OPTIMIZAREA RELATIEI DIRIGINTE - ELEV - FAMILIE

OPTIMIZAREA RELATIEI DIRIGINTE ELEV - FAMILIE

Omul isi poate lua cunostintele numai de la un om. "Asa, bazinul se umple cu apa, focul se aprinde cu foc, iar sufletul se modeleaza datorita sufletului altui om". R. Tagore

Elevii traiesc, cresc si se dezvolta in scoala si odata cu relatiile ce se leaga intre ei, se incheaga si legatura cu dascalii, cu dirigintele. De cand pasesc pragul scolii, elevii sunt invatati lucrurile elementare si incep sa dea semne de afectiune punandu-se bazele unor relatii ce implica sentimente variate.
Dirigintele reprezinta un model de conduita pentru elevi, demn de a fi urmat in activitatea si viata lor ulterioara. Fara a prelua sau a se suprapune sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are totusi functii specifice si complementare fata de toti ceilalti. El este pentru clasa ceea ce este directorul pentru scoala- organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitati instructiv - educative a vietii colectivului de care raspunde.
Deci trebuie sa aiba un profil moral deosebit si sa dispuna de alese calitati psihice si pedagogice.

Ca principal educator al clasei el orienteaza intreaga activitate a acesteia in asa fel, inct sarcinile scolii sa fie realizate cu succes. In calitatea pe care o are, el trebuie sa fie permanent preocupat de sistematizarea, adancirea si sporirea eficientei influentelor exercitate de toti factorii educativi (profesori, familie, mass - media ) asupra elevilor.

Orice adult in relatia lui cu tinerii le influenteaza personalitatea. Profesorul diriginte are o pozitie unica deoarece lucreaza cu individualitati psihice, aflate in formare, de aceea rezulta responsabilitatea in ceeea ce priveste comportamentul si interventiile sale educative. Pregatirea psiho pedagogica a cadrului didactic ii permite sa modeleze elevul, sa-l ajute sa invete sa gandeasca singur, sa-l formeze pentru viata.

Cum imi amintesc ora de dirigentie inainte de 1989 cand eu insami eram eleva Asteptam profesorul in liniste, il ascultam si raspundeam doar atunci cand eram intrebata. Cum este elevul din ziua de azi? Starea lui se schimba de la o zi la alta, are alte perspective, gandeste diferit si isi insuseste alte drepturi.
Si pentru ca lumea se schimba pe zi ce trece, s- au schimbat si elevii din ziua de azi, scolile si mentalitatea profesorilor.

Relatia profesorului cu elevii reprezinta o constructie reciproca, dinamica, ce se repliaza permanent in functie de circumstante si scopuri educative. Ea este rezultatul unei "opere" comune ce se definitiveaza in timp, prin implicarea ambelor parti.

O relatie eficienta diriginte- elevi -familie presupune o ascultare activa, caci elevul vine la scoala nu numai cu inteligenta sa, ci cu intreaga sa personalitate, cu emotiile, sentimentele, interesele si nevoile sale.

Una din ideile directoare ale invatamantului modern o reprezinta ideea elevului activ, organizator, cercetator, independent, participant constient la propria dezvoltare. Elevii devin din simple obiecte ale invatarii, ce inmagazineaza informatii, subiecte active ale propriei lor formari. Acestora trebuie sa li se adreseze dirigintele. Responsabilitatea de diriginte implica mai multe roluri: de profesor, de parinte, de prieten etc. El are numeroase obiective pe care trebuie sa le atinga.

Organizarea si indrumarea vietii colectivului reprezinta nu numai o sarcina, ci si o conditie esentiala a succesului muncii educative. De felul in care dirigintele stie sa sudeze colectivul, sa-l antreneze in realizarea unor perspective atragatoare, sa stabileasca relatii de apropiere si de sprijin reciproc intre el si clasa, sa-l integreze in colectivul scolar, sa-l mobilizeze si sa-i insufle entuziasmul unei munci creatoare depinde succcesul in educatie.
Indrumarea si educarea colectivului presupune nu numai cunoasterea temeinica a particularitatilor de viata ale acestuia, a legilor psihologiei de grup, ci si a modului in care se constituie si functioneaza microgrupele, a legilor dupa care liderii sunt alesi si urmati . Cunoasterea microstructurii grupurilor, patrunderea in intimitatea relatiilor existente intre membrii ei, dialogul permanent cu clasa sunt conditii ale succesului in activitatea cu toate categoriile de elevi.

