), Amintiri din copilarie (Ion Creanga) etc.

Fragmente de nuvele si de romane din literatura universala: Batranul si marea (Ernest Hemingway), Ivanhoe (Walter Scott), Aventurile lui Tom Sawyer (Mark Twain), Copiii capitanului Grant (Jules Verne), Testamentul incasului (Karl May) etc.

Scrieri SF: Ciberiada (Stanislaw Lem), Omul invizibil (Herbert Wells) etc.

Piese de teatru

Comedii: Chirita in provincie (Vasile Alecsandri), Conul Leonida fata cu Reactiunea (Ion Luca Caragiale), Boul si viteii (Ion Baiesu) etc.

Poezii: Craiasa din povesti, O ramai…, Calin (file de poveste), Ce te legeni…, Privesc orasul-furnicar…, Dintre sute de catarge… (Mihai Eminescu), Viata mea se ilumineaza (Nichita Stanescu), Amintire (Lucian Blaga), Decor (George Bacovia), Moartea caprioarei (Nicolae Labis), Trebuiau sa poarte un nume (Marin Sorescu), Transilvania (Ioan Alexandru) etc.

2. Practicarea rationala a limbii: tipuri de comunicare.

2.1. Comunicarea orala.

Convergenta ideilor in jurul unei teme. Alocutiunea. Invocatia, exclamatia si interogatia retorica.

Organizarea formala a mesajului dialogat: elemente verbale si nonverbale, regulile dialogului.

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

-          sustinerea argumentata a unui schimb verbal direct;

-          exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

-          exprimarea unei atitudini;

-          formularea unei judecati critice.

2.2. Scrierea

Structurarea analizei de text literar (integral sau fragmentar). Asezarea in pagina a textului. Valoarea expresiva a semnelor grafice si de punctuatie (actualizare).

Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Citirea si completarea unor formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.). Redactarea unei invitatii (aniversari, evenimente familiale etc.). Curriculum-ul vitae. Procesul verbal.

Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Analiza de text literar. Conspectul.

In toate clasele gimnaziului, modalitatea traditionala sau de alta natura, de ordonare, de combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a profesorilor. Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia pe care s-a intemeiat prezentul curriculum este ca, in scoala, predarea-invatarea va urmari „limba in functiune”, in variantele ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu predarea in si pentru sine a unor „cunostinte gramaticale”, ci abordarea functionala si aplicativa a acestora, in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. In acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinand de ortografie, de punctuatie si de ortoepie, in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in prezentarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine de fiecare data pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

Dimensiunea stilistica a faptelor de limba se preconizeaza a fi tratata la sectiunea consacrata studiului textelor literare si de cate ori profesorul gaseste solutia practica cea mai eficienta.

3. Elemente de constructie a comunicarii

3.1. Notiuni de sintaxa. Discursul (actualizare). Fraza. Relatiile sintactice in propozitie si fraza (interdependenta, coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia si pauza.

Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor. Anacolutul.

3.2. Lexicul (actualizare)

Cuvintele mostenite si cuvintele imprumutate. Dubletele etimologice. Caracterul latin al limbii romane. Limba literara, limba populara, limba vorbita, limba scrisa.

Mijloacele de imbogatire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare). Prefixoidele. Sufixoidele (pe baza de aplicatii).

Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. Imprumuturile lexicale (vechi si noi).

Neologismele (actualizare). Rolul neologismelor in dezvoltarea sinonimiei.

Cuvantul si contextul. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat (actualizare).

Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare).

Paronimele. Pleonasmul. Tautologia. Argoul si jargonul.

3.3. Notiuni de fonetica (actualizare). Valorile stilistice ale nivelului fonetic intr-un text literar.

3.4. Sintaxa propozitiei si a frazei.

3.4.1. Predicatul si propozitia subordonata predicativa.

Predicatul verbal si predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet. Probleme ale acordului (acordul dupa inteles, acordul prin atractie).

Propozitia subordonata predicativa.

3.4.2. Subiectul si propozitia subordonata subiectiva.

Subiectul (actualizare). Subiectul nedeterminat (aplicativ).

Propozitia subordonata subiectiva.



Natura elementului regent al propozitiei subiective.

Propozitia principala insuficienta.

3.4.3. Atributul si propozitia subordonata atributiva.

Atributul (actualizare).

Propozitia subordonata atributiva.

Exercitii de utilizare corecta a pronumelui relativ care introduce propozitia subordonata atributiva.

3.4.4. Complementul direct si propozitia subordonata completiva directa.

Complementul direct (actualizare). Propozitia subordonata completiva directa.

3.4.5. Complementul indirect si propozitia subordonata completiva indirecta.

Complementul indirect (actualizare). Propozitia subordonata completiva indirecta.

3.4.6. Complementele circumstantiale si propozitiile subordonate circumstantiale.

3.4.6.1. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop (actualizare). Propozitiile circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop.

3.4.6.2. Propozitia subordonata circumstantiala conditionala.

3.4.6.3. Propozitia subordonata circumstantiala concesiva.

3.4.6.4. Propozitia subordonata circumstantiala consecutiva.

In prezentarea elementelor de sintaxa a frazei, se va avea in vedere la fiecare tip de subordonata efectuarea unor exercitii de contragere si de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidentiere a topicii si a punctuatiei. In cazul propozitiilor subordonate circumstantiale va fi evidentiat rolul adverbelor si al locutiunilor adverbiale corelative in comunicare.


Nota:

Urmatoarele unitati de continut din prezentul curriculum au caracter facultativ si vor fi abordate in masura in care o permite nivelul de pregatire al colectivelor de elevi, fara a fi obiectul evaluarii nationale pentru examenul de capacitate:

Clasa a V-a

-          Texte nonliterare „utilitare” (articolul de dictionar, reclama etc.), distractive (cuvinte incrucisate, jocuri distractive etc.).

-          Organizarea formala a mesajului. Constituentii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propozitiei si a frazei. Dispunerea si functionarea simultana a elementelor verbale si nonverbale (gesturi, mimica etc.), expresivitatea in vorbire a registrelor limbii (standard, familiar etc.).

-          Organizarea monologului informativ.

-          Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ): notitele, temele, extemporalul, lucrarea semestriala.

-          Campurile lexicale.

-          Silabele accentuate si neaccentuate.

-          Partile gramaticii (morfologia si sintaxa).

-          Formele inverse ale perfectului compus si ale viitorului.

-          Actele de vorbire.

Clasa a VI-a

-          Structura cartii: cuprins, prefata, postfata, note.

-          Texte nonliterare „utilitare” (anuntul, stirea, afisul etc.), distractive etc.

-          Progresia secventelor in textul oral descriptiv (constituenti, modalitati simple de realizare a coerentei textuale).

-          Organizarea monologului informativ (relatarea unor intamplari).

-          Modalitati de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

-          Rolul simbolurilor si al imaginilor in pagina.

-          Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Textul de tip informativ (oferire de informatii privind diverse aspecte ale realitatii inconjuratoare). Instructiuni privind efectuarea diverselor actiuni.

-          Conspectul unui text de informare stiintifica. Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice si lirice studiate.

-          Omofonele si omografele.

-          Aspecte ortoepice ale neologismelor.

-          Nume proprii gresit accentuate.

-          Acordul prin atractie.

-          Actele de vorbire.

Clasa a VII-a

-          Editura. Colectia. Asteriscul. Subsolul de pagina.

-          Versul liber.

-          Poemul eroic.

-          Oda.

-          Proverbele, zicatorile, strigaturile.

-          Texte nonliterare „utilitare” (mersul trenurilor, cartea de telefon, formularele postale, programul de spectacol).

-          Dialogul formal si informal.

-          Modalitati textuale argumentative.

-          Organizarea formala a mesajului. Modalitatile de asigurare a progresiei in textul oral, monologat si dialogat. Inlantuirea elementelor verbale si nonverbale in context.

-          Organizarea monologului expozitiv si demonstrativ. Organizarea dialogului informal si formal. Modalitatile de exprimare a gusturilor si a opiniilor (formularea de intentii si de proiecte).

-          Reorganizarea unui text propriu. Exercitii de construire a unui text narativ prin expansiune sau restrangere.

-          Dinamica structurarii unei descrieri. Compozitii personale realizate prin structurarea variata a unui text narativ propriu.

-          Rezumatul unui text stiintific.

-          Rolul unitatilor frazeologice in asigurarea expresivitatii limbii. Formule si clisee internationale.

-          Pronuntarea numelor proprii straine.

-          Verbele active pronominale.

-          Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut in limba romana actuala.

-          Actele de vorbire.

Clasa a VIII-a

-          Anexele cartii.

-          Invocatia, interogatia si exclamatia retorica.

-          Amfibrahul.

-          Scrieri SF.

-          Texte nonliterare: ”utilitare” (ziarul, catalogul de expozitie, textele publicitare etc.), distractive (anecdota, gluma).

-          Alocutiunea.

-          Organizarea formala a mesajului dialogat: elemente verbale si nonverbale, regulile dialogului.

-          Citirea si completarea unor formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.).

-          Procesul verbal.

-          Conspectul.

-          Anacolutul.

-          Cuvintele mostenite si cuvintele imprumutate. Dubletele etimologice.

-          Tautologia.

-          Argoul si jargonul.

-          Subiectul nedeterminat.

-          Propozitia principala insuficienta.

-          Actele de vorbire.


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

      

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1.

Dezvoltarea capacitatii de re­cep­­tare a mesajului oral

S.1 Desprinderea semnificatiei globale a unui mesaj as­cultat si discriminarea informatiilor esentiale de cele neimportante

S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificatia mesajului ascultat

2.

Dezvoltarea capacitatii de expri­mare orala

S.3 Construirea unui mesaj oral pe o tema data

S.4 Rezumarea orala a unui text narativ la prima vedere

S.5 Caracterizarea orala a unui personaj dintr-un text dat

3.

Dezvoltarea capacitatii de re­cep­tare a mesajului scris

S.6 Identificarea momentelor subiectului unei opere epice date

S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-o na­ra­ti­une data

S.8 Recunoasterea procedeelor de expresivitate artistica si a notiunilor de teorie literara invatate intr-o opera literara data

S.9 Desprinderea sensului cuvantului prin raportarea la contextul mesajului scris

S.10 Recunoasterea valorilor expresive ale categoriilor morfologice si a relatiilor sintactice dintr-un text dat

4.

Dezvoltarea capacitatii de expri­mare scrisa

S.11 Rezumarea scrisa a unui text narativ la prima vedere

S.12 Caracterizarea scrisa a unui personaj dintr-un text la prima vedere

S.13 Redactarea unui text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unui fragment de text literar dat

S.14 Redactarea unor texte cu destinatie functionala: cerere, telegrama, invitatie, curri­culum vitae etc.

S.15 Respectarea in redactarea unui text a regulilor de despartire a cuvintelor in silabe si a regulilor ortografice si de punctuatie studiate


Limba latina

Programa scolara de Limba latina a fost aprobata prin

ORDIN AL MINISTRULUI

nr. 3540 din 02.04.1999



NOTA DE PREZENTARE

Obiectul Limba latina isi propune finalitati specifice prin care se urmareste ca elevii:

§         sa stapaneasca informatii referitoare la cultura si civilizatia romana;

§         sa compare cultura si civilizatia romana cu fapte de cultura si civilizatie moderna;

§         sa-si asume valorile etice ale Antichitatii romane, indispensabile propriei dezvoltari afective si morale;

§         sa dovedeasca practic o buna cunoastere a lexicului, a morfologiei si a elementelor de sintaxa comune limbii latine si limbii romane;

§         sa dobandeasca informatiile necesare sustinerii studiului limbilor moderne;

§         sa se familiarizeze cu instrumentele specifice muncii intelectuale: tehnica invatarii logice, abordarea critica a lecturii prin utilizarea unor surse ale informatiei - dictionare, enciclopedii.

Noutatea abordarii acestei discipline consta in valorificarea unor texte in limba latina cu continut literar si istoric, precum si a unor informatii de cultura si civilizatie concepute si prezentate interdisciplinar.

Continutul lingvistic va cuprinde principalele parti de vorbire, situatiile lexicale si gramaticale mostenite si imprumutate in limbile moderne din limba latina, direct sau prin filiera romanica - se vor utiliza termenii “romanizare/ reromanizare” - precum si confluentele lexicale si morfosintactice ale limbii romane si ale altor limbi moderne cu limba latina.

Recomandam ca notiunile incluse in continutul tematic si lingvistic sa fie abordate intr-o maniera cat mai atractiva, variata, accesibila grupei de varsta, iar notiunile de gramatica, in mod special, sa fie tratate prin recunoastere si exersare pe text.


OBIECTIVE CADRU

1.      Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajelor

2.      Dezvoltarea capacitatii de producere a mesajelor

3.      Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii latine si al civilizatiei greco-romane


OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajelor

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1

sa identifice litere, grupuri de litere, sintagme si enunturi intr-un text scris

-          exercitii de citire a unor cuvinte, sintagme,  enunturi;

-          exercitii de intelegere a topicii limbii latine

-          exercitii de lectura a unui text literar.

