Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

Gradinita

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INTRODUCERE IN CONSILIEREA EDUCATIONALA
ALFABETUL IN VERSURI SI IMAGINI
PROIECT DIDACTIC Clasa: a X-a Contabilitate - Analiza contabila si articolul contabil pentru principalele evenimente si tranzactii privind conturile d
Personalitatea - obiect si subiect al procesului de invatamant
PROIECT DE LECTIE CLASA: a II-a Limba si literatura romana - Textul literar (,,Greierele si furnica” de La Fontaine) – exercitii de dezvoltare a gandi
Programa scolara pentru disciplina limba romana optional „Cultura si traditie”
PLANIFICARE CALENDARISTICA ORIENTATIVA FIZICA Clasa aVII-a
Strategii complementare de evaluare : initiala, sumativa, formativa
PROIECT DE ACTIVITATE Clasa: a IV-a A Limba si literatura romana “Furtuna” de St. O. Iosif, ora a II-a
Proiect didactic CLASA: a II-a Matematica Figuri geometrice

TERMENI importanti pentru acest document

: mod de rezolvare a impartirilor cunumere zecimale : tipuri de activitati de invatare : obiective ale activitatii de invatare potrivite competente vizate in cadrul PUI Jocuri si jucarii : obiective pt optimizarea propriei activitati de invatare :

Cu exceptia programei de stiinte, programele scolare pentru invatamantul primar au fost aprobate prin Ordin al ministrului nr. 4263/ 29 iulie 1998. In anul scolar 2001-2002, aceste programe vor fi aplicate in conformitate cu Ordinul ministrului nr. 3915/ 31 mai 2001.

Limba romana

Introducere

Textul de fata reprezinta curriculum-ul de limba romana pentru invatamantul primar, componenta fundamentala a parcursului de invatare oferit elevilor in contextul scolaritatii obligatorii.

In conformitate cu acest document, obiectivul central al studiului limbii si al literaturii romane in invatamantul primar este dezvoltarea competentelor elementare de comunicare, orala si scrisa ale copiilor, precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare, semnificative din punctul de vedere al varstei cuprinse intre 6/7 - 10/11 ani. Se urmareste, totodata, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini si de motivatii care vor incuraja si sprijini ulterior studiul limbii si al literaturii romane.

De altfel, scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma progresiv un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea din jurul sau, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, exprimandu-si ganduri, stari, sentimente, opinii etc., sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om, sa se integreze efectiv in contextul viitorului parcurs scolar, respectiv profesional, sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete in viata de zi cu zi, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare.

In acest sens, curriculum-ul de fata propune o mutatie fundamentala la nivelul studierii limbii romane in invatamantul primar. In locul compartimentarii artificiale a disciplinei in trei domenii arbitrar stabilite - citire, lectura si comunicare - se propune un nou model, cel comunicativ-functional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor propriu-zise de structurare la copii a competentei de comunicare. In mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare a mesajului scris (“citirea/lectura”) si de exprimare scrisa. De altfel, comunicarea nu este altceva decat functionarea concreta, in fuziune, a celor patru deprinderi mentionate anterior (receptarea mesajului oral, exprimarea orala, receptarea mesajului scris, altfel spus, citirea/lectura si exprimarea scrisa).

In sensul celor aratate anterior, dominantele prezentului curriculum fata de cel publicat in 1995 se prezinta dupa cum urmeaza:

Curriculum anterior

Curriculum actual

         utilizarea unui model didactic artificial si nerelevant, propunand trei domenii ale disciplinei - citirea, lectura si comunica-rea - a caror delimitare nu are la baza argumente de ordin stiintific

         recurgerea la modelul comunicativ-functional, conform caruia comunicarea este un domeniu complex care inglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (“citirea/lectura”), precum si cele de exprimare orala, respectiv de exprimare scrisa

         definirea ambigua a domeniilor disciplinei (citirea - definita in termeni de capacitate; lectura si comunicarea - definite in termeni de continuturi ale invatarii)

         definirea domeniilor disciplinei exclusiv in termeni de capacitati: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orala si cea scrisa

         prezentarea deformata a domeniului comunicare, conceput, in principal, in termeni de elemente de gramatica si prea putin ca ansamblu de strategii de comunicare propriu-zisa

         prezentarea comunicarii in calitatea sa de competenta fundamentala, acoperind deprinderi de receptare si de exprimare orala, respectiv scrisa

         acordarea unei ponderi excesive citirii si exprimarii scrise, in defavoarea proceselor proprii exprimarii orale

         reechilibrarea ponderii acordate exprimarii orale fata de cea scrisa, precum si proceselor de producere a unor mesaje proprii fata de cele de receptare a mesajelor

         construirea obiectivelor din punctul de vedere al asimilarii unor “cunostinte”

         centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii in contexte concrete de comunicare

         structurarea programei pe baza unor obiective operationale, excesiv detaliate si dificil de urmarit in activitatea didactica

         structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice, in masura sa surprinda - in progresie - ceea ce este esential in activitatea de invatare

         promovarea unor continuturi directive, obligatorii pentru toti elevii

         sugerarea unor continuturi orientative, in masura sa incurajeze creativitatea si libertatea de alegere a copilului

         lipsa de flexibilitate in ceea ce priveste selectia si organizarea la clasa a continuturilor

         flexibilitate in ceea ce priveste adaptarea continuturilor la nivelul de dezvoltare concreta si la interesele copiilor

         promovarea unei invatari abstracte, teoretice, insuficient racordate la nevoile comunicative propriu-zise ale copilului

         conectarea studiului limbii la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise

         punerea accentului pe memorizare, pe repetare si pe invatarea de reguli, concepte etc., pornind de la un ansamblu nerelevant de activitati de invatare

         punerea accentului pe invatarea procedurala, cu alte cuvinte pe structurarea unor strategii si proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare si de investigare caracteristice activitatii comunicative

         neacordarea importantei cuvenite valorii formative a evaluarii performantelor scolare

         reconsiderarea evaluarii si a autoevaluarii ca modalitati de ameliorare a propriului progres scolar


I. Obiective cadru

1.      Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

2.      Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

3.      Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

4.      Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa


A.   OBIECTIVE DE REFERINTA[1] SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa sesizeze legatura logica dintre secventele unui mesaj oral (raporturi cauza-efect etc.)

-   formulare de intrebari pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauza? cu ce conditie?

*1.2.

sa inteleaga semnificatia globala a mesajului ascultat, stabilind legaturi intre informatiile receptate si cele cunoscute anterior

-   exercitii de sesizare a aspectului esential dintr-un mesaj ascultat;

-   exercitii de identificare a unor informatii noi si de stabilire a legaturii acestora cu cele achizitionate anterior etc.

1.3.

sa sesizeze structurile gramaticale (morfologice si sintactice) corecte sau in-corecte dintr-un mesaj ascultat

-   exercitii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice si sintactice) corecte de cele incorecte in fluxul enuntului etc.

1.4.

sa sesizeze modificarile de sens ale unui cuvant in contexte diferite

-   exercitii de receptare auditiva a cuvintelor noi din textele literare; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin raportare la context; exercitii de integrare a cuvintelor noi in serii sinonimice; exercitii de identificare a antonimelor si a omonimelor etc.

1.5.

sa recepteze corect mesajul in functie de conditiile comunicarii

-   exercitii de ascultare a unor mesaje in diferite conditii de comunicare; exercitii de eliminare a unor cauze care impiedica intelegerea mesajului (voce slaba, zgomotul, pronuntarea incorecta, neatentia) etc.

1.6.

sa manifeste atentie si toleranta fata de partenerul de dialog

-   activitati de grup pe teme diferite;

-   exercitii cu argumente pro si contra pe o tema data etc.


2.   Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa-si organizeze ideile intr-un plan simplu si *sa construiasca pe baza acestuia un text oral

-   exercitii de identificare a elementelor semnificative dintr-un mesaj ascultat;

-   exercitii de discriminare a elementelor esentiale de cele de detaliu; exercitii de reformulare a unui mesaj;

-   exercitii de stabilire a ideilor in jurul carora se organizeaza o tema data;

-   exercitii de realizare orala a unui plan simplu de idei;

-   activitati de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior etc.

2.2.

sa faca rezumatul oral al unor texte dialogate

-   exercitii de trecere de la vorbirea directa la vorbirea indirecta etc.

2.3.

sa utilizeze corect formele flexionare ale partilor de vorbire

-   exercitii de utilizare a genitivului si a dativului; exercitii de identificare si de utilizare a unor parti de propozitie studiate;

-   exercitii de construire a propozitiilor simple si a propozitiilor dezvoltate;

-   exercitii de stabilire a acordurilor gramaticale etc.

2.4.

sa utilizeze cuvintele, in functie de tema abordata intr-o situatie de comunicare

-   exercitii lexicale de sinonimie, de antonimie, de paronimie (fara a se face referire la terminologia lexicala);

-   exercitii de  utilizare in contexte di-verse, a achizitiilor lexicale noi etc.

2.5.

sa rosteasca mesaje, utilizand intonatia adecvata

-   exercitii de dictie si de ortoepie;

-   jocuri de cuvinte; exercitii de rostire corecta a cuvintelor cu probleme de accentuare;

-   antrenament de corectare a pronuntarii regionale;

-   exercitii de reglare a intonatiei, a tonului si a vitezei proprii de a vorbi;

-   exercitii de recitare a unor poezii; exercitii de punere in scena a unor povestiri etc.

*2.6.

sa-si adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare monologata

-   exercitii de construire a unor monologuri informative, narative si descriptive etc.

2.7.

sa manifeste cooperare in diferite situatii de comunicare

-   exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative si a curajului de a interveni in actul comunicarii;

-   exercitii de rezolvare a unor probleme in grup pentru dezvoltarea cooperarii si a concurentei;

-   exercitii de exprimare a propriilor opinii in legatura cu un fapt cunoscut;

-   exercitii de argumentare a adoptarii tonului si a timbrului potrivit pentru comunicarea unui mesaj oral etc.

3.   Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa identifice ideile principale dintr-un text narativ citit

-   exercitii de delimitare a unui text narativ in fragmente logice;

-   exercitii de povestire a fiecarui fragment;

-   exercitii de formulare a ideilor principale intr-o succesiune logica etc.

3.2.

sa identifice secventele descriptive si pe cele dialogate dintr-un text narativ

-   exercitii de identificare a elementelor descrise dintr-un text narativ;

-   exercitii de prezentare a imaginii de ansamblu a spatiului sau a obiectului descris;

-   exercitii de identificare a dialogului prezent intr-un text narativ;

-   exercitii de evidentiere a diferentelor dintre o descriere si un dialog;

-   exercitii de recunoastere si de prezentare sumara a trasaturilor fizice si sufletesti ale personajelor;

-   exercitii de discutare a textelor citite, in functie de urmatorii parametri: “cine” (personajele), “cand”, “unde” (plasarea actiunii in timp si spatiu), “cum” (modul de desfasurare a actiunii) etc.

3.3.

sa identifice caracteristici fizice si morale ale personajelor din textele citite

-   selectarea pe text a caracteristicilor personajelor;

-   grupari de personaje in functie de anumite caracteristici etc.

3.4.

sa citeasca fluent si *expresiv un scurt text necunoscut

-   exercitii  de citire fluenta si expresiva a unor texte la prima vedere, cu adaptarea volumului si a intonatiei impuse de semnele de punctuatie etc.

3.5.

sa sesizeze utilizarea corecta a cuvintelor in flexiune intr-un text citit

-   exercitii de identificare a partilor de vorbire;

-   exercitii de stabilire a acordurilor etc.

3.6.

sa manifeste interes pentru anumite tipuri de lectura (istorice, mitologice etc.)

-   activitati de alegere a lecturii in functie de gusturi;

-   conversatii in grup, in care elevii sa puna intrebari si sa dea raspunsuri referitoare la un text citit etc.

4.   Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa redacteze texte narative si texte functionale de mica intindere pe baza unor cuvinte / expresii de sprijin

-   exercitii de formulare a unor enunturi interogative, exclamative si enuntiative;

-   exercitii de transpunere a unor idei intr-un sir de enunturi cu o succesiune logica;

-   exercitii de descriere a unor  obiecte / fenomene / fiinte;

-   exercitii de utilizare corecta, in scris, a unor elemente de relatie pentru a asigura suc-cesiunea logica a propozitiilor in textul redactat (apoi, deci, la inceput, in primul / al doilea rand, prima / a doua oara etc.);

-   antrenament de structurare a textului scris in cele trei parti: introducere, cu-prins si incheiere etc.

4.2.

sa alcatuiasca rezumatul unui text literar dupa un plan simplu de idei

-   exercitii de impartire a textului in unitati logice de continut;

-   exercitii de formulare a ideilor principale;

-   exercitii de dezvoltare a ideilor principale intr-un sir de enunturi cu inteles logic;

-   exercitii de transformare a unei secvente dialogate in povestire etc.

4.3.

sa valorifice in texte proprii un vocabular adecvat

-   exercitii de selectare a vocabularului adecvat; exercitii de inlocuire a unor expresii si cuvinte cu echivalentele cerute de context; exercitii de imbinare a cuvintelor in propozitii si a propozitiilor in fraze etc.

4.4.

sa aplice in mod constient semnele ortografice si de punctuatie

-   exercitii de utilizare a cratimei in scrierea ortogramelor si in scrierea cuvintelor care nu incep la sfarsitul randului;

-   exercitii de ortografiere a formelor flexionare ale partilor de vorbire folosite in texte redactate;

-   exercitii de utilizare a semnelor de punctuatie;

-   jocuri gramaticale de corectare a greselilor de ortografie si de punctuatie etc.

4.5.

sa adapteze redactarea la scopul comunicarii

-   exercitii de redactare de texte narative, descriptive si dialogate etc.

4.6.

sa manifeste spirit critic fata de redactarea diverselor tipuri de texte

-   exercitii de formulare a unor opinii si puncte de vedere proprii referitoare la modul de redactare si de prezentare a textelor etc.

B.  Continuturile invatarii

1.   Formarea capacitatii de lectura/citire

·    Cartea (actualizare). Rolul ilustratiilor[2].

·    Textul literar

Textul narativ. Delimitarea textului in fragmente logice. Formularea ideilor principale (numai in propozitii sau in *fraza[3]). Recunoasterea determinantilor spatiali si temporali ai  actiunii. Povestirea orala a textului. Rezumatul naratiunii dupa planul simplu de idei. Personajul literar - trasaturi fizice, trasaturi morale.

Dialogul.
*Descrierea ca element constitutiv al unui text narativ (recunoastere). *Delimitarea tablourilor si formularea titlurilor acestora.

Textul liric. Poezii cu tematica diversa. Strofa. Versul.

·    Textul nonliterar: *afisul, *mesajul publicitar, invitatia.

Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei si valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 300 de cuvinte. Gradul de libertate al autorilor este cel stipulat in programa clasei a IV-a.

2.   Formarea capacitatii de comunicare

·    Comunicarea orala.

Comunicarea

T       Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Mediul prin care este transmisa informatia: *telefon, radio, televizor (comunicare orala directa si indirecta), bilet, scrisoare (comunicare scrisa).

Formularea mesajului

T       Planul simplu de idei. Rezumatul oral.

T       Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

-      utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

-      formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri;

-      povestirea unor fapte si  intamplari;

-      exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

·    Comunicarea scrisa.

Procesul scrierii

T       Organizarea textului scris. Planul initial al compunerii.

T       Ortografia si punctuatia. Scrierea corecta a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor intr-o/intr-un; dintr-o/dintr-un; v-a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-l; n-o/nu-i/ n-am/n-are/n-ati/n-au etc. Semnele de punctuatie (actualizare). *Punctele de suspensie.

Contexte de realizare

T       Scrierea functionala (cu scop practic, informativ). Scrisoarea. *Jurnalul.

T       Scrierea imaginativa (compuneri libere). Compunerea dupa o ilustratie sau dupa un sir de ilustratii. *Compunerea dupa benzi desenate. Compunerea pe baza unor cuvinte si a unor expresii date. *Compunerea narativa libera. Compunerea cu titlu dat. *Compuneri care infatiseaza o fiinta sau un colt din natura (descrierea).

T       Scrierea despre textul literar. *Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul.

3.   Elemente de constructie a comunicarii

·    Lexicul.

Cuvantul. Cuvintele cu aceeasi forma, dar cu sens diferit.

·    Notiuni de fonetica (actualizare).

·    Propozitia (actualizare). Propozitia simpla si propozitia dezvoltata. *Propozitia afirmativa si propozitia negativa. *Propozitia enuntiativa. *Propozitia exclamativa.

·    Morfologia.

T       Verbul (actualizare). Timpul. Functia sintactica: predicat verbal. Probleme de ortografie si de ortoepie a verbelor “a fi” si “a lua”, “a vrea”.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin verbe personale, la diateza activa, modul indicativ (timpurile prezent, trecut, viitor - forma literara de limba scrisa si vorbita). Verbul 'a fi' este utilizat numai cu valoare predicativa. Nu este utilizata terminologia gramaticala.

T       Substantivul (actualizare). Genul. Numarul. Functia sintactica: subiect; parte secundara de propozitie.

T       Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Genul. Functia sintactica: subiect; parte secundara de propozitie.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin pronume personale cu forma accentuata sau neaccentuata, precedate sau neprecedate de prepozitii, in cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosita terminologia gramaticala.

T       Numeralul (actualizare). Functia sintactica: subiect.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin numerale cardinale (simple si compuse) si numerale ordinale. Nu este folosita terminologia gramaticala.

T       Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului  in gen si numar cu substantivul pe care il determina.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin adjective propriu-zise si provenite din participiu, variabile la gradul pozitiv. Nu este folosita terminologia gramaticala.

·    Sintaxa propozitiei.

T       Predicatul. Predicatul verbal.

T       Subiectul. Subiectul simplu si *subiectul multiplu. Partile de vorbire prin care se exprima subiectul (substantiv, pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.

T       Atributul - parte  secundara de propozitie care determina un substantiv. Atributul exprimat prin adjectiv.

Se studiaza numai atribute substantivale in care substantivul este in cazul acuzativ cu prepozitie si atribute exprimate prin numeral cu valoare adjectivala. Nu este folosita terminologia gramaticala.

T       Complementul - parte secundara de propozitie care determina un verb. Complementul exprimat prin substantiv. *Complementul exprimat prin pronume.


III. Standarde curriculare de performanta

Obiective cadru

Standarde

1.

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

S1.     Desprinderea semnificatiei globale si a unor informatii de detaliu din mesajul ascultat

S2.     Desprinderea sensului unui cuvant nou prin raportare la contextul mesajului ascultat

2.

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

S3.     Adaptarea mesajului la partener in situatii de comunicare dialogata

S4.     Formularea unor enunturi corecte din punct de vedere fonetic, lexical si gramatical

S5.     Rezumarea orala a unui text narativ cunoscut pe baza unui plan de idei

3.

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

S6.     Citirea corecta, fluenta si expresiva a unui text cunoscut

S7.     Formularea ideilor principale ale unui text narativ

S8.     Identificarea secventelor narative, descriptive si dialogate dintr-un text citit

S9.     Desprinderea unor trasaturi fizice si morale ale personajelor dintr-un text citit

4.

Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

S10. Rezumarea unui text narativ cunoscut, dupa un plan simplu de idei

S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei

S12. Redactarea unui scurt text cu destinatie speciala (bilet, carte postala, scrisoare)

S13. Respectarea in redactarea unui text a regulilor de despartire a cuvintelor in silabe, a celor ortografice si de punctuatie studiate

S14. Redactarea unui text corect din punct de vedere lexical si gramatical


Matematica

INTRODUCERE

Studiul matematicii in scoala primara isi propune sa asigure pentru toti elevii formarea competentelor de baza vizand: calculul aritmetic, notiuni intuitive de geometrie, masurare si masuri.

In ansamblul sau, conceptia in care a fost construita noua programa de matematica vizeaza urmatoarele:

- schimbari in abordarea continuturilor:

*      trecerea de la o aritmetica teoretica la o varietate de contexte problematice care genereaza aritmetica;

- schimbari in ceea ce se asteapta de la elev:

*      trecerea de la aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii in rezolvarea de probleme;

- schimbari in invatare:

*      trecerea de la memorizare si repetare la explorare-investigare;

- schimbari in predare:

*      trecerea de la ipostaza de transmitator de informatii a invatatorului la cea de organizator al unor activitati variate de invatare pentru toti copiii, in functie de nivelul si ritmul propriu de dezvoltare al fiecaruia;

- schimbari in evaluare:

*      trecerea de la subiectivismul si rigiditatea notei la transformarea evaluarii intr-un mijloc de autoapreciere si stimulare a copilului.

Acestea impun ca invatatorul sa-si schimbe in mod fundamental orientarea in activitatea la clasa.

Capata mai putina importanta:

Devine mult mai importanta:

·    memorarea de reguli si socotitul

·    problemele/exercitiile cu solutii sau raspunsuri unice

·    matematica facuta cu “creionul si hartia”, respectiv “creta si tabla”

·    activitatea profesorului si invatatorului ca transmitator de cunostinte adresate unui elev care recepteaza pasiv si lucreaza singur

·    evaluarea cu scopul catalogarii copilului

·    activitatea de rezolvare de probleme prin tatonari, incercari, implicare activa in situatii practice, cautare de solutii dincolo de cadrul strict al celor invatate

·    formularea de intrebari, analiza pasilor de rezolvare a unei probleme, argumentarea deciziilor luate in rezolvare

·    utilizarea unei varietati de obiecte care trebuie manipulate in procesul invatarii

·    activitatea profesorului si a invata-torului in calitate de persoana care faciliteaza invatarea si ii stimuleaza pe copii sa lucreze in echipa

·    evaluarea ca parte integranta a instructiei, cu rol stimulator-dinamizator in activitatea didactica


I. Obiective cadru

1.      Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

2.      Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

3.      Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic

4.      Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate


A.   OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa cunoasca si sa utilizeze semnificatia pozitiei cifrelor in formarea unui numar natural pana la ordinul miliardelor, inclusiv

-   reprezentarea numerelor punand in evidenta sistemul pozitional de scriere a cifrelor. Trecerea de la o forma de reprezentare la alta;

-   numararea cu start si  pas dati, crescator si descrescator, cu si fara sprijin in obiecte sau desene. Gruparea si regruparea obiectelor sau desenelor in functie de pasul numararii;

-   scrierea unui numar ca o suma de produse in care unul din factori este 10, 100, 1 000, s.a.m.d.;

-   jocuri de numarare cu obiecte in care grupurile de cate 10, 100, 1 000 se inlocuiesc cu un alt obiect;

-   scrierea de numere cu cifre romane;

1.2.

sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa ordoneze numere naturale

-   reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;

-   ordonarea numerelor utilizand modele semnificative (figuri geometrice de pozitionare, numaratoare pozitionala, etc.);

1.3.

sa utilizeze fractii pentru a exprima subdiviziuni  ale intregului

-   introducerea intuitiva (prin desene: decupare, hasurare, colorare) a notiunii de fractie;

-   scrierea si citirea unei fractii;

-   compararea si ordonarea fractiilor, utilizand cat mai multe metode;

-   exercitii practice de obtinere a unor fractii echivalente (“egale”) cu fractii date si scrierea sirului de egalitati; se va realiza corelarea cu activitatile de la educatie tehnologica;

-   scrierea intregului sub forma unor fractii echivalente;

1.4.

sa inteleaga semnificatia operatiilor aritmetice si utilizarea algoritmilor de calcul pentru adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea cu rest a numerelor naturale

-   exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor;

-   exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor;

-   exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca scaderea si impartirea nu sunt comutative si nici asociative;

-   folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;

-   observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei;

-   efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul “preluarii stafetei”, implicand majoritatea elevilor clasei;

1.5.

sa inteleaga semnificatia adunarii si scaderii numerelor fractionare, sa efectueze adunari si scaderi cu aceste numere

-   calcularea sumei (diferentei) a doua cu fractii acelasi numitor;

-   scrierea unei fractii ca suma de doua fractii cu acelasi numitor;

-   calcularea sumei si a diferentei a doua fractii apeland la diferite suporturi intuitive;

1.6.

sa estimeze ordinul de marime al rezultatului unui exercitiu cu o singura operatie prin rotunjirea numerelor care intervin in calcul, in scopul depistarii greselilor

-   utilizarea axei numerelor pentru a preciza daca un numar este “mai indepartat” sau “mai apropiat” de un altul;

-   constientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exercitii si probleme cu erori tipice, usor de observat si cu un anumit grad de relevanta (de exemplu: produsul a doua numere naturale nenule nu poate fi mai mic decat unul dintre numere);

1.7.

sa recunoasca forme plane si forme spatiale,  sa identifice si sa descrie proprietati simple ale unor figuri geometrice

-   decuparea unor figuri desenate;

-   identificarea formelor plane si a formelor spatiale pe modele fizice, desene sugestive si in mediul inconjurator;

-   recunoasterea formelor invatate la obiectele din mediul apropiat;

-   desenarea formelor plane cu sablon sau/si cu mana libera;

-   sortarea obiectelor dupa forma lor;

-   identificarea interiorului si exteriorului unei figuri;

-   desenarea unor modele geometrice simple utilizand simetria si translatia;

-   identificarea si numirea elementelor constitutive ale figurilor geometrice plane;

-   reprezentarea figurilor geometrice plane prin desen si notarea lor;

-   determinarea si reprezentarea prin de-sen a diferitelor axe de simetrie ale unei figuri geometric plane;

-   verificarea corectitudinii determinarii axelor de simetrie prin suprapunerea (practica) a celor doua parti simetrice;

-   desfasurarea paralelipipedului dreptunghic si a cubului (se va realiza efectiv pentru corpuri construite din carton);

-   asamblarea cubului si a paralelipipedului dreptunghic;

1.8.

sa cunoasca unitatile de masura standard pentru lungime, capacitate, masa, suprafata, timp si unitatile monetare si sa exprime prin transformari pe baza operatiilor invatate, legaturile dintre unitatile de masura ale aceleiasi marimi

-   ordonarea unor obiecte date, in functie de lungimea, grosimea, intinderea sau forma lor;

-   utilizarea instrumentelor si a unitati-lor de masura potrivite pentru efectuarea unor masuratori;

-   recunoasterea frontierei (conturului) si suprafetei pentru o figura geometrica data;

-   determinarea perimetrelor poligoane-lor prin masurare si calcul;

-   activitati practice de copiere, decupa-re, suprapunere a unor suprafete in vede-rea compararii intinderii acestora;

-   activitati practice de masurare si comparare a ariilor unei suprafete folosind “patrate-unitati” diferite, convenabil alese;

-   determinarea ariilor patratului si dreptunghiului prin masurare si calcul (dimensiunile acestora sa fie exprimate in centimetri, numere naturale);

-   plasarea in timp a unor evenimente;

-   ordonarea unor imagini in functie de succesiunea derularii lor in timp.

-   citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;

-   inregistrarea activitatilor desfasurate intr-un interval de timp;

-   scrierea datei;

-   recunoasterea valorii monedelor si a bancnotelor;

-   schimburi echivalente cu sume de bani; compararea sumelor de bani.

2.   Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa exploreze modalitati de a descompune numere naturale mai mici decat 1 000 utilizand oricare dintre operatiile invatate sau combinatii ale lor

-   explorarea sistematica a posibilitatilor de descompunere a numerelor naturale pe baza operatiilor de adunare, scadere, inmulti-re, impartire (cu si fara sprijin concret);

-   identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri echivalente ale unui numar. Utilizarea acestor scheme pentru calcule mintale;

-   identificarea si aplicarea unor reguli si scheme pentru efectuarea adunarilor, scaderilor, inmultirilor si impartirilor;

-   utilizarea monedelor si a bancnotelor pentru a obtine descompuneri de numere;

2.2.

sa aprecieze valoarea de adevar a unei afirmatii si sa cunoasca sensul implicatiei “daca-atunci” pentru exemple simple, eventual din cotidian

-   verificarea validitatii unor afirmatii generale pe cazuri particulare;

-   exemplificarea si exprimarea relatiilor cauzale;

-   recunoasterea si utilizarea operatorilor logici “si”, “sau”, “nu”, a expresiilor “cel mult”, “cel putin” in cat mai multe situatii;

-   formularea unor predictii bazate pe experienta;

-   deducerea unor consecinte posibile (previzibile) ce decurg dintr-un set de ipoteze sau din efectuarea unui experiment (fara a folosi aceasta terminologie si utilizand exemple simple)

Exemplu: ”Daca stiu ca:

56x7=392, atunci  46x8=56x7+56=”

2.3.

sa descopere, sa recunoasca si sa utilizeze corespondente simple si succesiuni de obiecte sau numere asociate dupa  reguli date

-   completarea unor siruri de simboluri sau de numere ordonate dupa o anumita regula;

-   crearea de siruri pe baza unor reguli date;

-   exercitii de adunare si de inmultire cu acelasi numar;

-   “Ghicirea regulii” pentru o corespondenta  de urmatorul tip:

2—————————>5

3—————————>6

4—————————>7

-   gasirea elementelor celei de a doua multimi, fiind date elementele primei multimi si regula de corespondenta;

-   gasirea elementelor primei multimi fiind date regula de corespondenta si elementele celei de a doua multimi;

2.4.

sa foloseasca simboluri pentru a pune in evidenta numere necunoscute in rezolva-rea de probleme

-   rezolvarea de exercitii variate care solicita aflarea unui numar necunoscut notat in diverse moduri; de exemplu:

10±?=19

0, 2, 4, ?, 8, 10

-   rezolvarea unor ecuatii si inecuatii folosind: metoda incercarii si erorii; operatia inversa; metoda figurativa; metoda balantei;

2.5.

sa rezolve si sa compuna probleme cu text

-   recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor operatii de adunare, scadere, inmultire, impartire (“cu atat mai mult”, ”cu atat mai putin”, ”de atatea ori mai mult”, ”de atatea ori mai putin”, “sunt n obiecte, cate p pe fiecare rand”, ”Se distribuie in mod egal n obiecte la p persoane” etc.);

-   transpunerea unei situatii problema, in limbaj matematic, inlocuind numere necunoscute cu simboluri;

-   analiza unor probleme de tipul mentionat: identificarea datelor si a necunoscutelor; identificarea operatiilor prin care se ajunge la rezolvare, identificarea tipului problemei (a formulei);

-   alcatuire de probleme;

-   formularea de generalizari ale unor enunturi date: crearea si rezolvarea unor probleme cu text, pe baza unor scheme, modele, reguli date;

-   crearea de probleme utilizand tehnici variate: cu sprijin concret in obiecte pornind de la numere date; fara sprijin;

-   crearea de probleme pornind de la exercitii si invers; transformarea problemelor in exercitii;

-   crearea de probleme de catre elevi pentru colegii lor;

-   crearea de probleme pornind de la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.);

-   analiza partilor componente ale unei probleme;

-   schimbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de problema sa se schimbe;

-   transformarea problemelor de aduna-re in probleme de scadere si invers, a celor de scadere in probleme de adunare;

-   schimbarea numerelor intr-o problema data, cu pastrarea tematicii;

-   transformarea problemelor pastrand numerele neschimbate;

-   analiza cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice, inclusiv a celor derutante;

-   stimularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere prin propunerea de competitii intre elevi si prin probe date intr-un interval de timp precizat initial;

2.6.

sa colecteze date, sa le sorteze si clasifice pe baza unor criterii simple, sa le reprezinte in tabele *si sa ofere interpretari elementare ale lor

-   colectarea si prelucrarea datelor culese;

-   reprezentarea datelor prin diagrame simple;

-   interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, gasirea de asemanari si deosebiri, extragerea unor informa-tii particulare semnificative;

-   generarea de exemple care sa ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile;

-   ordonarea evenimentelor din cotidian pe o scala a preferintelor (de tipul: “foarte placut” “placut” “indiferent” “neplacut” “foarte neplacut”);

-   formulari si rezolvari de probleme pe baza datelor colectate in urma masuratorilor;

-   rezolvari si compuneri de probleme care implica utilizarea masurilor unor marimi.