Cunoasterea psihologiei clasei, a particularitatior de varsta ale elevilor, studierea profilului spiritual al fiecarui elev in parte, a aptitudinilor si trasaturilor sale morale constituie o sarcina si o conditie in acelasi timp a organizarii rationale a intregii activitati instructiv - educative a clasei. Dirigintele este veriga intermediara intre elev si profesori, pe de o parte, intre acesta si familie, pe de alta parte. El este cel care concentrand si sistematizand datele despre fiecare elev le ofera celor interesati, utilizandu-le in acelasi timp in scopul influentarii pozitive a dezvoltarii fiecarui elev. Fara a se transforma in biograful elevilor el se ingrijeste ca treptat imaginea despre fiecare elev, despre perspectivele sale de dezvoltare, despre tinuta sa morala sa devina cat mai completa si mai reala.

Dirigintele asigura succesul la invatatura al tuturor elevilor, ii mobilizeaza pentru ridicarea continua a performantelor, urmareste progresul pe care il face fiecare elev si sprijina reusita la toate obiectele si activitatile. In conditiile in care lupta impotriva abandonului scolar la toate nivelele invatamantului, dirigintele trebuie sa contribuie la prevenirea unor asfel de situatii.

Organizarea si sprijinirea activitatii extrascolare si a timpului liber al elevilor, trebuie sa-l preocupe pe diriginte deoarece aceste activitati vin sa completeze si sa consolideze pregatirea primita in scoala. Cat priveste organizarea timpului liber, dirigintele va urmari nu numai initierea elevilor an folosirea rationala a acestuia pentru invatatura ci si organizarea unor activitati (excursii, tabere etc.) dorite de elevi care au rol de refacere, dar si de stabilire a unei relatii de apropiere intre el si clasa.

Coordonarea si indrumarea muncii tuturor factorilor care actioneaza asupra clasei sale (profesori, familie etc.) este o alta obligatie a dirigintelui. Orientand ansamblul influentelor exercitate asupra clasei spre realizarea acelorasi obiective, dandu-le o directie unica si asigurandu-le un caracter unitar, convergent si activ, dirigintele este factorul polarizator al acestora. Cunoscand specificul activitatii fiecarui factor, avand imaginea clara a ceea ce trebuie sa se realizeze si dispunand de experienta necesara pentru a-i mobiliza intr-o actiune eficienta el va spori sansele de succes ale activitatii didactico - educative.

Impreuna cu ceilalti profesori ai clasei sale el va organiza si indruma actiunea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Pregatirea elevilor pentru a-si putea alege in mod constient si independent tipul de studii sau profesiunea viitoare reprezinta o actiune complexa si de lunga durata.
Actiunea de orientare scolara si profesionala reprezinta un indiciu al trainiciei sistemului de invatamant si o forma de finalizare a pregatirii tineretului pentru viata.
Activitatea dirigintelui este foarte complexa si de mare responsabilitate, pretinzand un inalt grad de organizare si planificare, el trebuind sa cuprinda in raza sa de actiune toate laturile dezvoltarii personalitatii elevilor ( fizica, intelectuala, morala etc.). El trebuie sa utilizeze un ansamblu de metode si procedee didactico - educative , generale si speciale, prin care sa le formeze elevilor priceperi si deprinderi de munca independenta, dandu-le incredere in fortele lor. Aceste lucruri se pot realiza prin : convorbirile cu elevii si cu profesorii care predau la clasa respectiva, analiza rezultatelor la invatatura si a celor din activitatile extrascolare, chestionare, asistentele la lectii, contactul permanent cu familiile elevilor, excursii si vizite, organizarea unor intalniri cu reprezentanti ai diferitelor profesiuni, organizarea unor schimburi de experienta intre elevii clasei pe diferite teme (studiul individual, folosirea timpului liber etc.) Din toate posibilitatile dirigintele trebuie sa aleaga pe acelea care corespund mai bine obiectivelor urmarite, particularitatilor de viata ale clasei, natura activitatii desfasurate etc., in asa fel incat ele sa dea muncii sale o nota activa si creatoare. De asemenea, el va tine seama si de faptul ca actiuni asemanatoare cu clasa pot organiza si alti profesori de specialitate si de aceea va urmari sa evite paralelismul, supraincarcarea si sa dea o nota de varietate actiunilor respective.
Un rol deosebit in ansamblul activitatii dirigintelui il ocupa ora de dirigentie, care prin functiile si caracterul ei organizat si sistematic, ii permite dirigintelui un contact mai consistent si o urmarire periodica a progreselor obtinute de colectivul clasei. Prin continutul orelor de dirigenie, prin metodica acestora si prin legatura lor cu restul activitatilor defasurate de diriginte, acesta poate tine un permanent contact cu clasa.
Ora de dirigentie poate avea un continut variat, care sa acopere in linii generale aproape toate sarcinile educatiei (morale, intelectuale, estetice, orientare profesionala etc.) Temele adecvate nivelului de dezvoltare al elevilor si particularitatile de viata ale clasei, stabilite uneori cu consultarea clasei, pot prilejui dezbateri.
Metodica desfasurarii acestor ore poate fi de asemenea foarte variata, incepand cu expuneri si explicatii stiintifice si sfarsind cu demonstratii practice sau cu utilizarea unor mijloace audio-vizuale moderne. Metodele didactice, in special cele ale educatiei morale (convorbirea etica, exemplificarea) sunt folosite deopotriva. Caracterul activ al acestor ore este obtinut prin utilizarea dialogului, a dezbaterilor, a intalnirilor, referatelor, a analizelor de cazuri, a analizei muncii.
Ora de dirigentie este un punct de convergenta a intregii activitati comune a dirigintelui cu clasa si ea poate fi continuata, largita si consolidata .
De exemplu, o excursie poate avea obiective complexe : instructiv educative, de orientare scolara si profesionala etc. Rolul dirigintelui este deosebit de important chiar daca nu el este initiatorul si organizatorul acesteia, ajutand la stabilirea obiectivelor complexe ce pot fi urmarite, contribuind la pregatirea ei, integrand-o in planul sau de munca, ajutand la valorificarea rezultatelor ei. Participand la excursie dirigintele va urmari imbogatirea si precizarea cunostintelor sale despre elevi, cunoasterea microgrupurilor si a liderilor, gradul de disciplina, informatiile elevilor in diferite domenii, interesele lor, orientarea scolara si profesionala, efectele produse asupra elevilor de diverse evenimente sau intamplari petrecute, colaborarea cu ceilalti profesori, modul in care pot fi elevii atrasi in organizarea unor astfel de manifestari etc. Prin urmare, o astfel de actiune ii permite sa faca si sa cunoasca mai mult despre elevii sai decat multe lectii sau activitati.
In cazul convorbirilor cu clasa. folosind informatiile cu pricepere si dand acestora un caracter sistematic, de apropiere si incredere reciproca, dirigintele poate exercita prin intermediul lor o influenta pozitiva, continua asupra activitatii clasei. El poate cunoaste opinia clasei, o poate influenta, poate solicita ajutorul clasei, sugestii, initiative etc, poate mobiliza colectivul si poate crea o atmosfera de lucru si entuziasm, de calm si optimism, un climat propice formarii trasaturilor morale ale fiecarui elev. Un dialog permanent cu clasa reprezinta un puternic instrument formativ, daca dirigintele stie sa -i exploateze toate resursele de care dispune aceasta metoda.

In calitate de prieten si indrumator al elevilor, dirigintele devine un modelator perseverent si priceput al personalitatii fiecarui elev numai daca stie sa dea fiecarei actiuni si fiecarei metode nota sa specifica, personala si creatoare, sporind in felul acesta succesele si bucuriile. Dand un sens creator activitatii sale dirigintele se va folosi de orice prilej aparut in viata scolii prin care ar putea accentua si consolida influentele pozitive exercitate asupra clasei pe care o conduce. El va recurge la o serie de instrumente verificate si eficiente de natura sa sporeasca valoarea formativa a actiunilor intreprinse: discutii, dezbateri, chestionare, compuneri etc., si in special se va folosi de unele documente de natura sa-i usureze si sistematizeze munca caietul dirigintelui, fise psiho - pedagogice de cunoastere si caracterizare a elevilor, planificari ale actiunilor educative etc. Fara a face din acestea un scop in sine el va avea grija ca ele sa-i ajute sa-si concretizeze rezultatele actiunilor si sa poata oferi colegilor si in special profesorilor care predau la clasa sa, un ajutor efectiv in perfectionarea muncii educative cu elevii. Rezulta asadar ca numai pe baza unui plan de perspectiva urmarit si realizat metodic, dirigintele va putea deveni principalul educator si modelator al personalitattii elevilor ce i-au fost incredintati.

Nu trebuie sa uitam ca cei mai exigenti si mai informati critici ai dascalilor sunt elevii. Am valorificat raspunsurile date de elevi in urma unui chestionar pentru a creiona portretul dirigintelui ideal care ar trebui sa fie un om intelegator, calm, natural, deschis la nou, creativ, sincer, diplomat. Noul tip de relatie diriginte- elev trebuie sa se bazeze pe incredere reciproca, respect si colaborare. Lor trebuie sa li se creeze un mediu de invatare dominat de initiativa, participare directa, lucru in echipa, ceea ce le ofera sansa autoevaluarii si evaluarii colegilor In relatia cu elevii dirigintele:

ofera un model elevilor sai, de aceea trebuie sa-si controleze reactiile, atitudinile

sa fie sigur in fata grupului, bine pregatit, atent.

sa se implice si sa asculte in mod egal elevii, nefacand diferente si permitand stimularea productivitatii ideilor

sa favorizeze un climat de incredere in fortele proprii, determinandu-i pe elevi sa invete, sa stapaneasca cunostintele si sa-si descopere preferintele si interesele.

sa ajute elevii sa se cunoasca prin antrenarea colectivului clasei in diverse activitati si sa mentina coeziunea grupului,

desi lucreaza cu individualitati, clasa trebuie sa reactioneze ca un tot de aceea problemele trebuie discutate in fata clasei, iar acolo unde se impune sa poarte discutii particulare.

sa fie exigent, dar drept

sa cunoasca elevii pe parcursul anilor, avand in vedere randamentul scolar, starea de sanatate, particularitatile psihice, trasaturile de personalitate

sa evidentieze reusitele elevilor si sa-i incurajeze

sa creeze buna dispozitie si un climat afectiv particular

sa aiba o gandire vioaie, inventiva si in acelasi timp ordonata si patrunzatoare, analitica si sintetica, clara si sistematica

sa fie ferm si energic cu spirit de observatie si atentie distributiva care asigura posibilitatea de a supraveghea clasa, de a o indruma si conduce.

sa aiba o imaginatie bogata capabila sa antreneze eficient potentialul spiritual al elevilor si un limbaj bogat, format printr-o lectura sustinuta a unui material variat si reprezentativ din diverse domenii.

sa nu-i lipseasca tactul si stapanirea de sine, care ajuta profesorul sa treaca cu succes examenul starilor tensionale care ar putea sa duca la situatii conflictuale insotite de explozii verbale de tipul apostrofarilor, amenintarilor si chiar a proliferarii unor expresii jignitoare ce nu numai ca nu-i aduc niciun ascendent asupra clasei, ci, dimpotriva, o diminuare a prestigiului, dar, in mod obisnuit se soldeaza si cu grave repercusiuni asupra invataturii si a disciplinei;

sa recunoasca atunci cand a gresit deoarece 'Toti invatam cat traim /Si neinvatati murim/ Ca /Traind omul cand si cand /Afla ce nu-i da prin gand /Zicand/ De multe-n lume-am dat/ Si tot nu m-am invatat."

Scoala nu urmareste numai reusita scolara, ci urmareste reusita umana in toate conditiile si in toate momentele vietii.

Unitatea de opinie dintre diriginte si familie nu poate fi realizata decat in colaborare, bazata pe o comunicare in care cei doi parteneri isi cunosc responsabilitatile. Pentru un cadru didactic, relatia cu parintii elevilor trebuie sa fie una la fel de strans legata cum este si cea cu elevii sai. Educatia copiilor este punctul comun al acestei interrelationari. Parintele are interesul ca si copilul sa invete si sa fie incurajat spre invatatura. .
Rolul dascalului este de a observa si aprecia sau sanctiona comportamentele copiilor in functie de modul in care acestea ii influenteaza educatia.

Familia trebuie sa-si asume rolul de colaborator activ al scolii. Ea trebuie sa consolideze deprinderile elevilor. Activitatea de colaborare intra in sarcina oricarui diriginte. Punctul de vedere l-am considerat a fi cunoasterea reciproca prin:

prezentarea activitatii scolare,

informarea curenta a parintilor vis a vis de progresul sau esecul scolar al elevilor,

stabilirea unei legaturi reciproce apropiate pentru ca familia sa contacteze dirigintele pentru a se interesa de situatia scolara a elevilor,

desfasurarea unor activitati in care parintii sa se cunoasca intre ei si sa actioneze in echipa,

discutii individuale sau de grup cu parintii.

comunicarea deschisa familiei ori de cate ori va fi cazul a schimbarilor survenite in evolutia copilului

La randul lor parintii trebuie 

sa isi pregateasca copiii pentru a invata.

.   sa discute cu profesorii copiilor lor si sa stabileasca o relatie adecvata cu ei. Sa constientizeze faptul ca fiecare are de invatat de la celalalt.

.   sa participe la evenimentele din scoala. Sedintele cu profesorii, evenimentele sportive si jocurile in scoala - toate le ofera sansa de a-i cunoaste pe profesorii copilului lor.

.   sa discute permanent cu copilul despre ce se intampla la scoala, sa-i puna intrebari specifice, legate de activitatea din clasa, de profesori si de alte actiuni suplimentare;

. sa observe si sa asculte, sa discute cu prietenii copilului pentru a avea o vedere de ansamblu a ceea ce se intampla la scoala.

Sa cunoasca si rezultatele altor elevi, pentru a putea sa constientizeze nivelul la care se afla propriul copil;

.   sa ceara sfatul profesorilor deoarece acestia isi petrec mult timp cu el;

.   sa le ofere informatii utile profesorilor

Dragostea pentru copii, capacitatea de empatie, delicatetea sufleteasca, spiritul de echitate, tactul pedagogic, puterea de stapanire de sine, competenta si pasiunea pentru disciplina pe care o preda si in genere pentru cunoastere, alegerea de activitati atractive la lectie si talentul de a trezi interesul elevilor pentru proiecte de cercetare (eventual si prin exemplul personal), usurinta de a se adapta la neprevazut si necapitularea in fata greutatilor, exigenta si constanta in cerintele formulate, ca si priceperea de a se realiza o corecta evaluare a performantelor elevilor sunt tot atatea calitati care asigura eficienta muncii la catedra. Daca in functie de persoana si context sunt combinate corect obtinem ceea ce ne dorim cu totii.

Adeseori ma intreb daca am reusit pe parcursul anilor sa-mi pun amprenta asupra sufletelor copiilor, daca am sa regasesc in ei macar o farama din mine peste ani. Zambetul strecurat intr-un salut, imbratisarea calda a unei foste eleve, pornirea neconditionata de a ma intalni sau de a-mi transmite urari de bine ma determina sa cred ca am reusit.

Bibliografie:

1) A. Dancsuly, D. Salade, M. Ionescu - Pedagogia,curs, partea I, lito. U.B.B. Cluj-Napoca, 1974;
2) A. Dancsuly, D. Salade, M. Ionescu -;Pedagogia, curs,partea II, lito. U.B.B. Cluj-Napoca, 1975;
3) I. Cerghit - Metode de invatamant, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1976;
4) I. Holban - Orientarea scolara, Editura Junimea, 1975;
5) M. Cristea -Sistemul educational