1.2

sa distinga, intr-un text, sensul unui cuvant

-          exercitii de vocabular: derivare, compunere, seg­mentare si explicare a evolutiei sensului cu­vintelor mostenite si imprumutate;

-          alcatuirea familiei lexicale;

-          exercitii de recunoastere a unor unitati lexicale de origine latina in limbile moderne studiate;

-          exercitii de recunoastere a neologismelor de origine latina;

1.3

sa traduca un text scris

-          exercitii de traducere din limba latina in limba romana cu ajutorul dictionarului.

2. Dezvoltarea capacitatii de producere a mesajelor

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati:

2.1

sa pronunte si sa accentueze corect  in limba latina

-          exercitii de citire cu voce tare

-          exercitii de memorare a unor expresii, proverbe, poezii, cantece;

2.2

sa reproduca oral diverse tipuri de enunturi

-          exercitii de reproducere si traducere a unor proverbe, ghicitori;

2.3

sa aplice regulile de ortografie

-          exercitii de scriere corecta;

2.4

sa scrie enunturi respectand regulile gramaticale insusite

-          exercitii de declinare;

-          exercitii de conjugare.

3. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii latine si al civlizatiei greco-romane

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati:

3.1

sa valorifice informatiile lingvistice si culturale referitoare la realitatile antice intr-un context actual, in limba romana

-          exercitii de comparare, interpretare;

-          exercitii de identificare in societatea contemporana a elementelor de cultura si civilizatie romana incluse in continutul tematic;

-          exercitii sub forma de joc;

3.2

sa utilizeze neologisme de origine latina in contexte noi (in limba romana)

-          exercitii de vocabular.


CONTINUTURI

Continutul tematic plaseaza in centrul interactiunii educative elevul si ofera materia pentru actele de limbaj corespunzatoare campurilor referentiale specificate, dezvolta si consolideaza competenta elevului de a opera cu informatiile lingvistice si culturale pluri- sau transdisciplinare.

§          Textele cu continut literar si istoric, fie originale, fie adaptate continutului lingvistic, vor prezenta teme de cultura si civilizatie romana, precum: aspecte ale vietii publice si private (scoala, familia, religia, statul, armata, literatura).

§          Tematica prezentata in texte va fi insotita de inscriptii, harti, desene, reproduceri, ilustratii si completata cu lecturi si informatii in limba romana.

CONTINUT LINGVISTIC

§          Scrierea, pronuntia, accentul

§          Substantivul

gen, numar, caz

declinarile I-III

elemente de romanizare

§          Adjectivul

clasificare

gradele de comparatie ale adjectivelor

elemente de romanizare /reromanizare

§          Pronumele

prezentare generala

pronumele personal

pronumele reflexiv

pronumele posesiv

elemente de romanizare /reromanizare

§          Numeralul

numeralul cardinal (1-10)

numeralul ordinal (1-10)

elemente de romanizare /reromanizare

§          Verbul

esse

verbe regulate, diateza activa

moduri si timpuri de la tema prezentului

elemente de romanizare /reromanizare


STRUCTURILE INSTITUTIONALE CARE AU CONTRIBUIT LA REALIZAREA PROGRAMELOR SCOLARE PENTRU INVATAMANTUL GIMNAZIAL

CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

GRUPUL DE LUCRU PENTRU EXPERTIZA DE SPECIALITATE AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU CURRICULUM

GRUPURI DE LUCRU

GRUPUL DE LUCRU PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA:

§            Cercet. st. princ. dr. Matei Cerkez, Institutul de Stiinte ale Educatiei

§            Cercet. st. princ. dr. Alexandru Crisan, Director Programe Educative, Fundatia pentru o Societate Deschisa

§            Prof. dr. Sofia Dobra, Scoala nr. 131, Bucuresti

§            Florentina Sanmihaian, redactor la revista “Limba si literatura romana”, Bucuresti

§            Prof. Georgeta Cincu, Bacau

§            Prof. Doina Popa, Botosani

§            Prof. Leonard Rotaru, Piatra Neamt

§            Prof. Petru Bogovit, Baia Mare

GRUPUL DE LUCRU PENTRU LIMBA LATINA:

§            Prof. Monica Duna, Inspectoratul scolar al Municipiului Bucuresti

§            Prof. Viorica Ciucean, Liceul “Decebal”, Deva

§            Prof. Cornelia Frisan, Liceul “N. Balcescu”, Cluj Napoca

§            Prof. Doina Ionescu, Liceul “Mihai Eminescu”, Bucuresti

§            Prof. Stefana Parvu, Liceul “Jean Monnet”, Bucuresti

§            Prof. Ciresica Vladulescu, Liceul “Dante Aligheri”, Bucuresti

COMISII NATIONALE

COMISIA NATIONALA DE LIMBA ROMANA

1.      Prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, Universitatea Bucuresti, presedinte

2.      Prof. Stefan Badea, Liceul Maneciu, jud. Prahova

3.      Prof. Finica Baroian, Scoala generala “Gura Teghii”, jud. Buzau

4.      Prof. Aurel Bodiu, Inspectoratul Scolar Judetean Cluj

5.      Prof. Stelian Busuioc, Inspectoratul Scolar Judetean Harghita

6.      Prof. Luminita Cocos, Liceul “I. Mesota”, Brasov

7.      Prof. Gabriela Cojocareanu, Liceul “Fratii Buzesti”, Craiova

8.      Prof. Georgeta Cosma, Liceul “Mihai Eminescu”, Satu Mare

9.      Prof. Adrian Costache, Ministerul Educatiei Nationale

10.  Prof. Corneliu Craciun, Liceul “I. Vulcan”, Oradea

11.  Prof. Alexandru Crisan, Director de Programe Educative, Fundatia pentru o Societate Deschisa

12.  Prof. Camelia Gavrila, Inspectoratul Scolar Judetean Iasi

13.  Prof. Diana Hartescu, Liceul “O. Onicescu”, Bucuresti

14.  Prof. Irina Hristea, Liceul “Mihai Viteazul”, Ploiesti

15.  Prof. Florin Ionita, Liceul “Iulia Hasdeu”, Bucuresti

16.  Prof. Enache Mandrescu, Liceul “A.I. Cuza”, Focsani

17.  Prof. Aurica Olteanu, Colegiul National “Cantemir Voda”, Bucuresti

18.  Prof. Florina Rogalski, Scoala Centrala, Bucuresti

19.  Prof. Adrian Stoian, Liceul “O. Goga”, Sibiu

20.  Prof. Alexandru Tion, Ministerul Educatiei Nationale

21.  Prof. Luminita Varlan, Inspectoratul Scolar Judetean Neamt

22.  Prof. Anisoara Zeicu, Scoala Mehadia, jud. Caras Severin

COMISIA NATIONALA DE LIMBA LATINA

1.      Conf. univ. dr. Iancu Fischer, Universitatea Bucuresti

2.      Prof. Ileana Corodeanu, Liceul “Horia, Closca si Crisan”, Alba Iulia

3.      Prof. Eleonora Ulmeanu, Liceul “N. Balcescu”, Pitesti

4.      Prof. Ioan Agrigoroaie, Liceul “V. Alecsandri”, Bacau

5.      Prof. Maria Chelemen, Liceul “Mihai Eminescu”, Oradea

6.      Prof. Adina Barsan, Liceul “O. Goga”, Brasov

7.      Prof. Silvia Lucan, Liceul ”B.P. Hasdeu”, Buzau

8.      Prof. Cornelia Frisan, Liceul “N. Balcescu”, Cluj Napoca

9.      Prof. Viorica Ciucean, Inspectoratul scolar al judetului Hunedoara

10.  Prof. Carmen Jumara, Liceul “Mihai Eminescu”, Iasi

11.  Prof. Adriana Hernest, Liceul teoretic “Radu Greceanu”, Slatina

12.  Prof. Lucia Lazar, Liceul “Mihai Viteazu”, Ploiesti

13.  Prof. Doina Cifra, Liceul “G. Calinescu”, Constanta

14.  Prof. Virginia Paraschiv, Scoala Normala, Focsani

15.  Prof. Monica Duna, Inspectoratul scolar al Municipiului Bucuresti

16.  Prof. Valeria Socaciu, Liceul “Dragos Voda”, Sighet

17.  Prof. univ. dr. Dan Slusanschi, Universitatea Bucuresti


Cuprins

Reforma curriculara si programele scolare.. 3

Cuvant inainte 5 

Limba si literatura romana

Nota de prezentare 9

Obiective cadru.. 10

Clasa a V-a 11

Clasa a VI-a.. 18

Clasa a VII-a. 24

Clasa a VIII-a.. 31

Standarde curriculare de performanta.. 38

Limba latina

Nota de prezentare. 41

Obiective cadru.. 42

Clasa a VIII-a . 43

Structurile institutionale care au contribuit la realizarea programelor scolare 45

Cuprins 47



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari:
Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/didactica-pedagogie/CURRICULUM-NATIONAL-LIMBA-SI-C12165.php on line 9452

Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/didactica-pedagogie/CURRICULUM-NATIONAL-LIMBA-SI-C12165.php on line 9458
2930
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site