3.   Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa exprime pe baza unui plan simplu de idei, oral sau in scris, demersul parcurs in rezolvarea unei probleme

utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de rezolvare a unei probleme.

4.   Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa manifeste interes pentru analiza si rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice

-   transpunerea unui context problematic in problema sau exercitiu;

-   imaginarea unui context problematic pornind de la un exercitiu dat;

4.2.

sa depaseasca blocaje in rezolvarea de probleme, sa caute prin incercare-eroare noi cai de rezolvare

-   jocuri cu exercitii - competitie in care nivelul de dificultate este variabil;

4.3.

sa manifeste disponibilitate pentru a invata de la altii si a-i ajuta pe ceilalti in rezolvarea de probleme

-   jocuri in grup;

-   competitii de grup.

B. CONTINUTURlLE INVATARII

Numerele naturale: formare, clase (unitati, mii, milioane, miliarde), ordine, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire.

Caracteristicile sistemului de numeratie pe care il folosim: zecimal si pozitional.

Scrierea cu cifre romane.

Operatii cu numere naturale:

·    adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin;

·    terminologia specifica: termen, suma, “cu atat mai mult”, “cu atat mai putin”;

·    inmultirea unui numar cu 10, 100, 1000;

·    inmultirea cand unul dintre factori este o suma (distributivitatea inmultirii fata de adunare, fara a folosi terminologia);

·    inmultirea cu mai multi factori;

·    inmultirea numerelor naturale cand un factor are cel mult doua cifre;

·    *inmultirea numerelor naturale cand un factor are trei cifre;

·    terminologia specifica: factor, produs, “de atatea ori mai mare”;

·    evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate, asociativitate, element neutru)  cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia;

·    impartirea cu rest; relatia dintre deimpartit, impartitor, cat; conditia restului;

·    terminologia specifica: deimpartit, impartitor, cat, “de atatea ori mai mic”;

·    impartirea unei sume de mai multi termeni la un numar de o cifra diferit de zero;

·    impartirea la un numar de o cifra, diferit de zero;

·    impartirea la 10, 100, 1000;

·    *impartirea la un numar de doua cifre diferit de zero;

·    ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor.

Probleme care se rezolva prin cel mult trei operatii.

Probleme care se rezolva prin metoda figurativa.

Probleme de estimare; probleme care se rezolva prin incercari.

Probleme de organizare a datelor in tabele.

*Probleme care se rezolva prin mai mult de trei operatii.

*Probleme de logica si probabilitati.

Fractii:

·    notiunea de fractie, fractii egale, reprezentari prin desene;

·    fractii echiunitare, subunitare, supraunitare;

·    compararea fractiilor;

·    adunarea si scaderea fractiilor cu acelasi numitor;

·    aflarea unei fractii dintr-un intreg.

Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul ?±a=b;?±a<b, ?´c=d; ?:c=d; ?´c<d; ?:c<d unde a, b, c, d sunt numere mai mici decat 1000, c¹0, iar d este multiplu al lui c (prin incercari, sau folosind modelul balantei).

Elemente intuitive de geometrie[4]:

·    figuri geometrice: punct, segment, poligoane, unghi, drepte paralele, *drepte perpendiculare;

·    patrulatere speciale: dreptunghi, romb, patrat, *paralelogram, trapez;

·    perimetrul; perimetrul dreptunghiului si al patratului;

·    aria; * aria dreptunghiului, aria patratului;

·    exercitii de observare a unor obiecte cu forme de: cub, sfera, *prisma, *piramida, cilindru, con;

·    *desfasurarea cubului si a paralelipipedului dreptunghic (cuboidului) si asamblarea unor desfasurari date.

Masurari folosind etaloane neconventionale.

Unitati de masura:

·    unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii, transformari;

·    unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii, transformari;

·    unitati de masurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii, transformari;

·    *unitati de masurat suprafata: metrul patrat;

·    unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul;

·    monede si bancnote.


III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

Standarde

1.

Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

S1.     Scrierea, citirea si pozitionarea pe axa a numerelor naturale mai mici decat  1000 000

S2.     Folosirea corecta a terminologiei matematice invatate

S3.     Efectuarea corecta a calculelor cu numere naturale mai mici decat 1000 folosind cele patru operatii aritmetice invatate

S4.     Utilizarea fractiilor in exercitii simple de adunare si de scadere cu aceiasi numitori

S5.     Recunoasterea figurilor si a cor-purilor geometrice si reprezentarea figurilor plane

S6.     Utilizarea unitatilor de masura ne-conventionale si conventionale

2.

Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

S7.     Formularea si rezolvarea de probleme care presupun efectuarea a cel mult trei operatii

S8.     Rezolvarea de probleme din alte discipline utilizand limbajul matematic adecvat

S9.     Folosirea corecta a unor modalitati simple de organizare si clasificare a datelor

S10. Realizarea de estimari pornind de la situatii practice

S11. Utilizarea de reguli si corespondente pentru formarea de siruri

3.

Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic

S12. Exprimarea orala si scrisa intr-o maniera concisa si clara a modului de calcul si a rezultatelor unor exercitii si probleme


ISTORIA ROMANILOR

INTRODUCERE

Documentul de fata prezinta elementele de baza ale curriculum-ului scolar de istorie pentru clasa a IV-a. Forma actuala reprezinta o abordare armonizata cu noul plan-cadru de invatamant.

Scopul studierii istoriei la clasa a IV-a este familiarizarea cu domeniul istoriei prin mijloace adecvate varstei elevilor. Fata de lecturile pe teme istorice pe care elevii le-au studiat in anii anteriori, orele de istorie ofera ocazia cunoasterii trecutului si a instrumentelor prin intermediul carora se poate reconstitui imaginea acestuia.

Clasa a IV-a reprezinta prima etapa a antrenamentului pentru formarea unor capacitati si atitudini exprimate prin obiectivele cadru ale disciplinei.

Obiectivele de referinta descriu rezultatele studierii istoriei la sfarsitul fiecarei clase. Ele au in vedere trei categorii de aspecte: capacitati, cunostinte, precum si atitudini.

Activitatile de invatare ofera posibile raspunsuri la intrebarea  “cum se invata” si sunt menite sa intareasca rolul elevului in procesul didactic.

Continutul prezinta optiuni privind fapte si/sau procese istorice relevante pentru temele propuse.

Dominantele curriculum-ului actual fata de cel anterior sunt:

Curriculum-ul anterior

Curriculum-ul actual

·    formularea obiectivelor in termeni generali, nespecifici

·    preponderenta dimensiunii evenimentiale a istoriei

·    lipsa corelarilor interdisciplinare

·    lipsa echilibrului intre istoria locala, istoria nationala si istoria universala

·    lipsa exemplelor de activitati de invatare din textele anterioare

·    formularea in termeni de cunostinte, capacitati si atitudini

·    detalierea “comportamentul mental” pe care ar trebui sa-l demonstreze elevii la aceasta varsta

·    reechilibrarea raportului formativ-informativ in studiul istoriei

·    corelarea si integrarea cu obiectele de studiu din aria curriculara

·    realizarea unei “oferte de cunoastere”  cuprinzand toate dimensiunile istoriei (culturala, economica, sociala, politica)

·    propunerea unor demersuri didactice centrate pe invatarea activa

·    dezvoltarea deprinderilor de rezolvare de probleme si de luare a deciziei


I. Obiective cadru

1.      Intelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric

2.      Cunoasterea si folosirea surselor istorice

3.      Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice

4.      Intelegerea si utilizarea limbajului de specialitate


A.        OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Intelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa ordoneze obiecte folosind criteriul “mai vechi/ mai nou”

-   expozitii cu obiecte vechi, apartinand familiei sau localitatii;

1.2.

sa ordoneze cronologic evenimentele istorice studiate

-   exercitii de citire si construire a frizelor cronologice;

1.3.

sa exprime in cuvinte proprii aspecte ale legaturilor dintre mediul geografic si viata oamenilor in decursul istoriei

-   exercitii de identificare a diferitelor ocupatii si tipuri de constructii;

*1.4.

sa demonstreze interes pentru intelegerea spatiului si timpului istoric

-   alcatuirea unui jurnal al clasei.

2.   Cunoasterea si folosirea surselor istorice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa identifice si sa foloseasca informatii provenite din surse istorice

-   observarea si comentarea unor imagini si texte;

-   vizionarea si comentarea unor filme si diapozitive cu subiect istoric;

-   citirea si/ sau descrierea unor surse istorice;

*2.2.

sa manifeste interes pentru cautarea si pastrarea surselor istorice

-   participarea la alcatuirea unei expozitii cu subiect istoric.

3.   Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa descrie intr-o maniera simpla si clara un fapt/ proces istoric folosind surse istorice indicate

-   folosirea compunerii, povestirii, dramatizarii pentru prezentarea unui fapt istoric;

3.2.

sa observe si sa compare fapte istorice, punand in evidenta schimbarile survenite

-   citirea si comentarea unor texte si imagini;

3.3.

sa aprecieze intelesurile diferite pe care le dau oamenii evenimentelor

-   alcatuirea unui dosar tematic;

-   discutii pe teme istorice.


4.   Intelegerea si utilizarea limbajului de specialitate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa cunoasca termeni istorici

-   exercitii de definire a termenilor istorici; consultarea dictionarelor;

4.2.

sa foloseasca termeni istorici in formularea unor enunturi

-   exercitii de completare a unor enunturi lacunare si rebusuri pe teme istorice;

-   redactarea unor scurte compuneri dupa un plan;

*4.3.

sa manifeste curiozitate pentru cunoasterea termenilor istorici

-   rebusuri pe teme istorice;

-   prezentarea de anecdote si lecturi istorice.

B.  CONTINUTURlLE INVATARII

1.   Cum cunoastem trecutul

·    Din trecutul familiei.

·    Din trecutul localitatii.

·    Muzee, *arhive;

*studiu de caz: un santier arheologic, un muzeu, un document istoric.

·    *Istorici si scrierile lor.

2.   Omul si mediul geografic

·    Istorici si geografi despre varietatea reliefului romanesc;

*studiu de caz: Carpatii, Dunarea, Marea Neagra.

·    Omul si schimbarea mediului inconjurator;

    *studiu de caz: padurea in viata omului, construirea oraselor.

3.   Sa cunoastem trecutul tarii

1. Stramosii nostri:

·    Geto-dacii si romanii

·    Formarea poporului roman

*studiu de caz: Limba romana si celelalte limbi romanice.

   2. Tarile Romane in evul mediu:

·    De la cnezate si voievodate la state

*studiu de caz: legende despre intemeierea statelor, cetati medievale.

·    Satul si orasul

*studiu de caz: curti domnesti, sarbatori in lumea satului, drumuri comerciale.

·    Figuri de voievozi si domni

*studiu de caz: Mircea cel Batrin, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Mihai     Viteazul, Constantin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir.

·    *Biserica si viata religioasa

*studiu de caz: activitatea tipografica, ctitorii domnesti: Cozia, Voronet, Curtea de Arges, Alba Iulia.

   3. Romania moderna:

·    Fauritori ai Romaniei moderne: *Tudor Vladimirescu, 'generatia de la 1848', Alexandru Ioan Cuza, Carol I, *'memorandistii'.

·    *Viata cotidiana in secolul al XIX-lea.

·    *Romania in anii primului razboi mondial.

·    Marea unire de la 1 Decembrie 1918.

   4. Romania in secolul XX:

·    *Viata cotidiana in perioada interbelica

*studiu de caz: personalitati ale vietii culturale romanesti.

·    *Romania in anii celui de-al doilea razboi mondial.

·    Romania in asteptarea mileniului III.


III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

Standarde

1.

Intelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric

S1.  Localizarea in timp si spatiu a unui eveniment istoric studiat

2.

Cunoasterea si folosirea surselor istorice

S2.  Identificarea de informatii dintr-o sursa istorica data

3.

Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice

S3.  Relatarea in cuvinte proprii a unui eveniment istoric cunoscut

S4.  Descrierea intr-o maniera concisa si clara a unui context istoric studiat

4.

Intelegerea si utilizarea limbajului de specialitate

S5.  Prezentarea unui fapt istoric pe baza unui plan simplu de idei folosind termeni istorici cunoscuti


GEOGRAFIA ROMANIEI

INTRODUCERE

Curriculum-ul de geografie pentru clasa a IV-a isi propune sa-i familiarizeze pe elevi cu notiuni elementare de geografie, relativ simple si accesibile varstei scolare mici. Pornind de la elementele de geografie a orizontului local, i se propune elevului descoperirea progresiva a aspectelor definitorii ale spatiului geografic romanesc.

Mutatia esentiala propusa de prezentul curriculum este trecerea de la geografia de tip descriptivist spre un demers de invatare care incurajeaza intelegerea relevantei geografiei pentru viata cotidiana a copilului. Se urmareste, totodata, trezirea interesului acestuia de a cunoaste direct, de a investiga si de a intelege - la un nivel elementar - faptul geografic imediat, precum si importanta prezervarii unui mediu ambiant favorabil unei vieti sanatoase si echilibrate. Cu alte cuvinte, studiul geografiei trebuie sa depaseasca - ori de cate ori este nevoie - spatiul ingust al salii de clasa, natura inconjuratoare fiind mediul cel mai potrivit de familiarizare a copilului cu faptul geografic.

Curriculum-ul de fata este astfel conceput incat sa nu ingradeasca prin conceptie sau mod de redactare stilul cadrului didactic, sa ofere acestuia libertate de alegere si de organizare a unor activitati de invatare, considerate a fi cele mai adecvate atingerii obiectivelor propuse. Astfel, fiecare scoala are libertatea de a repartiza orele alocate prin planul-cadru de invatamant, dupa cum considera necesar, respectand conditia parcurgerii integrale a continuturilor obligatorii ale curriculum-ului. Altfel spus, cele aproximativ saptesprezece ore alocate disciplinei pot fi desfasurate de-a lungul intregului an, in alternanta cu lectiile de istorie sau - dimpotriva - ele pot fi grupate intr-un anumit semestru, celalalt semestru fiind integral dedicat studierii istoriei.

Totodata, cadrul didactic poate decide cu privire la succesiunea cea mai adecvata a temelor, acordand o atentie speciala pastrarii logicii interne a disciplinei.

Dominantele noului curriculum fata de cel anterior se prezinta dupa cum urmeaza:

Curriculum-ul anterior

Curriculum-ul actual

·    numar de ore fix pentru fiecare tema/ capitol

·    insusirea de tip academic,  excesiv stiintific a cunostintelor de geografie, cu accent pe detalii care supraincarcau in mod neproductiv materia

·    centrarea pe continuturi teoretice si pe informatia factuala, insuficient adaptata varstei si posibilitatilor de intelegere ale copiilor

·    activitati de invatare generate dinspre continuturi

·    activitati de invatare realizate exclusiv in spatiul clasei

·    libertatea cadrului didactic de a alege numarul de ore, in functie de posibilitatile locale si de interesele elevilor

·    intelegerea relevantei geografiei pentru viata de toate zilele, prin contactul direct cu fenomenul geografic

·    centrarea pe formarea capacitatilor de intelegere a faptelor si a fenomenelor caracteristice mediului geografic inconjurator (cu accent pe formarea deprinderilor de investigare, de orientare etc.)

