Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

OBIECTIVAREA CONTINUTURILOR IN DOCUMENTELE SCOLARE. (CURRICULUMUL NATIONAL)

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CREATIVITATEA SCOLARILOR
EDUCATIA INTERCULTURALA- COMPONENTA A EDUCATIEI PENTRU CETATENIE DEMOCRATICA, EDUCATIA INTERCULTURALA, CONCEPTUALIZARE SI CONTEXTUALIZARE
Elemente de istorie a didacticii
METODA - LOCUL SI ROLUL EI IN ACTIUNEA DE INSTRUIRE/EDUCARE
Proiect de lectie Clasa a-IX-a fizica - Miscarea rectilinie uniform variata
Definirea, caracterizarea si taxonomia lectiilor
LECTIE DEMONSTRATIVA Clasa: a II-a
MODELE ALE INTERVENTIEI TIMPURII ASUPRA COPIILOR CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE (CES)
Subramurile didacticii
Constructia si congruenta triunghiurilor - test

TERMENI importanti pentru acest document

tematica si standardele pe care le pretinde programa scolara trebuie sa corespunda : curriculum-ul national pentru claselei-ii-clasa pregatitoare : tematica si standardele pe care le pretinde programa : documentele scolare : despre documentele scolare :

OBIECTIVAREA CONTINUTURILOR IN DOCUMENTELE SCOLARE. (CURRICULUMUL NATIONAL)[1]

 

Cuvinte cheie: curriculum national, plan-cadru de invatamant, arii curriculare, cicluri curriculare, programa analitica, curriculum nucleu, curriculum la decizia scolii, curriculum de suport.

 

Din punctul de vedere al produsului, curriculumul se obiectiveaza in documente si materiale ale invatamantului: planul de invatamant, programe, manuale scolare, materiale auxiliare de lucru pentru profesor sau elevi, pachete de studii, soft-uri educationale.

Planul-cadru de invatamant este un document oficial in care se structureaza continuturile invatarii pe nivele si profiluri scolare, stabilind numarul de ore minim si maxim pentru fiecare disciplina sau arie curriculara. In acelasi timp, planul de invatamant include conceptia pedagogica ce fundamenteaza stiintific procesul instructiv-educativ la nivel national. Acesta este elaborat de catre o echipa formata din persoane aflate la diferite niveluri de decizie.

In cadrul Reformei invatamantului in Romania, Comisia de elaborare a Planului de invatamant a finalizat in anul 1998 un proiect curricular care propune gruparea obiectelor de studiu pe sapte arii curriculare, pentru invatamantul preuniversitar:

1.Limba si comunicare ( gimnaziu cca 37%; liceu cca 28% )

2. Matematica si stiinte ( gimnaziu cca 20%; liceu cca 28% )

3. Omul si societatea ( gimnaziu cca 10%; liceu cca 16% )

4. Arte (gimnaziu cca 10%; liceu cca 8% )

5. Sport ( gimnaziu cca 10%; liceu cca 8% )

6. Tehnologii ( gimnaziu cca 8%; liceu cca8% )

7. Consiliere si orientare ( gimnaziu cca 5%; liceu cca 4% )

Ariile curriculare reprezinta grupaje de discipline care au in comun anumite obiective de formare. Raportul intre ariile curriculare se modifica in functie de varsta elevilor si de specificul ciclurilor curriculare.

Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii, grupand mai multi ani de studiu, care au in comun anumite finalitati. Plan-cadru de invatamant romanesc stipuleaza constituirea urmatoarelor cicluri curriculare:

Ciclul achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare din gradinita si clasele I-II) care-si propune acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala.

Ciclul de dezvoltare (clasele III-IV) formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.

Ciclul de observare si orientare (clasele VII-IX) orientarea in vederea optimizarii optiunii scoalre si profesionale ulterioare.

Ciclul de aprofundare (clasele X-XI) aprofundarea studiului in profilul si specializarea aleasa, asigurind, in acelasi timp, o pregatire generala.

Ciclul de specializare (clasele XII-XIII) prespecializarea in vederea integrarii eficiente in invatamantul universitar de profil sau pe piata muncii.

Programele analitice sau scolare reprezinta o sinteza a continuturilor invatamantului pe ani de studiu sau pe cicluri de invatamant. Programa analitica este echivalenta cu curriculumul scris sau oficial.

Structura unei programe analitice de tip traditional (centrata pe o disciplina de invatamant) include doua parti: o parte de prezentare generala in care se specifica obiectivele educationale generale ale disciplinei, importanta disciplinei in invatare pentru elevi, principiile fundamentale pe care se structureaza continutul disciplinei si organizarea lui; in partea a doua se precizeaza temele si subiectele organizate pe capitole si subcapitole si numarul de ore alocate lor.

Noile programe scolare realizate pe arii curriculare se deosebesc de programele traditionale prin: tipul de abordare a continutului domeniului ca perspectiva si obiective; se precizeaza obiectivele pentru fiecare an de studiu al ariei respective; sunt sugerate temele optionale la alegerea profesorului sau la decizia scolii; se fac sugestii privind metodologiile de predare si evaluarea elevilor in functie de standardele nationale de evaluare (se precizeaza nivelul minim, maxim si mediu de performanta). Noile programe scolare sunt construite pe principiul flexibilizarii si descentralizarii curriculare, oferind profesorilor posibilitatea conceperii unor trasee curriculare diferentiate si personalizate. Concret, alaturi de curriculumul nucleu sau obligatoriu (65-70%), exista curriculum la decizia scolii (35-30%) care presupune libertatea optiunilor pentru anumite activitati didactice, in functie de specificul zonei geografice sau al comunitatii din care face parte scoala.

1.            Intre programa scolara si planul-cadru trebuie sa existe unitate, in sensul ca obiectivele, tematica si standardele pe care le pretinde programa trebuie sa corespunda calitativ si cantitativ normelor precizate in planul de invatamant.

Manualele scolare concretizeaza continutul precizat in programa scolara si realizabil in relatia concreta dintre profesor si elev.

Functiile pe care le indeplineste manualul:

-          functia de informare se realizeaza prin mijloace didactice sau grafice specifice;

-          functia de formare a capacitatilor si de dobandire a cunostintelor pe care le vizeaza profesorul se realizeaza prin modul in care este prezentat continutul, prin exercitiile pe care manualul respectiv le propune;

-          functia de antrenare a capacitatilor cognitive, dar si afective in experienta de invatare;

-          functia de autoinstruire si de mentinere a interesului pentru invatare aceasta functie depinde foarte mult de tehnicile de autoevaluare pe care le foloseste manualul.

Problematica manualelor alternative, in Romania, presupune din partea profesorilor competente psiho-pedagogice care sa le permita alegerea celui mai bun manual in functie de caracteristicile clasei de elevi, dar si in functie de propriile aptitudini si de stilul didactic.

Materialele suport (curriculum de suport) sunt materiale didactice sau documente elaborate in sprijinul profesorilor sau elevilor.

1.            Pentru profesori: ghiduri metodologice, pachete de formare sau autoformare, liste sau inventare de teme sau sugestii pentru curriculumul aflat la dispozitia lor.

2.            Pentru elevi: culegeri de texte sau de exercitii, soft educational, fise de activitate independenta, atlase etc.



[1] Autor: lect.univ.drd. Mihaela Taranu

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 433
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved