Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

Obiective educationale specifice Biologiei

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proiect de activitate Clasa: I Igiena personala
Descrierea comportamentelor autiste. Recomandari
Conceptul de principiu didactic
Modelul empiriocentric de instruire aplicat in lectia ,,Increngatura Pteridophyta’’la clasa a IX–a
Clasificarea principalelor grupe de metode de invatamant
Modelul de instruire empirio – psiho – sociocentric in proiectul lectiei ,,Respiratia la nivelul plamanilor si tesuturilor’’la clasa a VII- a
PROIECT DIDACTIC - Pomi infloriti - Culori calde, culori reci – Contrastul cald-rece
Proiect de lectie - Om si societate - Notiuni de morala crestina
Valorificarea evaluarilor privind rezultatele scolare pentru ameliorarea procesului didactic
PROIECT DE LECTIE Clasa: a V-a Limba si literatura romana - Predicatul nominal

Obiective educationale specifice Biologiei

Organizarea obiectivelor educationale la Biologie




Curriculumul actual de biologie a fost realizat in concordanta cu obiectivele generale ale predarii – invatarii Biologiei in scoala si denota o noua conceptie privind predarea disciplinelor biologice. Obiectivele programelor de biologie au fost elaborate tinand cont de continua reinnoire a stiintei, de necesitatea formarii la elevi a unui spirit investigativ, de formare a unor ,,mici cercetatori’’capabili sa sprijine noi progrese in viitor.

Pentru invatamantul biologic gimnazial, acestea sunt obiective – cadru si obiective de referinta.

Obiectivele – cadru, obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate, se refera la formarea unor capacitati si atitudini specifice disciplinei si sunt urmarite

de–a lungul mai multor ani de scolaritate, in general, pe parcursul intregului ciclu de invatamant gimnazial.

Obiectivele de referinta, obiective cu un grad mai scazut de generalitate si complexitate fata de cele cadru, specifica rezultatele asteptate ale invatarii si urmaresc evolutia in achizitia de competente si cunostinte de la un an de studiu la altul.

Curriculum – ul de biologie gimnazial are ca

obiective – cadru

cunoasterea si intelegerea terminologiei, a conceptelor si a

principiilor specifice stiintelor biologice;

2. dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare in scopul

rezolvarii de probleme specifice biologiei;

3. dezvoltarea capacitatii de comunicare, utilizand corect

limbajul specific biologiei;

4. formarea unor atitudini si deprinderi referitoare la impactul

biologiei asupra naturii si societatii.’’¹

Printre obiectivele de referinta mai importante, se numara si: ,,elevii sa proiecteze si sa realizeze activitati experimentale; sa interpreteze rezultatele experimentelor; sa rezolve situatii – problema, sa acorde primul ajutor in cazul unor urgente medicale simple; sa demonstreze un mod de gandire ecologic in luarea unor decizii.’’²

Din necesitatea accentuarii laturii formative si pragmatice a invatamantului biologic in liceu, curriculumul a fost centrat pe competente, orientand invatarea spre dezvoltarea unor capacitati care implica aplicarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor formate in contexte noi, spre

¹,² Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Consiliul

National pentru Curriculum, Programe scolare revizuite,

Biologie, clasele a VII – a si a VIII – a, Bucuresti, 2003

rezolvarea unor probleme din viata de zi cu zi. Acestea sunt competente generale si competente specifice.

Competentele generale sunt ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi, fiind definite pe obiect de studiu. Se formeaza pe durata mai multor ani de invatamant liceal, inclusiv pe durata ciclului liceal (variabil cu filiera, profilul si specializarea liceale).

Competentele specifice se definesc ca ansambluri de cunostinte si deprinderi definite pe obiect de studiu si se formeaza pe durata unui an de studiu. Sunt detalieri ale competentelor generale.

Structurarea pe competente a permis legarea mai stransa a acestora de continuturi. Gradul de abstractizare creste treptat, de la clasa a IX – a la aXII-a. Aceasta sporire a abstractizarii conceptelor biologice exprima tocmai vectorul de progres in dobandirea competentelor de catre elev.

Competentele generale ale curriculum – ului de biologie liceal sunt:

receptarea informatiilor despre lumea vie;

  1. explorarea sistemelor biologice;
  2. utilizarea si construirea de modele si algoritmi in scopul demonstrarii principiilor vii;
  3. comunicarea orala si scrisa utilizand corect terminologia specifica biologiei;
  4. transferarea si integrarea cunostintelor si metodelor de

lucru specifice biologiei in contexte noi.¹’’



¹ Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Consiliul

National pentru Curriculum, Programe scolare pentru ciclul

inferior al liceului, Biologie, Bucuresti, 2004

Dintre competentele specifice, pot fi mentionate ca exemple: utilizarea investigatiei pentru identificarea unor

caractere generale ale organismelor si evidentierea componentelor si proceselor celulare (clasa a IX – a)¹, estimarea efectelor factorilor de risc asupra integralitatii organismului uman (clasa a XI – a, programa B1)², estimarea influentei factorilor de mediu biotici si abiotici asupra evolutiei ecosistemelor (clasa a XII – a)³.

Comparand obiectivele cadru din gimnaziu cu competentele generale de la liceu se poate constata continuitatea categoriilor de rezultate asteptate prin studierea biologiei.

Coerenta programelor s-a realizat prin urmarirea progresiei prin achizitia de competente si cunostinte a elevului, de la un an de studiu la altul. Pentru aceasta, obiectivele de referinta/competentele specifice urmarite intr-un an de studiu, in termeni de rezultate asteptate ale invatarii, sunt in general dezvoltate si completate in anii urmatori de studiu.

Posibilitatea diversificarii parcursului scolar al elevului in functie de optiunile sale este asigurata de celelalte elemente ale programelor: obiective de referinta/competente specifice, etc.

Fiecare lectie de biologie din invatamantul gimnazial si liceal poseda propriile sale obiective “finale” sau “terminale” in raport cu lectiile anterioare. Aceste obiective pot fi “intermediare” sau “cerute cu necesitate” in raport cu obiectivele lectiilor ce vor urma.

¹ Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Consiliul

National pentru Curriculum, Programe scolare pentru ciclul

inferior al liceului, Biologie, Bucuresti, 2004

²,³MEC, CNC, Biologie, clasele X - XII in Programe scolare,

seria liceu, aria curriculara Matematica si stiinte ale naturii,

2001

Fiecare lectie de biologie are un obiectiv major, central sau dominant, are propriul ei scop (anexa III). Pentru nivelul liceal, termenul corespunzator ce poate fi utilizat este competenta principala.

Lectiile urmaresc scopuri, variate, de natura cognitiva, afectiva si psihomotrica (practica).

Scopurile centrate pe cunoastere in functie de lectie, se refera la insusirea unor informatii factuale, elaborarea unor concepte concrete sau abstracte, formarea unor capacitati intelectuale.

Dintre scopurile afective pot fi enuntate unele care sunt specifice predarii – invatarii Biologiei – de formare a unor atitudini de ocrotire a naturii, de conservare a ei, a unui comportament igienico – sanitar, de cultivare a dragostei si respectului fata de mediul inconjurator.

Dintre cele psihomotrice specifice predarii - invatarii Biologiei se pot enumera – formarea sau dezvoltarea deprinderilor de a realiza preparate microscopice si de a lucra cu microscopul, formarea sau dezvoltarea deprinderilor de a lucra cu trusa de disectie, de a efectua disectii, insusirea de catre elevi a unor tehnici de efectuare a unor experiente de fiziologie vegetala si animala, formarea sau dezvoltarea la elevi a deprinderii de observare macroscopica.

Luand in calcul ceea ce exprima in mod sintetic

scopul lectiei, profesorul gandeste si anticipeaza, mai in detaliu, modificarile de comportament ce urmeaza a se produce la elevi. Se stabilesc, astfel, obiectivele subordonate, secundare, operationale (anexa III) – elemente mai limitate decat scopul. Marea majoritate a obiectivelor operationale exprima modificari cantitative, precise, concrete, imediate si usor verificabile in comportamentul sau conduita elevului (modificari comportamentale observabile si masurabile).

Dar nu toate lectiile vor atinge neaparat obiective

observabile si masurabile; multe dintre ele urmaresc realizarea unor obiective care nu se exteriorizeaza prin manifestarea unor comportamente imediate.

La liceu se formuleaza competente secundare ale lectiei, ce deriva din competenta principala.

2. Operationalizarea obiectivelor educationale la Biologie

O etapa importanta in proiectarea si organizarea oricarei lectii de biologie o constituie definirea clara si cat mai precisa a scopului si obiectivelor operationale de urmarit in cadrul acesteia.

A defini cu claritate scopul lectiei inseamna a descrie ceea ce elevii pot si trebuie sa stie si mai ales ceea ce ar trebui sa stie sa faca cu ceea ce stiu la sfarsitul parcurgerii invatarii. Actiunea de definire a scopului se continua cu refinisarea lui, cu traducerea acestuia, mai departe, in obiective comporta-mentale observabile si masurabile. Etapa urmatoare va fi, deci, identificarea si definirea obiectivelor operationale (comportamentale), cu sarcina de a preciza si mai clar ceea ce elevii vor fi in stare sa faca imediat.

Formularea obiectivelor operationale ale unei lectii se face pe baza identificarii locului ei in sistemul tematic de cunostinte. De asemenea, se face si tinand cont de obiectivele temei (obiectivele fundamentale ale acesteia, cu deosebirea ca, la lectie se concretizeaza informatia cu care opereaza elevul ca sa demonstreze performanta, precum si conditiile in care acesta este pus cand trebuie sa demonstreze ca a atins un anume obiectiv). Prin urmare, din obiectivele temei decurg si le sunt subordonate obiectivele fiecarei lectii.



A operationaliza obiectivele inseamna a le defini in termeni de comportamente observabile si masurabile. In functie de continut, de resurse si scop, se formuleaza obiective operationale specifice predarii – invatarii Biologiei.

Exista si obiective instructiv – educative mai complexe, care scapa operationalizarii, nu pot fi formulate explicit, deoarece actiunea pe care o presupun nu are un final precis (cele din domeniul creativitatii, al dezvoltarii atitudinilor si judecatilor de valoare etc.).

Un obiectiv corect formulat prezinta urmatoarele caracteristici

•obiectivul este intotdeauna exprimat in functie de subiect;

•descrie o anumita modificare concreta, observabila, de comportament (in formulare se folosesc verbe care descriu actiunile prin care elevii vor demonstra capacitatea insusita);

•descrie rezultatul invatarii in termenii performantei observabile si masurabile;

•precizeaza conditiile speciale in care se va manifesta comportamentul (timpul de realizare a sarcinii, instrumentele utilizate, pragul de performanta, limitele si restrictiile impuse activitatii);

•precizeaza, daca este cazul, criteriile performantei acceptabile (criteriile reusitei) sau nivelul realizarii (gradul de comportament acceptabil).

In stabilirea obiectivelor operationale la Biologie se aplica taxonomia obiectivelor lui Benjamin Bloom.

Verbe pe care le putem utiliza in formularea obiectivelor operationale ale lectiilor de biologie pentru operatiile corespunzatoare gandirii:

1. evocare (reactualizare) : 2. aplicare:

a denumi a arata/demonstra

a enumera  a face/a construi

a identifica  a ilustra/exemplifica

a localiza  a aplica

a reda din memorie  a inregistra

a prezenta  a transforma

a descrie  a reprezenta (grafic)

a trece in revista

a evoca

3. analiza: 4. sinteza:

a deduce a formula

a rezuma  a imagina

a compara  a compune

a diferentia  a crea

a ordona  a anticipa

a clasifica  a prognoza

a investiga  a realiza

a analiza

5. evaluare:

a decide

a alege

a aprecia

a judeca

a verifica

a selecta

a nota

Interactiunea dintre obiective, continuturi, metode didactice, evaluare in cadrul disciplinei Biologie

Orientandu – se dupa prevederile programei si textului manualului, cu un efort de documentare suplimentara si actualizata, profesorul va trebui sa asigure continutul (informativ si formativ – educativ), adecvat in raport cu obiectivele de atins.



Operand in campul informatiei, vor fi in atentia profesorului atat aspectele cantitative, cat si cele calitative, care vor da conturul definitiv al continutului lectiei. Din punct de vedere cantitativ, se selecteaza un optim informational

avandu – se in vedere programa scolara, dar si capacitatile intelectuale ale elevilor cu care se lucreaza (memorie, atentie, gandire, etc.), afinitatile, optiunile acestora.

Din punct de vedere calitativ, profesorul are obligatia sa actualizeze informatia de specialitate din manualele scolare, sa o corecteze, s – o imbunatateasca folosind alte surse informationale complementare, dupa caz. O preocupare centrala in didactica moderna este abordarea intra- , inter- si transdisciplinara a continutului, ca necesitate a organizarii fiecarei lectii in parte.

Lectiile de biologie nu vizeaza numai o achizitie de cunostinte. R. Tavernier (1992) arata ca ele trebuie sa dezvolte la elevi un anumit grad de indemanare in folosirea cunostintelor.

In procesul de invatamant la Biologie, in functie de obiectivele si de continutul din programa scolara, dar si in functie de dotarea scolii si abilitatile elevilor, profesorul va selecta deprinderile practice de lucru, de format sau dezvoltat cu tehnicile, aparatura si ustensilele de laborator specifice studiului stiintelor biologice, precum – observarea macroscopica, observarea cu ajutorul lupei, observarea microscopica, observarea pe baza disectiei, deprinderea de a realiza o experienta de fiziologie vegetala sau animala, deprinderea de a realiza un preparat microscopic, o disectie, de a utiliza microscopul, trusa de disectie, trusa de biologie.

Lectia de biologie nu poate urmari numai obtinerea unor efecte cognitive si psihomotrice, ci si afective, etice, estetice asupra dezvoltarii personalitatii elevilor. Continutul educativ trebuie sa realizeze un echilibru intre componentele informative si cele formative.Intreaga raspundere pentru continutul lectiei de biologie revine celui care preda; profesorul este cel ce garanteaza calitatea acestuia.

In stabilirea resurselor educationale ale lectiei sunt necesare operatii de analiza si delimitare a: continutului invatarii; resurselor psihologice - dezvoltarea psihica a elevilor, motivatia invatarii scolare si temperamentul acestora; resurselor materiale - spatiu, mijloace de invatamant; resurselor temporale. Alegerea metodologiei didactice, ca si a mijloacelor materiale, trebuie sa fie oportuna si adecvata situatiei de invatare, fara excese didactice.

Programele de biologie pentru liceu au o structura care permite centrarea pe competentele ce urmeaza a fi formate la elevi si in acelasi timp sa asigure corelarea continuturilor invatarii cu aceste competente specifice.

Atingerea obiectivelor de referinta/competentelor specifice din programa este obligatorie dar acest lucru nu se produce in acelasi timp la toti elevii claselor, fiecare elev avand particularitatile lui individuale (ritm , concentrare, motivatie, atentie, etc.) De aceea, este utila diversificarea activitatilor de invatare in realizarea obiectivelor/competentelor.

,,Metodele didactice, strans legate de obiectivele invatamantului biologic si de continutul acestuia, sunt caile principale folosite de profesorul de biologie impreuna cu elevii in vederea descoperirii, asimilarii, fixarii si evaluarii cunostintelor, pentru dezvoltarea aptitudinilor si atitudinilor acestora din urma. Metodele de invatamant se aplica prin intermediul procedeelor didactice, care sunt reguli detaliate de actiune, elemente componente ale metodei.’’¹

¹ Ciolac, Russu, A., in Ciurchea, M., Ciolac, Russu, A.,

Iordache, I., Metode de invatamant si integrarea lor in lectia

de biologie, in Metodica predarii stiintelor biologice,

Bucuresti, EDP, 1983

Exista posibilitati de optiuni metodologice multiple pentru profesorul de biologie care, in vederea realizarii unei eficiente superioare a demersului sau didactic, trebuie sa urmareasca:

• alegerea celor mai conforme metode de invatamant cu obiectivele lectiei, cu continutul informational al acesteia, dar si cu particularitatile de varsta si individuale ale elevilor;

• imbinarea chibzuita a metodelor inovate cu cele traditionale modernizate;

• folosirea preponderenta a metodelor si tehnicilor specifice studiului stiintelor biologice, respectiv experimentului didactic, lucrarilor practice in natura si laborator, precum si observarii independente macro- si microscopica;

• proiectarea si aplicarea in desfasurarea fiecarei lectii de biologie a unui complex de metode, procedee si tehnici didactice.

Se subordoneaza obiectivelor, competentelor, continutului, precum si metodelor si procedeelor didactice folosite, mijloacele de invatamant. Pentru o integrare corecta a mijloacelor de invatamant in cadrul lectiilor de biologie este utila selectarea acestora in corelatie cu obiectivele si continuturile. Aceasta presupune o buna cunoastere a:

• programei scolare;

• mijloacelor de invatamant din dotare;

• particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor cu

care se lucreaza.

Pentru fiecare lectie de biologie, profesorul cauta raspunsul la mai multe intrebari, cum ar fi:

“Care sunt rezultatele demersurilor mele didactice?”;

“Cat de aproape sunt la un moment dat elevii mei de performantele propuse prin obiectivele operationale?”;

“Ce si cum mai trebuie facut pana la obtinerea performantelor propuse?”;

,,Cat am realizat in instruirea elevilor pentru o autoevaluare realista?’’

Raspunsul la aceste intrebari poate fi sintetizat in procesul de evaluare, ce se afla in stransa legatura si interconditionare cu procesele de predare si invatare si prin care se realizeaza imbunatatirea lor.

Cea mai corecta evaluare se face pornind de la obiectivele operationale / competentelor secundare ale lectiei si urmareste stabilirea raportului dintre rezultatele obtinute si rezultatele dorite.

E nevoie ca profesorul sa stie inca de la inceputul lectiei cu ce rezultate concrete trebuie sa se incheie aceasta. Altfel, demersurile sale didactice vor fi incoerente, aleatorii, bazate pe hazard si inspiratie de moment, reusita lectiei fiind afectata.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2644
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site