·    activitati de invatare generate de obiectivele urmarite

·    activitati de invatare realizate inclusiv in mijlocul naturii, prin contactul direct cu faptul studiat si prin metoda 'a invata prin experimentare'


I. Obiective cadru

1.      Perceperea si reprezentarea spatiului geografic

2.      Observarea, descrierea si relationarea elementelor de mediu geografic pe baza diverselor surse geografice

3.      Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei

4.      Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre om si mediul inconjurator


A.        OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Perceperea si reprezentarea spatiului geografic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa localizeze corect elemente ale spatiului geografic

-   activitati cu harta, atlasul;

1.2.

sa se orienteze in teren

-   orientare dupa repere naturale; orientarea folosind instrumente;

-   trasee turistice, expeditii, excursii;

1.3.

sa reprezinte in plan elemente ale mediului

-   exercitii de reducere la scara prin impartire;

-   exercitii de utilizare a simbolurilor;

-   desenare de simboluri proprii;

-   elaborarea unor planuri ale scolii, ale zonei.

2. Observarea, descrierea si relationarea elementelor de mediu geografic pe baza diverselor surse geografice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa observe dirijat/ nedirijat elemente ale mediului geografic

-   activitati de observare in natura;

-   completarea unor fise de observare date;

2.2.

sa foloseasca proceduri de inregistrare a datelor geografice observate

-   calendarul naturii;

-   exercitii de construire si citire a unor tabele, schite, date, diagrame;

2.3.

sa identifice si sa descrie caracteristici ale elementelor geografice

-   realizarea unor descrieri orale si scrise (scrisori, povestiri, reclame, afise) a formelor de relief, a unui oras, sat etc.

*2.4.

sa descopere asociatii simple intre fapte si fenomene observate

-    proiecte.

3.   Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa construiasca enunturi simple despre fenomene si fapte geografice observate

-   exercitii de redactare dupa un plan simplu de idei;

-   relatari, discutii in grup;

3.2.

sa sesizeze si sa explice unele legaturi vizibile intre realitatile lumii inconjuratoare

-   excursii, drumetii, vizite;

-   discutii in grup.

4.   Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre om si mediul inconjurator

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa demonstreze grija fata de mediul inconjurator

-   plantare de pomi;

-   intretinerea zonei in care se afla scoala;

-   excursii, drumetii.

B.  CONTINUTURlLE INVATARII

B1.      TEME

·    Pozitia geografica a Romaniei

·    Relieful[5]

- Muntii:

- Dealurile si podisurile:

- Campiile si luncile:

·    Apele curgatoare si statatoare

·    Fauna si flora

·    *Vremea si clima

·    Oameni si locuri

- asezari umane:

- *resurse naturale si activitati economice:

- schimburi, legaturi, comunicatii:

·    Protectia si conservarea mediului[6]

B2.      LISTA DE TERMENI

·    puncte cardinale (N, S, E, V ), vecinii, *regiunile istorice.[7]

·    reprezentarea pe harta a muntilor (culoarea), Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali [*varfuri, *bogatii, *fauna si *flora, *elemente unice (d. e. Babele si Sfinxul, cabane, chei, rezervatii etc.)].

·    reprezentarea pe harta a dealurilor si a podisurilor (culoarea), Podisul Dobrogei, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Subcarpatii, Dealurile de Vest [*elemente unice (d.e. podgoriile, locurile turistice etc.)].

·    reprezentarea pe harta  a campiilor (culoarea), Campia de Vest, Campia Romana, Delta Dunarii, localizare, *elemente unice (d.e. rezervatii etc.).

·    reprezentarea pe harta a apelor (culoare), ape curgatoare, Dunarea, *Somes, *Cris, Mures, *Jiu, Olt, Arges, *Ialomita, Prut, *Siret; ape statatoare, *Bucura, Snagov, *Amara, Techirghiol, Balea, Sf. Ana, Rosu,  Marea Neagra (localizare, *afluenti, *importanta).

·    *reprezentarea pe harta a asezarilor umane, judet - oras - sat - capitala, *centre turistice; Iasi, Galati, *Braila, Constanta, Bucuresti, Craiova, Timisoara, *Sibiu, Brasov, Cluj-Napoca, *Oradea;

·    *solurile, *terenurile agricole, *resursele subsolului (petrol, gaze, carbune, feroase, neferoase), paduri - ape, agricultura, industrie, *centre economice;

·    transporturile pe uscat, pe ape, *pe calea aerului, *obiective turistice, telecomunicatiile (televiziunea, radiofonia, telegrafia, telefonia).

    


III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

Standarde

1.

Perceperea si reprezentarea spatiului geografic

S1.  Identificarea principalelor elemente ale unei harti

S2.  Reprezentarea in plan a unor elemente geografice invatate

2.

Observarea, descrierea si relationarea elementelor de mediu geografic pe baza diverselor surse geografice

S3.  Descrierea prin enunturi simple a unor elemente geografice din mediul apropiat

S4.  Identificarea relatiilor dintre componentele unei harti sau dintre componentele unui spatiu geografic cunoscut

3.

Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei

S5.  Prezentarea pe baza unui plan simplu de idei a unor elemente de geografie folosind termeni adecvati


Educatie civica

INTRODUCERE

Curriculum-ul pentru disciplina Educatie civica, clasele a III-a si a IV-a, raspunde cerintelor formulate in textul Legii invatamantului, in special in articolele 3 si 4, referitoare la idealul educational si la finalitatile invatamantului.

Demersurile de educare civica propuse prin actuala programa sunt concordante, de asemenea, cu spiritul si cu recomandarile cuprinse in:

·    Rezolutia privind “Educatia pentru democratie, drepturile omului si toleranta”, adoptata la cea de-a XVIII-a Sesiune a Conferintei Permanente a Ministrilor Educatiei (Madrid, 23-24 martie 1994);

·    Declaratia de la Viena a sefilor de stat si de guvern ale tarilor membre ale Consiliului Europei, 9 octombrie 1993;

·    Conventia privind drepturile copilului, 1989.

Locul disciplinei Educatia civica in invatamantul primar, la clasele a III-a si a IV-a este justificat de:

·    nevoia de a-i initia pe scolarii mici in practicarea unui comportament civic intr-o societate democratica: un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ;

·    necesitatea de alfabetizare civica a scolarilor mici prin familiarizarea acestora cu limbajul, tematizarile si activitatile de invatare specifice;

·    posibilitatea de a valorifica experienta specifica varstei prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participarii si a comunicarii sociale responsabile.

Educatia pentru democratie este un proces complex si de lunga durata, iar scolarul mic este implicat in viata sociala prin apartenenta sa la familie, la grupurile de joc si de invatare, dar si prin relatiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse institutii si organizatii din comunitatea in care traieste (de exemplu scoala, biserica, primaria, diferite organizatii nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de socializare poate si trebuie sa inceapa de timpuriu. 

Curriculum-ul de fata se adreseaza invatatorilor, autorilor de manuale si elevilor. Lectura integrala a acestuia este absolut necesara inaintea elaborarii de catre autorii de manuale sau de catre invatatori a unor unitati distincte de invatare sub forma unor capitole si lectii. Informatiile factuale, exemplele, cazurile sau situatiile folosite ca referinta pentru activitatile cu elevii pot fi alese in functie de specificul clasei, al unor elevi, al comunitatilor locale etc. Curriculum-ul este orientativ in ceea ce priveste continuturile si metodele. Obiectivele sunt mai directive si sunt prezentate sub forma obiectivelor-cadru si a obiectivelor de referinta, formulate in raport cu o anumita selectie a activitatilor de invatare.

Invatatorii si autorii de manuale isi pot concentra atentia in mod diferit asupra activitatilor de invatare si asupra practicilor didactice. Diversitatea situatiilor concrete face posibila si necesara o diversitate de solutii didactice. Din aceasta perspectiva, propunerile programei nu trebuie privite ca retetare inflexibile. Echilibrul intre diferite abordari si solutii trebuie sa fie rezultatul proiectarii didactice personale si al cooperarii cu elevii fiecarei clase in parte.

Diferentele dintre curriculum-ul scolar anterior si cel actual pot fi urmarite cu ajutorul tabelului de mai jos:

Curriculum-ul anterior

Curriculum-ul actual

·    in perioada 1992-1995 a fost axat pe invatarea de norme, nu pe reflectia critica asupra valorilor si normelor

·    nu este axat pe exercitiul participativ; este axat, mai curand, pe latura reproductiva a invatarii

·    permite folosirea unor resurse de invatare si este orientat spre elev

·    permite initiative ale invatatorilor

·    incurajeaza creativitatea, activitatea pe grupe

·    pune mai bine in evidenta caracterul corelativ al conceptelor specifice Educatiei civice si complexitatea comportamentelor sociale orientate de valorile democratice


I. Obiective cadru

1.      Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

2.      Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare in societate

3.      Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea grupurilor sociale

4.      Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si exprimarii opiniilor in ceea ce priveste activitatea grupurilor din care fac parte


A.   OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa recunoasca si sa foloseasca termeni specifici disciplinelor sociale

-   desprinderea intelesului unui cuvant din context;

-   observarea si comentarea unor imagini si texte cu continut civic;

1.2.

sa-si dezvolte vocabularul, utilizand corect concepte specifice educatiei civice

-   utilizarea de glosare, dictionare, texte, liste de cuvinte pentru desprinderea sensului unor termeni specifici culturi civice;

-   alcatuirea unor minidictionare de termeni civici;

*1.3.

sa-si exprime oral sau in scris, in cuvinte proprii, un punct de vedere personal cu privire la comportamentul civic in diferite situatii

-   persoanei la diferite situatii comporta-mentale;

-   realizarea unor scurte povestiri pornind de la o situatie data.

2.   Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa compare situatii care privesc drepturi si indatoriri ale copilului

-   elaborarea unui regulament al clasei cu drepturi si indatoriri;

2.2.

sa identifice reguli si norme de comportament civic in diferite situatii

-   simularea ;

-   discutarea in clasa a unor reguli;

-   participarea la stabilirea regulilor in cadrul grupurilor din care fac parte elevii;

-   exersarea unor roluri specifice prin activitati pe grupe de lucru.

3.   Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea grupurilor sociale

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa identifice locul si rolul persoanelor familiare

-   exersarea unor roluri specifice in activitatea unui grup;

3.2.

sa participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv in grup

-   jocul de rol;

*3.3.

sa descrie si sa compare tipuri de relatii si atitudini sociale (colaborare, competitie, solidaritate, toleranta, intoleranta) pornind de la situatii concrete

-   analiza unor cazuri mediatizate.

4.   Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si exprimarii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea grupurilor din care fac parte

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa compare in termeni simpli informatiile necesare luarii unor decizii

-   valorificarea informatiei sociale oferite de mass media;

*4.2.

sa formuleze si sa exprime opinii personale in aprecierea unor situatii cu conti-nut civic

-   discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicita decizie si exprimarea opiniilor personale;

-   imaginarea si participarea la functionarea unui consiliu local al copiilor.

B.  CONTINUTURlLE INVATARII

I.    Raporturile noastre cu ceilalti oameni.

1. Relatii dintre oameni in cadrul grupului:

·    de rudenie;

·    de prietenie;

·    de colaborare si de competitie;

·    de autoritate (conducatorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea - respingerea din / de catre grup).

2. Manifestarea relatiilor dintre oameni in diferite situatii:

·    situatii “normale” (desfasurarea unor activitati, obtinerea unor drepturi, relatii cu diferite autoritati);

·    situatii “limita” (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea);

·    *probleme personale sau de grup (boala, saracia, singuratatea, neincrederea).

3. Drepturile copilului.

II.  Comunitatea

1. Comunitatea locala (sat, comuna, oras, judet, sector etc.).

2. Poporul.

3. *Natiunea. Comunitatea internationala.

III. Societate si stat

1. *Organizarea statala a societatii. Institutii democratice ale statului roman.

2. Simboluri ale statului roman.


III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

Standarde

1.

Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

S1.     Utilizarea corecta a termenilor limbajului specific culturii civice

S2.   Relatarea in cuvinte proprii a unor fapte, situatii, texte, lecturi, imagini vizand comportamentul civic

2.

Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare in societate

S3.     Selectarea dintr-un material dat a unor drepturi si indatoriri ale copilului

S4.   Cunoasterea si folosirea unui numar de norme si reguli de comportare in societate in situatii variate

3.

Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea grupurilor sociale

S5.     Descrierea in maniera concisa si clara a modului de constituire si de functionare a unui grup din care face parte

4.

Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si exprimari personale in cea ce priveste activitatea grupurilor din care face parte

S6.     Identificarea unor situatii in care se cere luarea unor decizii personale sau colective

S7.     Exprimarea unor enunturi simple pro sau contra luarii unor decizii in plan civic


Educatie muzicala

Introducere

Documentul de fata reprezinta curriculum-ul de educatie muzicala pentru clasele I-IV. Acesta are rolul de a regla activitatea didactica a invatatorilor care predau la acest ciclu si de a furniza informatii privind asteptarile scolii si ale comunitatii fata de elevii aflati in acest ciclu de scolaritate.

Educatia muzicala, componenta de baza a educatiei artistice in scoala primara, dispune de valente formative multiple, vizand toate resorturile personalitatii umane, atat pe cele afective cat si pe cele psihomotrice si intelectuale.

Fiind stiinta si arta in acelasi timp, muzica dispune de un limbaj specific la insusirea caruia concura deprinderile integratoare specifice proceselor limbajului: intelegerea dupa auz, practicarea, lectura si scrierea muzicala.

De aceea educatia muzicala in scoala primara se desfasoara in doua etape: etapa oral intuitiva (a prenotatiei), in care muzica se invata exclusiv dupa auz, prin ascultare si cantare, si etapa notatiei (a scris-cititului muzical), in care cunoasterea elementelor de limbaj serveste practicarii si receptarii muzicii.

Forma actuala a curriculum-ului constituie adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculara care au menirea sa asigure coerenta acestei discipline, principii care constituie de fapt dominantele noului curriculum.

Raportate la curriculum-ul anterior, acestea sunt:

Curriculum anterior

Curriculum actual

         structurarea programei pe baza unor obiective centrate pe cunostinte

         structurarea in jurul unor competente si  atitudini esentiale in formarea personalitatii

         abordare pornind de la continuturi spre obiective si spre activitati de invatare

         abordare pornind de la trei obiective cadru, carora li se adapteaza obiectivele de referinta, continuturile si activitatile de invatare

         preponderenta continuturilor informative

         preponderenta continuturilor formative

         coerenta redusa in gruparea continuturilor

         gruparea continuturilor in blocuri uni-tare, care vizeaza mai ales aspectul practic, formativ

         slaba reprezentare a muzicii instrumentale

         o larga reprezentare a muzicii instrumentale

         absenta exemplelor privind activitatile de invatare

         prezenta unor exemple de activitati de invatare, adecvate obiectivelor de referinta

         absenta sugestiilor pentru auditii mu-zicale

         sugestii multiple  pentru repertoriul de cantece si de auditie muzicala

         sugestii insuficiente pentru repertoriul de cantece

        

         lipsa de flexibilitate si de libertate in ceea ce priveste valorificarea elementelor locale de cultura muzicala

         flexibilitatea continuturilor, permitand adap-tarea la conditiile concrete; introducerea unor elemente locale de cultura populara etc.

         neglijarea posibilitatilor de integrare socio-culturala a disciplinei si de valorificare a acesteia in dezvoltarea personalitatii

         posibilitati de integrare culturala si sociala a disciplinei, de valorificare a acesteia in dezvoltarea personalitatii


I. Obiective cadru

1.      Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

2.      Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in interpretarea si in audierea muzicii

3.      Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical


A.   OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa cante dupa auz cantece la unison sau in aranjamente armonico-polifonice simple, demonstrand controlul intonatiei, al dictiei, al frazarii si al nuantarii

-   exercitii de tehnica vocala si instrumentala;

-   exercitii de intonatie, de memorizare;

-   interpretare vocala de cantece (solistica, in grup, pe roluri, cu ison, in canon etc.);

1.2.

sa acompanieze cantarea cu obiecte sonore sau cu instrumente muzicale

-   acompaniament ritmic;

-   *acompaniament instrumental (armonic);

-   *executii instrumentale;

-   jocuri muzicale;

-   improvizatii muzicale;

1.3.

sa cante nuantat, expresiv, valorificand continutul de idei si sentimente ale cantecului

-   interpretare de cantec in mai multe variante;

1.4.

sa manifeste interes pentru jocurile, cantecele, obiceiurile populare romanesti

-   auditii de cantece populare romanesti.

2.   Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in interpretarea si in audierea muzicii

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa intoneze sunetele cuprinse intre do1 si do2

-   exercitii de percepere a sunetelor cu-prinse intre do1 si do2;

-   exercitii de intonatie a sunetelor invatate;

2.2.

sa reprezinte grafic sunetele cuprinse intre do1 si do2 si duratele invatate

-   exercitii de scriere a semnelor grafice, reprezentand inaltimea si durata sunetelor muzicale;

2.3.

sa solfegieze cantece simple, demonstrand cunoasterea elementelor de baza ale citit-scrisului muzical

-   exercitii ritmico-melodice;

-   exercitii de recunoastere;

-   exercitii de tactare in masura 3/4;

-   interpretare in tempoul si nuante adecvate;

2.4.

sa distinga in lucrari sau fragmente muzicale de diverse genuri si stiluri timbrurile specifice anumitor voci sau instrumente muzicale

-   interpretarea unor cantece si piese instrumentale (de catre invatator sau elevi initiati);

-   auditii muzicale;

2.5.

sa identifice unele elemente de limbaj muzical (ritmul, nuanta, tempoul, caracterul, structura) in piesele audiate

-   participare la manifestari muzicale;

-   comentarea lucrarilor audiate.

3.   Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

Obiective de referinta

Exemple de  activitati de invatare

3.1.

sa cunoasca aspecte semnificative din viata si creatia compozitorilor studiati

-   lectura de texte;

-   auditii muzicale;

3.2.

sa recunoasca lucrari sau fragmente muzicale din creatia acestora

-   comentare de lucrari muzicale;

-   analiza de lucrari muzicale;

3.3.

sa distinga anumite caracteristici ale lucrarilor audiate

-   audiere si vizionare de emisiuni muzicale (radio, TV);

3.4.

sa-si manifeste preferintele muzicale sustinandu-le prin argumente

-   participare la serbari, concerte, emisiuni radio si TV, concursuri;

3.5.

sa-si exprime impresiile declansate de audierea muzicii, folosind un vocabular adecvat

-   dialog pe teme muzicale.

B.  CONTINUTURILE INVATARII

1.   Practica muzicala (cantarea vocala si instrumentala)

·    Vocea (deprinderi specifice de cant; respectarea comenzilor si gesturilor dirijorului; modalitati de cantare - individuala, in grup, cu ison, in canon; cantarea (la unison, cu ison ritmic, armonic, in canon)[8]

·    Obiecte sonore si instrumente muzicale (corpul, instrument sonor; obiecte sonore si instrumente muzicale: tipuri si grupari; instrumente traditionale si moderne, noi surse sonore - electroacustice, electronice; *acompaniamentul si cantarea instrumentala)

2.   Elemente de limbaj muzical

·    Sunetul muzical (sunetul muzical : producerea  si utilizarea lui, resurse expresive; sunetul si mijloacele de informare in masa

·    Melodia (sunetele si notele muzicale si, fa; ton, semiton; relatii si structuri sonore cu sunetele cuprinse intre do1 si do2; gama Do)

·    Ritmul muzical (prelungirea sunetelor, legato de durata si punctul de prelungire; durata de trei timpi; masura de 3/4)

·    Semnele utilizate in notatia muzicala: semnele de repetitie, prima si seconda volta

·    Timbrul (timbrul vocal: vocea de copil si vocea de adult; timbrul instrumental: instrumentele de suflat)

·    Structura cantecului: strofa, refrenul, randul melodic

3.   Elemente de cultura muzicala

·    Date despre lucrarile muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica, etc.

·    Compozitori si opere muzicale:, T. Popovici, I. D. Chirescu, D.G. Kiriac, D.D. Stancu, A. Vivaldi, *P. I. Ceaikovski

·    Auditii muzicale[9]

4.   Sugestii pentru repertoriul de cantece[10]

·    Pui de lei - I. G. Bratianu; Imnul eroilor - I. G. Bratianu; Scumpa tara romaneasca - M. Negrea;  Ce frumoasa-i tara mea - A. Giroveanu; Treceti, batalioane romane, Carpatii - popular; Sa vii maica sa ma vezi - popular; Verde-i campul si umbros - popular; Vantulet de primavara - popular; Bate vantul - dupa M. Barca; Alunelul - popular; Taraselul - popular; Hai sarba - popular; Hai mandruto sa te joc - popular; Cantec de leagan - T. Popovici; Luncile s-au desteptat - T. Popovici; Moara - T. Popovici; Doamna florilor - D. G. Kiriac; A ruginit frunza din vii - D. G. Kiriac; De ziua mamei - N. Gany; Povestea unui ciobanas - D. D. Stancu; Povestea unui fluturas - D. D. Stancu; Ruga petalelor - D. D. Stancu; Ecoul - ***; In tabara - M. Marzanisteanu; Marinarii - T. Popa; Hai la drum - M. Badulescu; Praznic luminos - D. G. Kiriac; Plecarea magilor - D. G. Kiriac; La Betleem colo-n jos - N. Lungu; Marire-ntru cele 'nalte - N. Lungu; Prohodul Domnului (starea I); Hristos a inviat - Al. Podoleanu; Cantec de leagan - F. Schubert; Canon (Blanda seara) - W. A. Mozart; Lautarii - R. Krauss

5.   Sugestii pentru auditiile muzicale

·    Cantece si jocuri populare romanesti

·    Muzica corala: - Haz de necaz - Gh. Cucu; Sarba in caruta - Gh. Danga; Marsul lui Tudor - din oratoriul Tudor Vladimirescu - Gh. Dumitrescu; Marsul lui Iancu - T. Popovici; Doina - T. Popovici; Limba noastra - Al. Cristea; Cantec de leagan - D. D. Stancu; Floricica - Fr. Hubic; Domnulet si domn din cer - Gh. Cucu; Mos Craciun - D.G.Kiriac; Cantec de leagan - W.A. Mozart; Ave Maria - Fr. Schubert; Bucuria lumii - G. Fr. Händel; Stille Nacht - Fr. X. Grüber.

·   Muzica instrumentala: Rapsodia I - G. Enescu; Nocturna 'Bertha' - C. Porumbescu; 'Badinerie' din Suita nr. 2 pentru orchestra - J. S. Bach; Simfonia Surpriza (partea a II-a) - G. Haydn; Ano­timpurile (Vara, partea I) - A. Vivaldi; Carnavalul animalelor - C. Saint Säens; Fragmente din ba­letul 'Spargatorul de nuci' - P.I. Ceaikovski; Cantec vechi francez - P.I. Ceaikovski; Valsuri - J. Brahms; Valurile Dunarii - J. Strauss; Valsuri - Fr. Chopin; Muzica apelor (fragmente) - G. F. Händel; Lucrari pentru instrumente de suflat.


III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

Standarde

1

Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

S1.     Interpretarea vocala dupa auz a unor cantece din repertoriul pentru copii, in limitele ambitusului do1 do2

S2.     Cantarea vocala cu respectarea regulilor specifice de cant: respiratie, emisie, dictie

S3.     Acompanierea ritmica cu obiecte sonore sau cu instrumente de percutie

S4.     Interpretarea unor cantece din creatia compozitorilor studiati

2

Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in interpretarea si in audierea muzicii

S5.     Intonarea cantecelor invatate, respectand elementele de baza ale notatiei inaltimii si duratei sunetelor

S6.     Identificarea randului melodic, a strofei si a refrenului in cantecele invatate si audiate

S7.     Diferentierea timbrului vocal de cel instrumental

S8.     Recunoasterea timbrului anumitor instrumente muzicale (ale muzicii clasice si populare)

3

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

S9.     Recunoasterea unor lucrari sau frag-mente muzicale din creatia compozitorilor studiati

S10. Clasificarea lucrarilor muzicale interpretate si audiate in functie de conti-nutul tematic

S11. Cunoasterea unor aspecte semnificative din activitatea compozitorilor invatati


Educatie plastica

INTRODUCERE

Evolutia societatii romanesti contemporane, in care se face simtita tot mai acut nevoia unei educatii artistice de baza a tinerilor, conduce catre o noua optica in didactica educatiei plastice.

Devine astfel necesara o noua pozitionare a educatiei plastice in calitatea sa de disciplina cu rol important in dezvoltarea armonioasa a scolarului.

Curriculum-ul de educatie plastica este destinat profesorilor, invatatorilor, elevilor, parintilor, precum si altor membri ai comunitatii, interesati de educatia artistica a copiilor.

In cazul de fata, se abordeaza o noua strategie de invatare, pornind de la obiectivele cadru ale disciplinei, regasite in cele de referinta la diferite niveluri de complexitate si transferate, ulterior, in activitatile de  invatare.

Continutul este astfel conceput incat derularea activitatilor in clasa va solicita din partea cadrului didactic o baza de documentare minima (steaua culorilor, reproduceri de arta, planse didactice etc.).

In comparatie cu programa anterioara de invatamant, actualul curriculum prezinta urmatoarele caracteristici:

Curriculum anterior

Curriculum actual

         invatare pasiva, centrata pe asimilare de informatii

         invatare activa, realizata prin exercitii variate, in care cunostintele sunt  inlantuite logic

         curriculum centrat pe continuturi

         curriculum centrat pe rationalizarea activitatilor de invatare, in functie de obiectivele cadru si de obiectivele de referinta

         curriculum inadecvat din punctul de vedere al adaptarii cantitative la particularitatile de varsta ale elevilor

         curriculum adaptat la posibilitatile de asimilare ale elevilor

         curriculum predominant informativ

         curriculum predominant intuitiv si formativ

         lipsa continutului valoric al obiectivelor

         predominanta continutului valoric al obiectivelor

         ignorarea valorificarii socio-culturale si individuale a disciplinei

         posibilitatea de valorificare socio-culturala a disciplinei in vederea dezvoltarii personalitatii elevilor


I. OBIECTIVE CADRU

1.      Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

2.      Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura, pe imagini si pe paleta si obtinerea amestecurilor

3.      Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

4.      Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model


A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa foloseasca materialele (tuburi, pastile, carioca, pastel, plastilina, lut, hartie, placa) si tehnicile de lucru (acuarela, tempera, guasa, colaj, mixta, modelaj)

-   compozitii figurative si nonfigurative realizate cu diferite materiale si tehnici de lucru;

-   exercitii de modelare si obtinerea unor basoreliefuri si forme spatiale;

-   realizarea unui proiect de mozaic sau paviment din forme patrate (colaj) asamblate intr-o compozitie decorativa etc.

2.   Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura, pe imagini si pe paleta si obtinerea amestecurilor

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa recunoasca grupele de culori, componenta fiecareia, precum si a semnificatiilor acestora

-   peisaj, portret, compozitie figurativa realizate cu o dominanta de culoare avand o anumita semnificatie;

2.2.

sa foloseasca amestecurile dintre culoare si nonculoare si dintre culorile vecine in steaua culorilor

-   compozitii figurative sau nonfigurative realizate intr-o singura culoare si tonurile ei;

-   compozitii figurative sau nonfigurative din nuantele grupei de culori calde si ale grupei de culori reci;

2.3.

sa obtina o dominanta de culoare prin folosirea unei culori in cantitate mai mare, atat ca amestec, cat si ca intindere pe suport

-   compozitie figurativa sau nonfigurativa realizata din amestecul nonculorilor, dozate diferit etc.

3.   Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa intuiasca punctul ca element de limbaj plastic, cu rol constructiv si rol decorativ

-   exercitii de observare a punctului in natura, pe imagini (reproduceri de arta), pe planse didactice;

-   exercitii de obtinere a punctelor de diferite forme, marimi, culori folosind di-ferite instrumente (creion, pix, carioca, pensula);

-   compozitii figurative si nonfigurative in care punctul sa aiba rol constructiv;

-   compozitii decorative folosind punctul ca element de decoratie pe pata plata;

3.2.

sa foloseasca rolul de semnificant al liniei si al punctului

-   compozitii figurative in care sa foloseasca linia si punctul ca elemente de expresie plastica etc.

4.   Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa organizeze echilibrat o suprafata folosind toate elementele de limbaj plastic (forma, pata, linia, punctul)

-   compozitii figurative si nonfigurative urmarind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a amestecurilor de culori (nuante, tonuri, griuri din alb si negru) in diferite tehnici studiate etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII

·    Materiale si tehnici de lucru

·    Amestecuri de culori si nonculori. Dominanta cromatica. Semnificatiile culorilor

·    Punctul - element de limbaj plastic. Rolul constructiv si decorativ al punctului

·    Rolul de semnificant al liniei si punctului

·    Compozitia echilibrata a suprafetei decorative si a spatiului plastic


III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

Standarde

1.

Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

-   Folosirea adecvata a materialelor si instrumentelor de lucru pentru realizarea creatiilor plastice

-   Aplicarea unor tehnici specifice, unui anumit continut plastic

2.

Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura, pe imagini si pe paleta si obtinerea amestecurilor

-   Identificarea culorilor pe grupe

-   Realizarea tonurilor din amestecul culorii cu alb sau negru in compozitii

-   Folosirea nuantelor culorilor si reali-zarea unei compozitii cu dominanta cromatica

-   Aplicarea amestecurilor dintre alb si negru intr-o compozitie

3.

Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

-   Recunoasterea elementelor de limbaj in creatii ale elevilor si pe imagini (picturi originale si reproduceri de arta)

-   Organizarea echilibrata a compozitiei (elemente de limbaj)

4.

Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

-   Folosirea tuturor elementelor de limbaj plastic in compozitii


Educatie fizica

INTRODUCERE

Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru invatamantul primar reflecta conceptia care sta la baza reformei sistemului romanesc de invatamant, urmarind realizarea finalitatilor stipulate in Legea Invatamantului, referitoare la dezvoltarea complexa a personalitatii copiilor. Prin obiectivele specifice stabilite, sunt urmarite cu precadere: intarirea starii de sanatate a copiilor, dezvoltarea fizica armonioasa a acestora, dezvoltarea capacitatilor psiho-motrice, educarea unor trasaturi pozitive de comportament.

Curriculum-ul de fata se adreseaza, in primul rand, celor care predau educatia fizica la acest nivel de invatamant (invatatori, institutori, profesori de specialitate), directorilor de scoli, elevilor, parintilor, specialistilor angrenati in elaborarea sistemului national de evaluare, precum si autoritatilor locale interesate de procesul educational.

Fata de curriculum-ul anterior, dominantele noii viziuni de predare a educatiei fizice in scoala primara se pot rezuma dupa cum urmeaza:

Curriculum-ul anterior

Curriculum-ul actual

·    continut constituit din elemente avand caracter sportiv

·    continuturi care depasesc din punct de vedere cantitativ posibilitatile de asimilare ale elevilor

·    orientarea finalitatilor spre realizarea unor performante sportive

·    continuturi ale invatarii si activitati de invatare destinate in mod egal tuturor elevilor

·    curriculum insuficient adecvat disponibilitatilor fizice si intereselor elevilor

·    curriculum neadaptat la conditiile materiale existente in scoala si la traditiile locale

·    valorificarea insuficienta a modelului didactic concentric

·    absenta obiectivelor formulate in termeni de atitudini

·    continut constituit preponderent din elemente de educatie fizica

·    continuturi adecvate din punct de vedere cantitativ posibilitatilor de asimilare a elevilor

·    orientarea finalitatilor spre dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevilor

·    continuturi ale invatarii si activitati de invatare asigurand cerinta de constituire  a unor trasee individuale de pregatire a elevilor

·    curriculum orientat spre respectarea particularitatilor fizice si spre interesele elevilor

·    curriculum adaptabil la baza materiala specifica si la traditiile locale

·    esalonarea continuturilor dupa modelul didactic concentric

·    formularea obiectivelor in termeni de atitudini, posibile de realizat prin intermediul specificului tuturor celorlalte obiective


I. Obiective cadru

1.      Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea deprinderilor igienico-sanitare

2.      Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea calitatilor motrice de baza

3.      Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive elementare

4.      Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

5.      Dezvoltarea spiritului de echipa si a colaborarii, in functie de un sistem de reguli acceptate


A.   OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate si formarea deprinderilor igienico-sanitare

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa cunoasca factorii de mediu care asigura calirea organismului

-   identificarea factorilor de mediu care asigura calirea organismului in prezentare si in exemple;

-   activitati practice in conditii de mediu variate;

1.2.

sa cunoasca si sa aplice adecvat regulile igienice in functie de anotimp si de locul de desfasurare a activitatii

-   echiparea corespunzatoare cu starea atmosferica si a locului de desfasurare a activitatii;

-   activitati practice desfasurate in conditii atmosferice variate;

1.3.

sa manifeste grija fata de propria stare de sanatate

-   recomandari;

-   exemple;

1.4.

sa adopte un comportament disciplinat si sa respecte regulile de evitare a accidentelor sportive, in functie de cauzele care le pot genera

-   aprobari, dezaprobari, evidentieri etc.

2.   Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea calitatilor motrice de baza

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa cunoasca postura corecta a corpului si principalele deficiente fizice ale acestuia

-   identificarea principalelor deficiente fizice in prezentari si in exemple;

-       examinari somatoscopice;

-   recomandari;

2.2.

sa cunoasca si sa execute complexe de dezvoltare fizica libere si cu obiecte specifice

-       complexe de exercitii pentru dezvoltarea fizica, libere si cu obiecte specifice;

-   programe de exercitii pentru dezvoltarea fizica pe fond muzical;

2.3.

sa execute cu rapiditate crescuta actiunile comandate sau necesare la semnale vizuale, auditive si tactile

-   exersarea cu ritmuri rapide a miscarilor si deprinderilor cunoscute sub forma de intrecere;

-   alergari de viteza cu structura si pe directii variate;

-   stafete si jocuri dinamice;

-   testari;

2.4.

sa actioneze cu indici superiori de indemanare in cadrul unor activitati complexe efectuate individual si in grup

-   variante de alergare pe directii si distante diferite, libere si combinate cu alte sarcini motrice;

-   manevrari de obiecte individual, pe perechi si in grup cu si fara adversar;

-   stafete, jocuri dinamice si parcursuri aplicative;

2.5.

sa-si dezvolte forta generala si segmentara

-       efectuarea de exercitii localizate la nivelul principalelor grupe musculare, cu invingerea greutatii propriului corp;

-   circuite scurte, libere si cu obiecte;

2.6.

sa depuna eforturi uniforme si variabile cu durate prelungite progresiv

-   exercitii de alergare in tempo uniform-moderat, urmarind progresia duratei;

-   jocuri, stafete, parcursuri aplicative desfasurate pe durate si distante prelungite succesiv;

2.7.

sa-si cunoasca posibilitatile proprii in vederea actionarii pentru cresterea indici-lor calitatilor motrice

-   exercitii specifice;

-   autoevaluarea propriilor posibilitati etc.

3.   Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive elementare

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa-si perfectioneze deprinderile motrice de baza in vederea aplicarii in activitati motrice

-   exersare globala;

-   exersare in relatie cu alte deprinderi;

-   jocuri si stafete;

3.2.

sa-si perfectioneze deprinderile aplicativ-utilitare in vederea aplicarii in activitati motrice complexe

-   exersare globala;

-   stafete si parcursuri aplicative;

3.3.

sa-si consolideze procedeele tehnice de baza ale probelor si ramurilor de sport pentru a le aplica in intreceri

-   exersare globala;

-   jocuri pregatitoare;

-   concursuri;

3.4.

sa manifeste dorinta de afirmare si spirit competitiv in intrecerile organizate

-   intreceri si concursuri;

-   evidentierea rezultatelor obtinute etc.

4.   Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa valorifice calitatile si deprinderile insusite in activitati independente

-   identificarea unor tipuri de activitati in care pot fi valorificate calitatile si de-prinderile insusite;

-   recomandari generale si individualizate.

4.2.

sa manifeste interes constant si sa realizeze activitati de practicare a exercitiilor fizice in concordanta cu specificul mediului natural

-   identificare de activitati utile in exemple;

-   reguli organizatorice specifice;

-   activitati organizate in scoala, cu participare optionala.

5.   Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem de reguli acceptate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

5.1.

sa aplice regulile cunoscute de desfasurare a intrecerilor individuale si colective, in regim de organizare si de autoorganizare

-   identificarea cerintelor de organizare a intrecerilor in prezentarea cadrului didactic;

-   intreceri individuale si pe echipe;

5.2.

sa manifeste corectitudine in desfasurarea intrecerilor, in relatiile cu partenerii si cu adversarii

-   jocuri de rol;

-   arbitraje;

-   dialoguri tematice etc.

B. CONTINUTURlLE INVATARII

1.   Capacitatea de organizare

·    *Formatii de adunare in linie pe doua randuri (formatie de adunare in semicerc sau careu).

·    Alinierea in linie si in adancime.

·    *Pozitia departat repaus; pozitiile drepti si pe loc repaus.

·    Intoarcere la stanga si la dreapta; intoarcere la stanga imprejur.

·    Pornire si oprire din mers in doi timpi.

·    Formarea si strangerea coloanei de gimnastica.

2.   Dezvoltarea fizica armonioasa

·    Complexe de dezvoltare fizica (complexe de dezvoltare fizica cu obiecte portative; *complexe de dezvoltare fizica in perechi).

·    Reglarea respiratiei in efort.

·    Miscari preventive instalarii atitudinilor deficiente (*miscari corective pentru principalele pozitii deficiente).

3.   Calitati motrice de baza

·    Viteza (viteza de reactie in actiuni motrice complexe, viteza de executie cu obiecte si partener, viteza de deplasare pe 30 m).

·    Indemanarea (in manevrarea de obiecte, in relatii motrice de colaborare cu partenerii).

·    Forta (forta dinamica generala si segmentara, forta exploziva).

·    Rezistenta (rezistenta la eforturi variate, rezistenta musculara locala).

4.   Deprinderi motrice de baza

·    Mers (mers in cadenta, *mers cu pas de front, mers cu schimbarea directiei de deplasare, mers cu purtare de obiecte).

·    Alergare: (*alergare cu ritmuri diferite, alergare cu trecere peste obstacole joase).

·    Saritura (*sarituri in adancime de pe suprafete inaltate, *sarituri peste obstacole joase, saritura la coarda, pasul saltat).

·    Aruncare si prindere (aruncare azvarlita la distanta, *aruncare azvarlita la tinta mobila, aruncari si prinderi cu doua maini din deplasare, la partener).

5.   Deprinderi utilitar-aplicative

·    Echilibru (deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu purtare si pasire peste obiecte, deplasari cu mentineri, *depuneri si culegeri de obiecte pe suprafete inguste si inaltate).

·    Tarare (tarare joasa si pe o latura, pe sub obstacole, *tarare joasa cu purtare de obiecte).

·    Catarare-coborare (catarare-coborare la scara fixa si banca de gimnastica, cu progresia inaltimii, catarare-coborare folosind instalatii si obstacole naturale).

·    Escaladare (escaladare cu apucare si sprijin pe sezuta).

·    Tractiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin tractiune alternativa cu bratele, *tractiune si opunere, pe perechi, pe grupe, la baston sau franghie).

·    Impingere (impingerea unor obiecte, parteneri, individual si pe perechi, *impingeri reciproce din sezand spate in spate).

·    Transport (transport de obiecte si aparate pe perechi si in grup, *transportul partenerului in spate).

6.   Deprinderi sportive elementare

·    Cu specific de atletism (alergarea de durata in tempo moderat cu start din picioare, alergarea de viteza cu start de jos, saritura in lungime cu elan, *procedeul ghemuit, *saritura in inaltime cu pasire, aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta).

·    Cu specific de gimnastica (cumpana pe un picior, *sfoara, *podul de sus cu sprijin, stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din departat in ghemuit, rostogolire inapoi din ghemuit in ghemuit, *rostogolire inapoi din departat in departat).

·    Specifice jocurilor sportive (unul la alegere):

    Minihandbal: deplasarile specifice (cu pasi adaugati, cu spatele), pasa cu o mana - prinderea cu doua maini de pe loc si din deplasare, driblingul multiplu din deplasare, aruncarea la poarta de pe loc, *aruncarea la poarta din deplasare, asezarea in aparare pe semicerc, *asezarea in atac in semicerc, joc bilateral.

      Minibaschet: pasa cu una si doua maini de pe loc si din deplasare, aruncarea la cos de pe loc cu doua maini, *aruncarea la cos de pe loc cu o mana, dribling multiplu din deplasare, oprirea intr-un timp si pivotarea, marcajul normal, demarcajul, joc bilateral.

      Minifotbal (baieti): pasa-preluare, de pe loc si deplasare, tras la poarta de pe loc si din deplasare, conducerea mingii, marcajul si demarcajul, joc bilateral.


III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

Standarde

1.

Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea deprinderilor igienico-sanitare

S1.  Cunoasterea si aplicarea regulilor de igiena personala si a celor pentru evitarea accidentelor sportive

2.

Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea calitatilor motrice de baza

S2.  Exprimarea calitatilor motrice (viteza, forta, rezistenta) in functie de posibilitatile individuale

3.

Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive elementare

S3.       Utilizarea tuturor deprinderilor motrice de baza in cadrul unor structuri motrice si in intreceri

S4.  Utilizarea deprinderilor aplicativ-utilitare, individual si in intreceri

4.

Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

S5.  Utilizarea deprinderilor motrice specifice probelor si ramurilor sportive individual, in cadrul unor stafete si jocuri

5.

Dezvoltarea spiritului de echipa si a colaborarii, in functie de un sistem de reguli acceptate

S6.  Aplicarea regulilor stabilite, in desfasurarea intrecerilor in relatiile cu partenerii si cu adversarii


Abilitati practice

Introducere

Cerintele societatii romanesti in schimbare au determinat o noua abordare a disciplinei Abilitati practice. Astfel, noul curriculum vine in intampinarea nevoilor copilului, respectand universul copilariei si urmarind, in ansamblu, sa dezvolte atitudini si capacitati de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interactiune sociala si de comunicare.

Obiectivele cadru ale disciplinei Abilitati practice se subordoneaza finalitatilor invatamantului romanesc si se armonizeaza cu acelea ale altor discipline conexe.

Ordinea de parcurgere a continuturilor, precum si numarul de ore pentru fiecare tema sunt stabilite de cadrele didactice (dupa un eventual sondaj realizat in randul elevilor si al parintilor).

Prezentam in continuare succint dominantele noului curriculum prin raportare la cel anterior:

Curriculum anterior

Curriculum actual

·    formularea obiectivelor in termeni generali, nespecifici

·    formularea obiectivelor in termeni de competente si capacitati

·    continuturi directive, aceleasi pentru toti elevii

·    continuturi variabile oferind o paleta larga de activitati prin care elevul isi poate acoperi sfera de interese

·    continuturi fixe, neadaptate la resursele locale

·    continuturi nuantate, flexibile, adapta-bile la resursele locale

·    activitati didactice orientate spre preda-rea frontala

·    activitati didactice orientate spre lucrul independent, individual si pe grupuri, incurajand initiativa si stimuland creativitatea

·    lipsa corelarilor interdisciplinare

·    corelarea si integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare

·    activitati preponderent mecanice

·    activitati bazate pe explorare si joc


I. Obiective cadru

1.      Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

2.      Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

3.      Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

4.      Dezvoltarea simtului practic


A.   OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.   Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.

sa observe interactiuni in cadrul unor mecanisme simple

-   realizarea unor constructii libere sau dupa model, care sa implice observarea functionarii unor mecanisme;

1.2.

sa utilizeze tehnici simple de constructie si finisare a unor produse din diverse materiale

-   exercitii de traforaj;

-   tehnica TANGRAM (jocul celor sapte figuri geometrice);

-   activitati practice de realizare a unor cusaturi ornamentale si confectii simple dupa tipar;

*1.3.

sa utilizeze tehnicile invatate in infrumusetarea mediului apropiat

-   infrumusetarea clasei, a scolii si a locuintei personale.

2.   Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa proiecteze modele si machete simple, in scopul realizarii unui produs

-   demonstratii de realizare a unor machete sau modele;

-   exercitii de realizare a unor modele alternative, premergatoare confectionarii unui produs dat;

2.2.

sa aprecieze calitatea unui produs finit, in functie de criterii simple date

-   compararea produsului cu modelul initial sau cu produsele altora, in functie de un criteriu determinat.

3.   Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa-si asume diferite roluri in executarea si evaluarea unui produs

-   jocuri de rol care sa imite diferite activitati din cadrul unei meserii.

4.   Dezvoltarea simtului practic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.

sa rezolve probleme practice din realitatea cotidiana, utilizand tehnicile invatate

-   repararea unor utilitati scolare;

-   intretinerea rechizitelor scolare etc.

*4.2.

sa foloseasca in mod economic  resursele (timp, spatiu, instrumente de lucru, re-surse umane) pentru realizarea unei sarcini

-   realizarea de miniproiecte in care elevii sa imbine cunostintele dobandite;

-   analize de principiu privind costurile de realizare a unor aplicatii.

B.  Continuturile invatarii

1.   Activitati cu materiale din natura

·    compozitii (dupa natura, decorative); jucarii (confectionate din seminte de dovleac sau de pepene, mesteacan, marar, mar, para, ardei, frasin, ierburi, puf de papura etc.)

Subiecte orientative: Closca cu pui, O lume sub apa, La balta, Aricii, Ciocanitoarea, Cer instelat, Noaptea pe lac, Vulpea si strugurii, Mesteacanul, Primavara, Veverita-Rita.

·    *tehnici de prelucrare a argilei

Subiecte orientative: dale; pomi fructiferi; brose; podoabe pentru Pomul de Craciun; suporturi pentru flori.

·    * obiecte din lemn

Subiecte orientative: aeromodele, navomodele etc.

·    *cultura plantelor (pomi fructiferi si arbusti decorativi) - compozitii combinate

Subiecte orientative: Pomisorul din gradina; Livada cu pomi fructiferi; Curtea mea.

2.   Activitati cu materiale sintetice

2.1. Hartia

·    *tehnica TANGRAM (construirea figurilor, folosind patratul impartit in sapte figuri geometrice)

Subiecte orientative: Casa; Fetita sezand; Catelul; Pestele; Cocosul; Baiat sezand; Pisica; Floarea.

2.2. Fire si materiale textile

·    materiale textile: tehnici de lucru (luarea masurilor, citirea tiparului); instrumente si materiale (masa de lucru, materiale, tipare, foarfeca, ace, ata, degetar)

·    cusaturi ornamentale (la alegere): punctul de ramurica; lantisorul simplu; punctul incrucisat; punctul de cruciulita;

·    notiuni de croitorie: asezarea si fixarea tiparului pe material; trasarea conturului dupa tipar (sablon); decuparea dupa contur (croirea dupa tipar); asamblarea materialelor textile croite prin insailare.

Subiecte orientative: sortuletul (pentru papusa sau elevi); imbracaminte pentru papusi (veste, rochite, fuste, bluze etc.); abajur pentru veioza (trunchi de con din panza aplicata pe carton); sac pentru plaja; saculetul pentru plante medicinale sau pentru paine; huse decorative sau pernite pentru scaunele vechi; pernite pentru usi si ferestre - umplute cu vata sau resturi de fire

·    *tesaturi din materiale textile sintetice sau vegetale: instrumente si materiale utilizate (razboi, gherghef, fire, ite etc.); componentele tesaturii (urzeala, batatura etc.); tehnica tesutului (alegerea materialelor, realizarea urzelii, definitivarea tesaturii, finisarea lucrarii)

Subiecte orientative: suport pentru farfurie; covoras decorativ; stergatorul de picioare.

2.2. Constructii din mase plastice

·    cu model

·    fara model

Subiecte orientative: constructii din jetoane, placute, jetoane, mecanisme simple realizate din LEGO.

·    *realizarea unor compozitii combinate

Subiecte orientative: Masti (carton alb, negru, colorat, textile, fire, tija plastic sau lemn, ata, ac de cusut); ghiozdan tip sac; cravata; pernita cu garnitura din snur de matase; breloc si etichete cu steagurile diverselor tari (punct de cruciulita); sepcuta brodata; prosoape pentru baie si bucatarie; ornamente pentru usa - de sarbatori; ornarea obiectelor de imbracaminte cu margele, paiete, fluturi etc.; ornarea unor obiecte tricotate (punct de cruciulita; motive de maci, trandafiri, garofite etc.).

Jucarii: animale din carton ondulat (Iepurasul, Broasca testoasa, Elefantul); morisca.

Colaje realizate prin tehnica TANGRAM sau prin ruperea libera a hartiei: Acvariul, Melcul, Mozaic (resturi de tapet de diferite culori).

Vehicule - jucarie prevazute cu un mecanism simplu de directie.

Papusi si decoruri pentru teatru de papusi:  papusi din hartie incleiata (hartie de ziar, tub de carton de la hartia igienica, clei de tapet, resturi de hartie colorata, resturi de blana, stofa, ac si ata); papusi din hartie creponata (hartie creponata, foita, vata, sarma, resturi hartie lucioasa); papusi articulate (carton gros, sarma sau ata rezistenta, acuarele, carioca); scena - paravan (carton gros, hartie lucioasa, sipci de lemn); elemente de decor: Pomi pentru decoruri de basm, Garduri, Animale, Moara, Trenul, Leaganul.

 Decor pentru teatrul de masa (cutii de pantofi din carton, hartie glasata, creponata).

3.   Tehnici specifice gospodariei

·    *retete simple: salate de legume, fructe, salate aperitive, garnituri (cartofi prajiti, natur), compoturi, spume, inghetate etc.

·     norme de protectia consumatorului: citirea datelor pe ambalajele produselor

·    utilizarea fierului de calcat, a aragazului, a unor unelte necesare in gospodarie: ciocan, cleste, surubelnita; modalitati de prevenire a unor accidente (explozii, curentari, arsuri)

·    *pregatire pentru drumetie: aranjarea rucsacului, folosirea lanternei, folosirea sacului de dormit, instalarea cortului (cu sprijin) etc.

·    * ingrijirea animalelor de apartament sau de curte


III. Standarde curriculare de performanta

Obiective cadru

Standarde

1.

Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

S1.     Compararea proprietatilor unor materiale date si extragerea consecintelor practice pentru realizarea unor produse

S2.     Aplicarea corecta a tehnicilor de lucru cu materiale naturale

2.

Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

S3.     Respectarea etapelor de realizare in pregatirea si confectionarea unor produse simple

S4.     Aprecierea unui produs in functie de proiectul initial

3.

Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

S5.     Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor roluri in cadrul unui grup

4.

Dezvoltarea simtului practic

S6.     Demonstrarea de initiativa in abordarea unor probleme practice care implica manualitatea


Stiinte

Nota de prezentare

In ultimii ani s-au evidentiat tot mai mult, la un numar mare de elevi dificultati de intelegere si aplicare a cunostintelor din domeniul stiintelor naturii (fizica, biologie, chimie), concretizate printr-o scadere a interesului pentru studiul acestora.

Caracterul strict specializat, cu slabe conexiuni interdisciplinare si slabe repere in viata de fiecare zi, a creat pentru marea majoritate a elevilor o bariera in intelegerea si aplicarea cunostintelor din domeniul stiintelor naturii. Aceste aspecte au dus la ideea necesitatii revizuirii Curriculum-ului pentru stiinte ale naturii in scoala la nivel national, demers care se impune si datorita faptului ca piata stiintifica este caracterizata de o modificare continua si rapida, insuficient reflectata in modificarile intreprinse anterior asupra Curriculum_ului scolar.

Intarzieri in restructurarea procesului de predare - invatare a stiintelor in scoala impun necesitatea gasirii unor modalitati de atragere a elevilor spre studiul acestora. In acest sens devine necesara elaborarea unor metode didactice specifice, centrate pe elev ca unic produs si beneficiar al procesului educativ. Lacunele existente in sistem pot fi depasite pornindu-se de la identificarea principalelor piedici manifestate la nivelul intelegerii problemelor stiintifice de catre elevi.

Stiintele naturii ca disciplina de invatamant vizeaza observarea si perceperea lumii in intregul sau, cu componentele, procesele si fenomenele caracteristice,  ca si invatarea prin intelegere si aplicare. De aceea demersul didactic trebuie deplasat de la “ce se invata?” la “de ce se invata?”. Aceasta deplasare poate determina un dublu beneficiu:

-          de stimulare a copilului, care vede utilitatea propriei munci prin competentele pe care le dobandeste;

-          de crestere a caracterului formativ al invatarii.

O problema o constituie si locul cercetarii si inovatiei in demersul didactic, adica modul in care este impartasita inovatia de catre elev. Aceasta implica transformarea elevului din spectator, in actor al activitatii stiintifice. In acest fel se evidentiaza necesitatea pregatirii elevului nu ca pe un cercetator si om de stiinta, ci ca pe un cetatean care sa utilizeze demersul stiintific in vederea intelegerii si participarii active la viata sociala. Rezolvarea problemelor ridicate implica o profunda schimbare de mentalitate in abordarea studiului Stiintelor naturii, iar acest demers trebuie sa inceapa chiar cu  invatamantul primar. O argumentare in acest sens focalizeaza o serie de aspecte precum:

-          invatamantul primar se adreseaza tuturor, fiind o educatie omogena, cu cadre didactice omogene din punct de vedere al formarii initiale;

-          are ca scop dezvoltarea integrala a copilului;

-          se adreseaza unei varste la care este foarte vie curiozitatea stiintifica;

-          nu este un corp de informatii specializat, ci un mod de dobandire globala de cunostinte;

-          comunitatea invatamantului este departe de comunitatea stiintifica.

            La acest nivel s-a initiat un nou proiect de programa, care propune studiul integrat al stiintelor naturii la clasele a III-a si a IV-a. Predarea stiintei intr-o maniera integrata, la aceste clase poate permite o baleiere orizontala a problemelor abordate si o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai apropiate de intelegerea copilului. Baza acestei programe o constituie:

- corpurile de cunostinte ale stiintelor – date particulare, generalizari, metode;

- practicile stiintifice comune – de investigatie teoretica si experimentala, de comunicare a rezultatelor;

- contextele dezvoltarii stiintifice – pur stiintific, tehnologic, ecologic;

- dimensiunea afectiva a cunoasterii stiintifice – ca activitate interesanta, stimulativa;

- dimensiunea meta-stiintifica a cunoasterii stiintifice – prin raportarea la natura, valorile si limitele cunoasterii stiintifice.

            Prin predarea stiintelor nu se urmareste o acumulare de fapte si informatii stiintifice care sa duca la insusirea de concepte (testate si confirmate sau infirmate experimental) ci, raportarea copilului la mediul in care traieste. Stiinta, furnizor pentru tehnologii a principalelor instrumente de actiune de transformare a mediului natural, trebuie sa stabileasca limitele intre care aceasta actiune este permisa, asumandu-si responsabilitatea pentru conservarea mediului. Aceasta este o alta latura a stiintei cu care copilul trebuie sa fie familiarizat pentru realizarea unei educatii ecologice adecvate.

            Importanta unei abordari interdiciplinare a stiintelor naturii consta in:

-          multitudinea conexiunilor pe care profesorul le poate face in dialog cu elevii, respectiv,

-          implicarea elevilor in activitati multiple de observare, manipulare si experimentare, astfel valorificand experienta acestora si dezvoltandu-le capacitatea de a integra informatiile noi in modele explicative proprii.

            Prin intermediul acestui curriculum, elevii sunt indrumati sa-si dezvolte cunoasterea de la explorarea si investigarea lumii inconjuratoare catre reprezentarea unor lumi mai indepartate si mai cuprinzatoare, parcurgand calea de la cunostinte prestiintifice (subiectivate) la intelegerea si experimentarea unor legi universale, deci obiective, prin care omul transforma natura in beneficiul sau la asumarea raspunderii pentru limitarea efectelor actiunii sale asupra echilibrului natural.

Programa de Stiinte ale naturii pentru clasele III - IV porneste de la obiective comune domeniilor studiate pe care le coreleaza cu teme specifice acestor discipline, a caror abordare poate fi realizata, la nivelul acestor clase, integrat. Au fost urmarite obiectivele ciclului curricular de dezvoltare care vizeaza printre altele:

-          observarea si interpretarea proceselor naturale care au loc in mediu;

-          intelegerea impactului proceselor naturale asupra activitatilor umane si al activitatilor umane asupra mediului;

-          investigarea si interpretarea interdependentelor in si intre sisteme biologice, fizice si chimice;

-          incurajarea elevilor pentru asumarea de responsabilitati si pentru cooperare.

Competentele ce se urmaresc a fi formate prin Curriculum-ul de Stiinte ale naturii se refera la comunicare, studiul individual, intelegerea si valorificarea informatiilor tehnice, relationarea in mediul natural si social. La acestea se adauga atitudini precum: grija fata de mediul natural, interesul pentru aprecierea si argumentarea logica, curiozitatea si preocuparea fata de fenomenele din mediu, independenta gandirii, creativitatea.

In scopul formarii acestor competente si atitudini, vor fi valorificate cunostinte privind mediul natural, individul, grupul de indivizi, relatiile dintre indivizi si dintre acestia si mediu, fenomene si interactiuni specifice din mediu, modificari ale mediului ca urmare a interventiei omului. Programa de Stiinte ale naturii urmareste structura celorlalte programe ale disciplinelor pentru invatamantul primar. Tematica propusa are in vedere relationarea continuturilor atat in interiorul ariei curriculare 'Matematica si Stiinte ale naturii', cat si posibilitatile de relationare la nivelul celorlalte arii curriculare.

Problemele majore care pot fi invocate in abordarea acestui demers sunt baza tehnico-materiala si necesitatea pregatirii permanente a invatatorilor in cunoasterea metodelor moderne de predare si experimentare. Solutia primei probleme este recurgerea la experimentul simplu, nesofisticat, utilizand materiale din mediul familiar copilului. Pregatirea invatatorilor in abordarea corecta a acestui tip de programa necesita un efort de receptare din partea acestora si sprijinul prin formare si publicarea unor materiale curriculare adecvate. 

Acest demers educational are un puternic caracter inovator in invatamantul romanesc, atat din punct de vedere al conceptiei, structurii si metodelor didactice de aplicare, cat si a compatibilizarii continutului stiintific cu particularitatile de varsta ale copiilor carora li se adreseaza.


2. OBIECTIVE – CADRU

1.      Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii

2.      Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare / investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice

3.      Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat, propice vietii


OBIECTIVE DE REFERINTA SI SUGESTII DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

1.1 sa descrie relatii intre partile componente ale unui sistem familiar;

·         identificarea influentei masei si volumului corpurilor asupra proprietatilor de plutire ale acestora;

·         clasificarea unor corpuri dupa solubilitate (corpuri care se dizolva in apa, corpuri care nu se dizolva in apa);

·         enumerarea factorilor care influenteaza evaporarea;

·         gruparea componentelor dintr-un mediu in vii si nevii;

·         descrierea caracteristicilor solidelor, lichidelor si gazelor;

·         formularea de ipoteze pentru explicarea proceselor de fierbere si condensare;

·         descrierea relatiilor componentelor observate intr-un mediu de viata;

·         identificarea particularitatilor unei plante sau ale unui animal care permit reactia la stimuli, hranirea, inmultirea in diverse conditii de viata;

·         inregistrarea efectelor unor factori de mediu si a variatiilor acestora asupra starii de sanatate;

·         identificarea componentelor unei solutii prin observare si experiment;

·         identificarea caracteristicilor unei substante si ale unui amestec, prin observare si experiment;

1.2 sa explice relatii intre sisteme din mediul inconjurator;

·         colectarea de informatii despre un sistem in cadrul unei excursii, drumetii, expeditii etc.;

·         ordonarea logica a etapelor circuitului apei in natura, ale ciclului de viata a unei plante sau a unui animal etc.;

·         completarea unor fise cu observatii asupra relatiilor stabilite intre insusirile organismelor si mediul lor de viata;

·         gruparea organismelor dintr-un mediu observat in functie de modul de hranire;

·         determinarea caracteristicilor specifice organismelor dintr-un mediu terestru / acvatic;

·         formularea, discutarea si selectarea unor explicatii privind  forma, culoarea, alcatuirea organismelor dintr-un mediu (terestru / acvatic);

1.3 sa comunice in maniere diverse observatii privind relatiile dintre partile componente ale unui sistem si / sau sistemele studiate;

·         prezentarea unor proiecte realizate;

·         realizarea unui jurnal de observatii privind:

-          germinatia semintelor;

-          stabilirea prin cantarire a modificarilor de masa ale propriului corp sau ale unui animal domestic;

·        descrierea metamorfozei la fluturele de matase, la broasca de lac etc.;

·        realizarea unor tabele / grafice referitoare la procese urmarite sa experimente realizate;

·        descrierea (verbala / in scris, prin desene, planse, imagini, modele, constructii etc.) a relatiilor dintre corpuri si mediu;

·        realizarea unei colectii de esente lemnoase, roci etc.;

·        realizarea unor colectii de insecte, plante sau componente ale acestora: radacini, tulpini, frunze, flori, seminte;

1.4 *sa formuleze ipoteze privind  utilizarea  unor proceduri de natura stiintifica;

·          *aprecierea efectelor unor dezechilibre intr-un mediu (efectele suprapopularii, depopularii, introducerii unor vietuitoare straine intr-un anumit habitat etc.) ;

·          *alcatuirea unui proiect care vizeaza mentinerea echilibrului intr-un mediu creat;

·          *identificarea conditiilor minime necesare supravietuirii;

·          *alcatuirea unui proiect privind modalitati de supravietuire intr-un mediu ostil vietii;

·          *stabilirea unor legaturi intre factori de mediu si comportarea unor organisme / materiale.

2. Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare / investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

2.1 sa interpreteze succesiunea fenomenelor si a proceselor

dintr-un mediu apropiat;

·         completarea unor scheme eliptice care sa descrie succesiunea unor fenomene (circuitul apei in natura, relatii de hranire);

·         argumentarea prezentei unor fenomene intr-o succesiune;

2.2 sa puna in evidenta regularitati ale fenomenelor pe baza masuratorilor efectuate, prezentand adecvat rezultatele;

·         utilizarea balantei cu brate egale / inegale pentru cantarire;

·         determinarea factorilor care influenteaza evaporarea (suprafata, temperatura, curenti de aer);

·         identificarea componentelor unui amestec, prin filtrare;

·         determinarea cantitativa a componentelor unui amestec inainte si dupa realizarea acestuia;

·         determinarea pe baza masuratorilor a unor corelatii privind conditiile de plutire ale unui corp;

·         determinarea influentei agitarii, temperaturii, marimii particulelor asupra vitezei de dizolvare;

·         prezentarea in forme variate (desene, ilustratii, reviste scolare, filme, grafice de bare etc.) a rezultatelor experimentale;

2.3 sa realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date;

·         stabilirea etapelor unor experimente;

·         realizarea in situatii variate a echilibrului unor corpuri si utilizarea rezultatelor in descrierea unor instrumente de cantarire (balanta cu brate egale si inegale, tipuri de cantare);

·         separarea amestecurilor prin filtrare, cristalizare, *magnetizare, *electrizare;

·         efectuarea de experimente cantitative privind: dizolvarea, incalzirea, racirea corpurilor;

·         determinarea caracteristicilor unor solide, lichide, gaze;

·         efectuarea unor experimente privind plutirea unor corpuri in functie de solutia in care acestea au fost scufundate;

·         indicarea ritmului de crestere a unui organism viu;

·         efectuarea de experimente simple privind corpurile vii (cresterea, dezvoltarea, reactia la factorii de mediu, inmultirea);

2.4 *sa prezinte prin modele aspecte familiare din mediul inconjurator;

·         *reprezentarea schematica a unui mediu cunoscut si identificarea modificarilor suferite in timp de acesta;

·         *realizarea machetei unui mediu cunoscut;

·         *utilizarea modelelor confectionate in activitati practice (concursuri de orientare in teren etc.) ;

·         *construirea unui acvariu, terariu, rasadnite / sere pentru studiul modificarilor suferite de un animal / planta si / sau a influentei factorilor de mediu.

3. Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat, propice vietii

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

3.1 sa aplice proceduri de natura stiintifica in activitatea proprie;

·         dezbateri pe marginea experimentelor realizate;

·         realizarea unor jocuri si jucarii (navomodele, instrumente de masura etc.) prin aplicarea unor proceduri de natura stiintifica;

3.2 sa constientizeze efecte ale mediului asupra propriului organism;

·         identificarea unor factori de risc: expunerea la variatii de temperatura, umiditate, soare, aglomerari umane, zgomote, atmosfera poluata etc.;

·         descrierea unor posibile metode de protejare la factorii de risc identificati;

·         organizarea unor concursuri de afise, materiale publicitare si a unor expozitii privind unele efecte nocive ale mediului asupra propriului organism;

·         joc de rol (acordarea primului ajutor in caz de arsuri, intoxicatie, asfixiere, fracturi, gripa, boli contagioase etc.);

·         amenajarea si intretinerea spatiului verde din curtea scolii;

·         ingrijirea plantelor si / sau animalelor de la coltul viu al clasei;

3.3 *sa aprecieze importanta protejarii propriului corp fata de factori daunatori din mediu;

·         *dezbateri privind modalitati de prevenire a actiunii factorilor de mediu cu efecte nocive pentru om.

CONTINUTURI

Caracteristici si proprietati ale corpurilor

  • Echilibru si cantarire (masa ca rezultat al cantaririi in unitati standard); cantarul cu arc, balanta
  • *Volumul (capacitatea ca rezultat al masurarii in unitati standard: litrul, multipli si submultipli); Densitatea ca rezultat al compararii maselor unor corpuri din materiale diferite, dar de volume identice; Conditia de plutire
  • Comportamente de supravietuire la plante si animale; reactii de aparare si adaptare la lumina, *umiditate, *vant, *frig
  • Amestecuri, solutii – dizolvare, difuzie, separare din amestecuri (filtrare, cristalizare, decantare, *magnetizare, *electrizare)

Transformari ale corpurilor si substantelor (materialelor)

  • *Incalzire si racire; caldura absorbita si caldura cedata
  • Transformari ale starilor de agregare (vaporizare, condensare, topire, solidificare); formarea precipitatiilor
  • Circuitul apei in natura
  • Procese esentiale de intretinere a vietii (sensibilitate, respiratie, hranire, inmultire)
  • Cresterea si dezvoltarea organismelor

Omul si mediul

  • Medii de viata: gradina, padurea, balta, *delta, *pestera, *marile calde, *oceanul
  • Resurse naturale; protejarea lor

 SUGESTII METODOLOGICE

Prin prezentul curriculum se intentioneaza ca, pe parcursul claselor a III-a si a IV-a, elevii sa dobandeasca competente utile intr-o abordare ulterioara diferentiata a domeniilor stiintei si sa_si structureze un set de valori si atitudini fata de stiintele naturii prin prisma raportarii fata de acestea si implicit fata de mediu. Acestea se regasesc intr-o serie de aspecte ale invatarii, vizate de practica pedagogica:

         observarea atenta a mediului si a relatiilor dintre componentele acestuia;

         citirea corecta si constienta a enuntului unei situatii-problema;

         intelegerea si explicarea fenomenelor naturale observate sau evidentiate;

         secventializarea etapelor de desfasurare a acestora;

         exprimarea prin simboluri specifice a conceptelor studiate;

         construirea si interpretarea unor diagrame, tabele si scheme grafice care ilustreaza rezultatele unor experimente;

         initierea si realizarea creativa a unor investigatii, pornind de la tematica propusa;

         formarea obisnuintei de a utiliza diverse tipuri de reprezentari, pentru rezumarea, clasificarea si prezentarea concluziilor unor experimente;

         formarea deprinderii de a anticipa evolutia fenomenelor studiate, pornind de la conditiile existente.

Acestea explica apropierea continuturilor invatarii de practica invatarii eficiente a stiintelor naturii. In demersul didactic, centrul actiunii devine elevul si nu predarea notiunilor stiintifice ca atare. Accentul trece de la “ce?” sa se invete, la “in ce scop?” si “cu ce rezultate?” sa se invete. Evaluarea se face in termeni calitativi; capata semnificatie dimensiuni ale cunostintelor dobandite, cum ar fi: esentialitatea, profunzimea, functionalitatea, durabilitatea, orientarea axiologica, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptata, aplicabilitatea.

Prin acest curriculum se urmareste crearea conditiilor favorabile elevilor de a-si forma si dezvolta competentele intr-un ritm individual, de a putea sa-si transfere cunostintele acumulate intr-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util ca demersul didactic sa se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activitati precum:

¨            prelucrarea variata a informatiilor adecvate obiectivelor vizate;

¨            introducerea continuturilor utilizand moduri variate de antrenare a gandirii elevilor;

¨            solicitarea unor corelatii intra si inter-disciplinare, care sa determine realizarea de transferuri de cunostinte;

¨            antrenarea elevului in situatia de a decide asupra unor sarcini de lucru adecvate, situatiei-problema expuse;

¨            formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul si alte surse de informatie, operand prin analiza pe text, interpretarea unor continuturi;

¨            anticiparea de sarcini rezolvabile prin activitati in grup;

¨            organizarea unor activitati de invatare diferentiata care sa permita desfasurarea sarcinilor de lucru in ritmuri diferite;

¨            sugerarea unui algoritm al invatarii, prin modul de ordonare a sarcinilor.

Metodele si tehnicile de predare precum si practicile pedagogice alese in functie de ritmul de invatare si de particularitatile psiho-individuale ale elevilor trebuie sa fie esential centrate pe universul copilului. Invatarea trebuie sa se dezvolte in mod natural pornind de la ce stie elevul catre descoperirea varietatii naturii  si a fenomenelor, pe cale experimentala. O invatare eficienta va da posibilitatea copilului sa experimenteze, sa redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta in care rolul invatatorului este de ghid si colaborator.

Demersul didactic propus prin actuala programa este orientat spre:

         accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate in activitatea de predare-invatare, in scopul dezvoltarii capacitatilor de a opera cu informatiile asimilate, de a aplica si evalua cunostintele dobandite, de a verifica ipoteze si de a cauta solutii adecvate de rezolvare a problemelor propuse),

         aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor (in scopul transformarii elevului in subiect al propriei instruiri si educatii),

         imbinare si o alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa surse de informatie variate, observatia proprie, exercitiul individual, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fise etc.) cu activitatile care solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor,

         folosirea unor metode care sa favorizeze interventia nemijlocita a elevului in realizarea experimentului.

In tabelul urmator este prezentata o ordonare ierarhica a procedurilor stiintifice propuse de programe:

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

·          Clasificari ale corpurilor si materialelor;

·         Observatii;

·         Masurari cu mijloace uzuale;

·         Stabilirea relatiilor temporale si spatiale (in termeni de rapiditate, distanta, miscare, forma etc.);

·         Inregistrarea observatiilor - figurativa;

·         Colectare, conservare etc.;

·         Raportarea observatiilor - figurativa, verbala.

·         Observatii;

·         Clasificari ale corpurilor si materialelor;

·         Estimari ale unor caracteristici (marimi, relatii);

·         Stabilirea relatiilor temporale si spatiale (in termeni de rapiditate, distanta, miscare, forma etc.);

·         Formularea definitiilor operationale (retete) - figurative, verbale (Cum ai proceda ca sa…?);

·         Analiza observatiilor (comparatii, generalizari simple);

·         Masurari cu mijloace conventionale si ne conventionale;

·         Inregistrarea observatiilor - figurativa, verbala;

·         Colectare, conservare, cultivare etc.;

·         Raportarea observatiilor si analizelor - figurativa, verbala.

Experimente propuse

Clasa a IV-a

  1. Model de difuzie: O picatura de cerneala plasata cu o pipeta pe suprafata apei dintr-un pahar se imprastie pana cand culoarea (concentratia) este distribuita uniform.
  2. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii sufla tot aerul din plamani, umfland o punga din plastic, apoi masoara volumul pungii prin scufundare intr-un vas cu apa. Se masoara si volumul pulmonar la respiratie linistita.
  3. Separare prin filtrare: Hartie de filtru, hartie de ziar, tesaturi, miez de paine etc., palnie, vas transparent, diverse amestecuri (solid-solid, solid-lichid, lichid-lichid) si solutii. Se varsa amestecurile prin tesaturi. Se separa granulele componentelor solide de diferite dimensiuni.
  4. Separare prin dizolvare, decantare, evaporare: Amestec de nisip si sare, in apa.
  5. Separare prin magnetizare: pulbere de fier si aluminiu.
  6. Separare prin fierbere, condensare (distilare): Lichide cu temperaturi de fierbere diferite: apa, alcool.
  7. Separare prin plutire si decantare: Lichide cu densitati diferite: apa calda pluteste pe apa rece, uleiul pluteste pe apa.
  8. Separare prin sublimare si desublimare: Naftalina si sare. Prin incalzire, naftalina sublimeaza, vaporii urca si desublimeaza pe peretii eprubetei. La baza eprubetei, vasului, paharului ramane sare.
  9. Separarea prin scuturare, cernere: Corpusculele de dimensiuni mai mari ies la suprafata.
  10. Topire: Compararea caldurilor necesare topirii unor cantitati egale de ceara, naftalina, margarina etc., prin compararea duratelor acestor procese.
  11. Determinarea temperaturii de topire a naftalinei: Se incalzeste, la flacara spirtierei, naftalina intr-o eprubeta, pana la cca. 90°C, timp in care naftalina s-a topit. Se introduce un termometru in naftalina topita si se inregistreaza temperatura in timpul racirii. Temperatura de solidificare, egala cu temperatura de topire, se determina de pe portiunea de temperatura constanta a graficului realizat.
  12. Influenta ariei suprafetei asupra topirii: Un cub de gheata sfaramat se topeste mai repede decat unul intreg, in aceleasi conditii de incalzire.
  13. Viteza de evaporare: Se noteaza timpul de evaporare al unor cantitati egale de lichide in functie de natura lichidelor, temperatura lor (a corpului de pe care se evapora), aria suprafetei libere, viteza de indepartare a vaporilor produsi.
  14. Racire prin evaporare: Rezervorul unui termometru se acopera cu vata imbibata, succesiv, cu diferite lichide volatile (apa, alcool, acetona, eter) si se observa temperatura indicata de termometru. Viteza cu care scade temperatura si nivelul atins depind de viteza de evaporare a lichidului din vata.
  15. Efectul de sera: Daca, pe timp calduros, cu soare, se stropeste cu apa podeaua unei incaperi (sau pavajul din fata unei cladiri) pentru a raci, micsora temperatura locului, in lipsa curentilor de aer, dimpotriva, temperatura creste mai mult.
  16. Condensare: Vaporii de apa (din aerul atmosferic!) se condenseaza pe un vas rece scos din frigider; vaporii de apa (din aerul expirat) se condenseaza pe ochelari etc.; apa din oala in care fierbe se condenseaza pe capac.
  17. Compozitia aerului expirat din plamani: Vaporii de apa pot fi pusi in evidenta prin condensare, dioxidul de carbon, prin barbotare in suc de lamaie, cu un pai de limonada.
  18. Respiratia semintelor: O punga de panza cu seminte incoltite introduse intr-un vas acoperit care contine zeama de lamaie produce precipitarea lichidului, semn ca semintele produc dioxid de carbon.
  19. Transpiratia plantelor: Eliminarea apei prin transpiratie este vizibila intr-o zi calda. Se compara cantitatea de apa produsa prin transpiratie in cazul unor frunze introduse in pungi mici de plastic, una dintre frunze fiind unsa cu vaselina.
  20. Radacini diverse: Se examineaza perii unei radacini. Acestia maresc suprafata radacinii pentru absorbtie.
  21. De cata apa are nevoie planta pentru a trai: Se masoara, in timp, nivelul apei dintr-un vas, in care a fost introdusa radacina unei plante.
  22. Absorbtia prin tulpina: Se folosesc ramuri cu frunze de la o planta de camera, introduse in apa colorata si se urmareste traseul apei colorate, timp de cateva ore.
  23. Reactie de aparare la lumina: Pe o farfurie jumatate alba, jumatate neagra, se pun larve de molii si sunt expuse la soare; larvele trec de pe suprafata neagra pe suprafata alba.
  24. Reactie de aparare la umiditate: Analog cu experimentul anterior, dar se foloseste hartie alba uscata, respectiv, umeda. Larvele prefera hartia umeda. Apoi se combina cele doua variabile, lumina (culoarea hartiei) si umiditatea si se investigheaza diversele cazuri.
  25. Magnetizarea corpurilor: Se bate o bara (cui) de fier la un capat, intre doi magneti tari (puternici), ceea ce va magnetiza cuiul. Testul se face cu ace, bolduri, pioneze.
  26. Magnetizarea cu ajutorul curentului electric: Un cui introdus intr-o bobina cu cca. 100 de spire, legata la o baterie de 4,5 V.
  27. Observarea liniilor de forta: Cu ace, pilitura de fier in jurul unui magnet, eventual imagine prin umbra proiectata pe perete (cu retro-proiectorul). Eventual, pilitura se poate fixa pe suport cu ajutorul unui spray cu fixativ.
  28. Busola: Constructia unei busole, dintr-un ac asezat pe o folie de plastic care pluteste pe apa. O bara magnetizata suspendata de creanga unui copac.
  29. Magnetismul se propaga prin anumite materiale: sticla, aluminiu, plumb, cupru, hartie, cauciuc, tesaturi, lemn.
  30. Electrizare: Bucati foarte mici de hartie atrase de un pieptene frecat, demonstreaza atat atractiile, cat si respingerile electrice, dupa contact.
  31. Dansatorii electrostatici: Intr-o cutie de plastic transparent se introduce pe fund o folie de aluminiu, staniol, figurine mici de hartie si se inchide cu un capac (folie) de plastic. Se freaca folia cu degetele uscate sau o tesatura si figurinele se pun in miscare: atractie, respingere.
  32. Pendul electrostatic: O minge de ping-pong suspendata de un fir de ata este sensibila la forte electrice produse de baghete frecate.
  33. Generator electric: O moneda de aluminiu si una de fier, separate de hartie imbibata cu otet, zeama de lamaie produc cca. 0,5 V; trei astfel de perechi conectate in serie alimenteaza un calculator de buzunar timp de cateva ore.
  34. Generator electric: O sarma de cupru si una de aluminiu infipte intr-o lamaie produc cca. 0,9 V. Doua astfel de generatoare legate in serie pot alimenta un bec de lanterna de 1,5 V.



[1]     Obiectivele de referinta pentru clasa a IV-a se bazeaza pe obiectivele de referinta pentru clasele I-III, pe care le integreaza si le dezvolta.

[2]     Ceea ce apare cu scris ingrosat reprezinta o notiune noua.

[3]     Ceea ce apare insemnat cu steluta reprezinta o tema neobligatorie, facand parte din curriculum-ul la decizia scolii.

[4]     La geometrie nu se vor utiliza notatii specifice, cu exceptia notarii prin litere a varfurilor unui poligon (notatia unghiului prin trei litere este in afara programei).

[5]     Se insista pe orizontul local.

[6]     Se va studia prin realizarea unei activitati ecologice practice, iar referirile teoretice se vor preciza la fiecare capitol, unde este cazul.

[7]     Lista denumirilor geografice se poate completa cu denumiri din orizontul local.

[8]     A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

[9]     A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.

[10]    Aceste cantece se vor insusi in general dupa auz. Ele pot servi insa si exemplificarii unor elemente de limbaj muzical.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1044
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved