Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Gradinita

PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI - AUXILIAR CURRICULAR PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DIDACTIC - sculptura in dovleac - Deezvoltarea abilitatilor manuale,a creativitatii
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA clasa a 3-a Luarea deciziilor (se va folosi fragmentul lui I.L.Caragiale „Norocul si Mintea”)
ISTORIE - Programa scolara de Istorie
SUBIECTE la testul de laborator la FINISAREA MATERIALELOR TEXTILE
REPERE MORALE IN RELATIA PROFESOR-ELEV
Educatia si directiile ei de dezvoltare in lumea contemporana
MIJLOACELE DE INVATAMANT
PROBLEMTICA TEORIEI SI METODOLOGIEI INSTRUIRII
TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICATIILOR
ARTA FANTEZIE INDEMANARE - ACTIVITATE OPTIONALA

TERMENI importanti pentru acest document

planificarea si organizarea productiei : : planificarea si organizarea productiei auxiliar curricular : Planificarea si organizarea productiei-auxiliar curricular : modele de diagrame pert :

freg

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Programul PHARE  TVET RO 2005/005 – 551.05.01 - 02

AUXILIAR CURRICULAR

PENTRU

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

PROFILUL: TEHNIC

MODULUL: PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI

    

NIVELUL DE CALIFICARE: 3

2006


CUPRINS

               

                                            

I.INTRODUCERE……………………………………………………………………….4

II. COMPETENTE SPECIFICE. OBIECTIVE………………………………………..6

III. FISA  DESCRIERE  ACTIVITATII.7

IV. FISA DE PROGRES SCOLAR8

V. GLOSAR DE TERMENI9

VI. MATERIALE DE REFERINTA PENTRU PROFESORI10

VII. MATERIALE DE REFERINTA PENTRU ELEVI………………………………52

VII. SUGESTII METODOLOGICE…………………………………………………81

IX. BIBLIOGRAFIE.89

                                                                            

INTRODUCERE

Realizat pentru a veni in sprijinul activitatii de predare-invatare-evaluare la modulul Planificarea si organizarea productiei,  acest auxiliar curricular se adreseaza deopotriva celor doi parteneri de educatie: profesori si elevi.

Modulul Planificarea si organizarea productiei se studiaza in vederea asigurarii pregatirii de specialitate la:

- clasa a XII-a liceu tehnologic, ruta de calificare directa, la calificarile:

Tehnician in instalatii electrice

Tehnician operator tehnica de calcul

Tehnician mecatronist

Tehnician de telecomunicatii

Tehnician proiectant CAD

Tehnician operator telematica

Tehnician in automatizari

-  clasa a XIII-a liceu tehnologic, ruta de calificare progresiva, la calificarile:

Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

Tehnician prelucrari mecanice

Tehnician electronist

Tehnician electrotehnist

Tehnician electromecanic

Tehnician transporturi

Tehnician metrolog

Tehnician operator roboti industriali

Tehnician audio-video

Tehnician aviatie

Tehnician instalatii de bord (avion)

Tehnician instalatii de bord (avion)

            Tehnician prelucrari la cald

Modulul face parte din Cultura de specialitate (aria curriculara Tehnologii) si are alocate un numar de  46 de ore / an, din care:

                                       teorie – 15 ore;  

                                   laborator tehnologic – 31 ore;

Putand fi  parcurs independent, modulul ofera elevilor oportunitatea de     a-si forma competente tehnice in legatura cu analizarea proceselor de productie, dar si a abilitatilor de a planifica activitati specifice locului de munca.

Prezentul auxiliar curricular cuprinde modele de materiale de invatare, cum ar fi: modele pentru folii transparente, fise de descriere a activitatii si de inregistrare a progresului scolar, fise de lucru, fise de evaluare.

In aplicarea lor la clasa profesorul va trebui sa tina seama de stilurile de invatare ale elevilor, de dizabilitatile si posibilitatile reale de invatare ale acestora. Timpul alocat efectuarii activitatilor propuse este orientativ. El se va stabili de catre profesor astfel incat toti elevii sa le rezolve in ritm propriu.

Exercitiile si activitatile practice propuse urmaresc conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta pentru fiecare competenta asa cum sunt acestea precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, dar nu le acopera in totalitate din lipsa spatiului.

Crearea unui portofoliu al elevului reprezinta o necesitate, deoarece se poate constata concret cum se desfasoara activitatea de instruire, se asigura comunicarea profesor – elev – parinti, iar elevii devin partenerii profesorului in actiunea de evaluare si isi pot urmari propriul progres scolar.   

Metodele de evaluare utilizate, beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.

Se recomanda utilizarea calculatorului in activitatea de predare – invatare deoarece este atractiva si faciliteaza atat munca elevilor cat si a profesorilor. Materialele de invatare pe suport electronic prezinta avantajul realizarii si actualizarii lor  intr-un timp mai scurt.

Pentru obtinerea certificarii este necesara validarea integrala a competentelor conform probelor de evaluare din SPP. Auxiliarul nu acopera toate cerintele din Standardul de pregatire profesionala

II. COMPETENTE SPECIFICE

UNITATEA DE COMPETENTǍ 9:

            

 Planificarea si organizarea productiei

1 credit

COMPETENTE VIZATE

Competenta nr. 9.1 :

Analizeaza productia ca rezultat al procesului de productie

            Competenta nr. 9.2 :

                        Analizeaza aspecte ale organizarii si planificarii productiei.

            Competenta nr. 9.3 :

                        Programeaza activitati specifice locului de munca

OBIECTIVE URMARITE

            Dupa parcurgerea acestor unitati de competenta, elevii vor fi capabili sa :

                          -  defineasca conceptul de proces de productie.

                          -  precizeze criteriile de clasificare ale proceselor de productie.

-  stabileasca componentele procesului de productie

-  caracterizeze tipurile de productie

- indice avantajele si dezavantajele principalelor tipuri de productie.

                          -  diferentieze metodele de organizare a productiei.

- precizeze tendintele actuale si de perspectiva in organizarea productiei

-planifice activitati specifice locului de munca pe baza documentelor.

III. FISA DE DESCRIERE A ACTIVITATII

Tabelul urmator detaliaza exercitiile incluse in unitatea de competenta.


Numele candidatului                                                                             Nr.reg.                             

Data inceperii unitatii de competenta                  Data promovarii unitatii de competenta

DOCUMENTATIA TEHNICA

 COMPETENTA

EXERCITIUL

NR. APLICATII

TITLUL

   REALIZAT

C.9.1

Analizeaza productia ca rezultat al procesului de productie

III

FL 1

Definire proces de productie

I;II;III;IV

FE 1

Definire proces  de productie

I;II;III

FE2

Tipuri de productie

C.9.2

Analizeaza aspecte ale organizarii si planificarii productiei

III

FL4

Organizarea productiei in flux

I;II;III

FE3

Organizarea productiei de baza

I;II;II;

FE4

Metode moderne de organizare a productiei

C.9.3

Programeaza activitati specifice locului de munca

I;II

FD5

Planificarea activitatilor specifice locului de munca

Fisa 5

Fisa 6

Fisa autoevaluare

Proiect

Planificarea activitatilor specifice locului de munca

Datele candidatului sunt incluse pe aceasta fisa pentru a fi folosite la intocmirea registrelor CPN, fisa evidentiind exercitiile realizate si datele relevante.

                                                                                            ____________________           _________

UNITATE PROMOVATA CU SUCCES                       Semnatura candidatului           Data

                                                                                            ____________________           _________

                                                                                            Semnatura evaluatorului          Data


IV. FISA DE PROGRES SCOLAR

 Este un instrument detaliat de inregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fise pe durata derularii modulului, acestea permitand evaluarea precisa a evolutiei elevului, furnizand in acelasi timp informatii relevante pentru analiza.

FISA pentru inregistrarea progresului elevului

Modulul (unitatea de competenta)                                                                       

Numele elevului :

Competente care trebuie dobandite

Data

Activitati efectuate si comentarii

Data

Aplicare in cadrul unitatii

de competenta

Evaluare

bine

satisfacator

Refacere

Activitati efectuate si comentarii : deoarece elevul nu a reusit sa rezolve corect exercitiul ….., se recomanda refacerea acestuia la o data ce va fi stabilita de comun acord de catre elev si profesor

Prioritati de dezvoltare : activitati pe care elevul trebuie sa le efectueze in perioada urmatoare ca parte a modulelor viitoare. Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor implicati sa pregateasca elevul pentru ceea ce va urma, mai degraba decat pur si simplu sa reactioneze la problemele care se ivesc.

Competente care urmeaza sa fie dobandite(pentru fisa urmatoare): profesorii trebuie sa inscrie competentele care urmeaza a fi dobandite. Acest lucru poate sa implice continuarea lucrului pentru aceleasi competente sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.

Resurse necesare : aici se pot inscrie orice fel de resurse speciale solicitate (manuale tehnice, seturi de instructiuni si orice fel de fise de lucru care ar putea reprezenta o sursa suplimentara de informare pentru un elev care nu a dobandit competentele cerute.

Numele profesorului :

Competente care trebuie dobandite

Aceasta fisa de inregistrare este facuta pentru a evalua, in mod separat, evolutia legata de diferite competente. Acest lucru inseamna specificarea competentelor tehnice generale si competente pentru abilitati cheie, care trebuie dezvoltate si evaluate.

Aplicare in cadrul unitatii de competenta

Aceasta ar trebui sa permita profesorului sa evalueze masura in care elevul si-a insusit competentele tehnice generale, tehnice specializate si competentele pentru abilitati cheie, raportate la cerintele pentru intreaga clasa.         

          V. GLOSAR DE TERMENI

Urmatoarea lista de termeni va va fi folositoare la absolvirea  unitatii de competenta.

Daca gasiti si alti termeni care nu sunt inclusi, adaugati-i la  sfarsitul acestei liste.

proces de productie = totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor unei intreprinderi, indreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente, in scopul transformarii lor in produse, lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata.

procesul tehnologic =  ansamblul operatiilor tehnologice prin care se realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia.

procesele de munca = procese prin care factorul uman actioneaza asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de munca (produse, lucrari, servicii).

procesele de munca de baza = procesele care au ca scop transformarea diferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii;

procesele auxiliare = procesele care, prin realizarea lor, asigura obtinerea unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de munca de baza;

procesele de munca de servire = procesele care au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activitatii de baza sau activitatii auxiliare, dar care prin realizarea lor conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor auxiliare.

productia de masa = productia in care, la fiecare loc de munca, se executa in mod continuu acelasi produs, pe o perioada lunga de timp.

productia de serie = productia la care fabricarea produselor de un anumit tip se face intr-un numar relativ mare de exemplare, executarea acestora se repeta dupa intervale de timp determinate, iar sortimentul fabricatiei din intreprindere este mai restrans.

productia individuala sau unicat = productia la care fabricarea produselor de un anumit tip se face intr-un singur exemplar sau in cateva exemplare, executarea acestora fie ca nu se repeta sau se repeta la intervale de timp necunoscute, iar sortimentul fabricatiei este foarte variat.

Metoda PERT = metoda de organizare a productiei, la care operatiile succesive trebuie realizate prin respectarea restrictiilor de prioritate si de termene.

Metoda Just in Time = metoda de organizare a productiei conform careia trebuie sa se produca numai ce se vinde si exact la timp.

Metoda Drumului Critic–CPM = metoda de organizare a productiei, care lucreaza cu timpi bine determinati, asociati fiecarei activitati si permite, totodata, atat estimarea costurilor, cat si a timpului de executie a proiectului.

VI. MATERIALE DE REFERINTA

PENTRU PROFESORI

S     fise conspect

S     folii transparente

S     breviar de calcul

S     metoda proiectului- indrumari metodologice

FISA CONSPECT  - FC1

DEFINIREA CONCEPTULUI DE PROCES DE PRODUCTIE

          Orice unitate de productie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale si servicii care se realizeaza prin desfasurarea unor procese de productie.

Continutul activitatii de productie are un caracter complex si cuprinde atat  activitati de fabricatie propriu-zise cat si activitati de laborator, de cercetare si asimilare in fabricatie a noilor produse etc.

          Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor unei intreprinderi, indreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente in scopul transformarii lor in produse, lucrari sau servicii cu o anumita valoare de piata.

Procesul de productie este format din:

·        procesul tehnologic ;

·        procesul de munca.

Procesul tehnologic este format din ansamblul operatiilor tehnologice prin care se realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifica atat forma si structura cat si compozitia chimica a diverselor materii prime pe care le prelucreaza.

Procesele de munca sunt acele procese prin care factorul uman actioneaza asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de munca.

Pe langa procesele de munca in unele ramuri industriale exista si procese naturale in cadrul carora obiectele muncii sufera transformari fizice si chimice sub actiunea unor factori naturali (industria alimentara – procese de fermentatie, industria mobilei - procese de uscare a lemnului etc.).

Tinand seama de aceste componente, conceptul de proces de productie mai poate fi definit prin totalitatea proceselor de munca, proceselor tehnologice si a proceselor naturale ce concura la obtinerea produselor sau la executia diferitelor lucrari sau servicii.


Procesul de productie poate fi abordat si sub raport cibernetic, fiind definit prin trei componente:

-          intrari;

-          iesiri;

-          realizarea procesului de productie.


In acest sistem, procesul de productie transforma, sub supravegherea omului, factorii de productie (materii prime, unelte de munca), intrarile, in bunuri economice (produse, lucrari, servicii), care constitue iesirile din sistem.

FISA CONSPECT  - FC2

CLASIFICAREA  PROCESELOR  DE PRODUCTIE



Componentele procesului de productie pot fi clasificate dupa mai multe criterii:


- in raport cu modul de participare la executarea diferitelor produse, lucrari sau servicii in procesul de munca ce constituie principala componenta a unui proces de productie, procesele de productie se clasifica in:

a)     procesele de munca de baza, prin care se inteleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii;

b)     procesele auxiliare sunt acelea care, prin realizarea lor, asigura obtinerea unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de munca de baza;

c)      procesele de munca de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activitatii de baza sau activitati auxiliare dar care prin realizarea lor conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor auxiliare.


- in raport cu modul in care se executa, se disting:

a)     procese manuale – sunt cele in care actiunea manuala a omului este preponderenta (ex. incarcarea - descarcarea manuala a materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite etc.)

b)     procese manual mecanice – sunt cele in care transformarea materiilor prime si materialelor se face de catre masini si utilaje, muncitorul trebuind doar sa observe functionarea si sa conduca respectivele masini.

c)      procese de aparatura – sunt acele procese de productie in care executantul are sarcina de a urmari si regla masini, aparate, utilaje si instalatii care prelucreaza materiile prime si materialele in vederea obtinerii produsului finit. Aceste procese sunt, in general, de natura fizica si fizico-chimica, fiind specifice industriei chimice (ex. neutralizarea, oxidarea, evaporarea, uscare etc.)


- in raport cu modul de obtinere a produselor finite din materii prime, exista:

a)     procese directe – atunci cand produsul finit se obtine ca urmare a efectuari unor operatii succesive asupra aceleasi materii prime;

b)     procese sintetice – atunci cand produsul finit se obtine din mai multe feluri de materii prime, dupa prelucrari succesive;

c)      procese analitice – cand dintr-un singur fel de materii prime se obtine o gama larga de produse.

- in raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate, procesele de productie sunt:

a)     procese chimice care se efectueaza in instalatii inchise ermetic si in care are loc transformarea materiilor prime in produse finite in urma unor reactii chimice, fizice termochimice sau electrochimice (ex. procese din industria chimica, procese de obtinere a aluminiului, a maselor plastice, a otelului si fontei).

b)     procese de schimbare a configuratiei sau formei prin operatii de prelucrare mecanica a materiilor prime cu ajutorul unor masini (ex. strunjirea, frezarea, etc.)

c)      procese de asamblare (ex. lipirea, sudarea)

d)     procese de transport.


- in raport cu natura activitatii desfasurate, procesele de productie sunt:

a)     procese de productie propriu-zise,  in care are loc trasformarea efectiva a materiilor prime si materialelor in bunuri economice.

b)     procese de depozitare sau magazinaj

c)      procese de transport.


Diferitele procese si operatii elementare se reunesc intr-un anumit mod formand un flux de productie specific fabricarii diferitelor produse sau executarii diferitelor lucrari sau servicii.

FISA CONSPECT  - FC3

TIPURI DE PRODUCTIE

Prin tip de productie se intelege o stare organizatorica si functionala a intreprinderii, determinata de nomenclatura produselor fabricate, volumul productiei executate pe fiecare pozitie din nomenclatura, gradul de specializare a intreprinderii, sectiilor si locurilor de munca, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munca la altul.

In practica se disting 3 tipuri de productie:

-          tipul de productie in serie,

-          tipul de productie in masa,

-          tipul de productie individual.

Practica arata insa, ca in cadrul intreprinderilor de productie industriala nu exista un tip sau altul de productie in formele prezentate, ci in cele mai multe cazuri pot sa coexiste elemente comune din cele trei tipuri de productie. In acest caz, metoda de organizare a productiei va fi adecvata tipului de productie care are cea mai mare pondere in intreprindere, precum si in functie de conditiile concrete existente.

Tipul de productie in serie

Tipul de productie in serie este si el de mai multe feluri, in functie de marimea lotului de fabricatie, si anume:

§         tipul de productie de serie mare;

§         tipul de productie de serie mijlocie;

§         tipul de productie de serie mica.

Caracteristici:

·       acest tip de productie este specific intreprinderilor care fabrica o nomenclatura relativ larga de produse, in mod periodic si in loturi de fabricatie de marime mare, mica sau mijlocie;

·       gradul de specializare al intreprinderii sau locurilor de munca este mai redus atat la tipul de serie mare, fiind mai ridicat sau mai scazut in functie de marimea seriilor de fabricatie;

·       deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face cu mijloace de transport cu deplasare discontinua (pentru seriile mici de fabricatie) – carucioare, electrocare, etc. sau cu mijloace cu deplasare continua, pentru seriile mari de fabricatie;

·       locurile de munca sunt amplasate dupa diferite criterii in functie de marimea seriilor de fabricatie. Astfel, pentru serii mari de fabricate locurile de munca sunt amplasate dupa criteriul liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricatie dupa criteriul grupelor omogene de masini.

In cazul tipului de productie de serie, de fapt, se intalnesc caracteristici comune atat tipului de productie de masa, cat si tipului de productie individual (unicate).

Tipul de productie de masa

In cadrul intreprinderilor de productie, tipul de productie de masa ocupa inca o pondere insemnata. Acest tip de productie se caracterizeaza prin urmatoarele:

·       fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse, in mod neintrerupt si in cantitati mari sau foarte mari;

·       specializare inalta atat la nivelul locurilor de munca, cat si la nivelul intreprinderii;

·       deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata, in mod continuu cu ajutorul unor mijloace de transport specifice, cu deplasare continua de felul benzilor rulante, conveiere sau planuri inclinate;

·       din punct de vedere organizatoric, locurile de munca si forta de munca care le utilizeaza au un grad inalt de specializare fiind amplasate in succesiunea operatiilor tehnologice sub forma liniilor de productie in flux;

Tipul de productie de masa creeaza conditii foarte bune pentru folosirea pe scara larga a proceselor de productie automatizate, cu efecte deosebite in cresterea eficientei economice a intreprinderii.

Tipul de productie individuala (unicate)

Acest tip de productie capata in prezent o amploare din ce in ce mai mare, datorita diversificarii intr-o masura foarte ridicata a cererii consumatorilor.

Caracteristici:

·       fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse, in cantitati reduse, uneori chiar unicate;

·        repetarea fabricarii unor produse are loc la intervale de timp nedeterminate, uneori fabricarea acestora putand sa nu se mai repete vreodata;

·       utilajele din dotare au un caracter universal, iar personalul care le utilizeaza o calificare inalta;

·       deplasarea produselor intre locurile de munca se face bucata cu bucata sau in loturi mici de fabricatie, cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinua;

·       amplasarea locurilor de munca in sectiile de productie se face conform principiului grupelor omogene de masini.

Existenta in cadrul intreprinderii a unui tip de productie sau altul determina in mod esential asupra metodelor de organizare a productiei si a muncii, a managementului, a activitatii de pregatire a fabricatiei noilor produse si a metodelor de evidenta si control a productiei. Astfel, pentru tipul de productie de serie mare si de masa, metoda de organizare a productiei este sub forma liniilor de productie in flux, iar pentru tipul de productie de serie mica si individuala organizarea productiei se face sub forma grupelor omogene de masini. Pentru tipul de productie de serie mijlocie se folosesc elemente din cele doua metode prezentate anterior.

FISA CONSPECT  - FC4

METODE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI DE BAZǍ


Pornind de la marea diversitate a intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in cadrul economiei nationale, se pot stabili anumite metode si tehnici specifice de organizare a acestora pe grupe de intreprinderi, avandu-se in vedere anumite criterii comune.

Asupra metodelor de organizare a productiei de baza are influenta gradul de transformare a produselor finite, precum si gradul de complexitate a operatiilor procesului tehnologic.

Primul tip de organizare a productiei de baza este organizarea productiei in flux pe linii de fabricatie – specifica intreprinderilor care fabrica o gama redusa de feluri de produse in masa sau in serie mare.

In aceste cazuri, organizarea productiei in flux se caracterizeaza in metode si tehnici specifice cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe banda, pe linii automate de productie si ajungandu-se in cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sectii sau a intreprinderii in ansamblu cu productia in flux in conditiile unui grad inalt de mecanizare si automatizare.

Organizarea productiei in flux se caracterizeaza prin:

-          divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multiple sub raportul volumului de munca si precizarea celei mai rationale succesiuni a executarii lor;

-          repartizarea executarii unei operatii sau a unui grup restrans de operatii pe un anumit loc de munca;

-          amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor tehnologice;

-          trecerea diferitelor materii prime, piese si semifabricate de la un loc de munca la altul in mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, in raport cu gradul de sincronizare a executarii operatiilor tehnologice;

-          executarea in mod concomitent a operatiilor la toate locurile de munca, in cadrul liniei de productie in flux;

-          deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munca la altul prin mijloacele de transport adecvate;
executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux a unui fel de produs sau piesa sau a mai multor produse asemanatoare din punct de vedere constructiv, tehnologic si al materiilor prime utilizate.

Organizarea productiei in flux se poate defini ca acea forma de organizare a productiei caracterizata prin specializarea locurilor de munca in executarea anumitor operatii, necesitate de fabricarea unui produs, a unor piese sau a unui grup de produse sau piese asemanatoare prin amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor si prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munca la altul, cu mijloace adecvate de transport; intregul proces de productie desfasurandu-se sincronizat, pe baza unui model unic de functionare, stabilit anterior.

Organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale si de serie mica


In cadrul agentilor economici exista o serie de unitati economice care executa o gama larga de produse, in loturi foarte mici sau unicate.

Aceasta situatie impune adoptarea unui sistem si a unor metode de organizare a productiei de baza care sa corespunda cel mai bine realizarii de produse unicat sau in serii mici.

Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

-          Organizarea unitatilor de productie dupa principiul tehnologic. Conform acestei metode de organizare unitatile de productie se creeaza pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unitatilor si a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de masini. In acest caz, dotarea locurilor de munca se face cu masini universale care sa permita efectuarea tuturor operatiunilor tehnologice la o mare varietate de produse.

-          Trecerea de la o operatie la alta a produsului are loc bucata cu bucata.
In acest caz, exista intreprinderi foarte mari in procesul de productie, ceea ce determina cicluri lungi de fabricatie si stocuri mari de productie neterminata.

-          Pentru fabricarea produselor se elaboreaza o tehnologie in care se vor stabili urmatoarele aspecte:

a)     felul si succesiunea operatiunilor ce vor fi executate;

b)     grupele de utilaje pe care vor fi executate operatiile;

c)      felul SDV-urilor ce vor fi utilizate.

Aceasta tehnologie urmeaza a se definitiva pentru fiecare loc de munca.

-          Pentru proiectarea tehnologiei de fabricatie se folosesc normative grupate, evidentiindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioada de timp si costuri ridicate.

FISA CONSPECT  - FC5

METODE MODERNE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI

  

In conditiile cresterii concurentei, pe piata a aparut necesitatea dezvoltarii unor sisteme care sa produca pe principiile productiei in flux, dar in conditiile productiei de serie, deci a unor sisteme integrate de organizare a productiei. Ele se intalnesc sub diverse denumiri, precum:

·       programare liniara

·       metoda PERT

·       metoda CPM (metoda drumului critic )

·       metoda „Just in Time” (J.I.T.)

Programarea liniara este folosita in optimizarea alocarii resurselor.

Programarea liniara  tine cont de doua elemente: obiective si restrictii.

Programarea liniara poate fi folosita in gestiunea productiei pentru rezolvarea unor probleme:

-          de repartizare a productiei pe diferite masini in conditiile maximizarii profitului;

-          privind transportul produselor intre locurile de munca si intre acestea si punctele de distributie;

-          de determinare a cantitatilor din diverse bunuri ce trebuie produse.


 Metoda PERT (
Program Evaluation and Review Technique – Tehnica Evaluarii Repetate a Programului).

Se aplica in cazul productiei de unicate complexe si de mare importanta, la care operatiile succesive trebuie realizate prin respectarea restrictiilor de prioritate si de termene.

 

Diagrama PERT contine informatii despre sarcinile dintr-un proiect, perioadele de timp pe care se intind, si dependentele dintre ele. Forma grafica este o retea de noduri conectate de linii directionale (numita si “reteaua activitatilor”). Nodurile sunt cercuri sau patrulatere si reprezinta evenimente sau borne (“milestones”) din proiect. Fiecare nod este identificat de un numar. Liniile directionale, sau vectorii care leaga nodurile reprezinta sarcinile proiectului, iar directia vectorului arata ordinea de desfasurare a sarcinilor. Fiecare sarcina este identificata printr-un nume sau printr-un indice, are reprezentata durata necesara pentru finalizare, si, in unele cazuri, chiar numarul de persoane responsabile si numele lor (figura1).

               Figura1 – Diagrama PERT a unei campanii de informare prin brosuri (faza primara)

- Activitate sau sarcina din cadrul unui proiect. In dreptul unei sarcini trebuie precizat numarul de unitati de timp (cel mai adesea zile, insa pot fi saptamani, luni, ore, etc.) necesare pentru finalizare (8 zile).

 
Simbolurile diagramei

- Eveniment sau situatie care survine la sfarsitul uneia sau mai multor sarcini.

    Numarul de deasupra este indicele evenimentului (3). Numerele de jos reprezinta, in ordine: data (numarul de zile de la inceputul proiectului) la care poate surveni cel mai devreme evenimentul (5) / marja de timp acceptabila pentru intarzieri (2) / data limita la care poate surveni evenimentul (7) 

 


                                                                                            

- Sarcina X trebuie finalizata inainte de inceperea sarcinii Y.

 


                                                          


Activitatile fictive nu reprezinta nici o activitate reala si au durata 0, dar actioneaza ca o constrangere logica pentru activitatile care urmeaza dupa ea. Respectiv activitatile care pleaca din nodul catre care duce o activitate fictiva nu pot incepe inainte ca evenimentul de la care pleaca acea activitate fictiva sa fi survenit. In exemplul din figura 1, activitatea de “impartire a brosurilor” nu poate sa inceapa inainte de terminarea activitatilor de “tiparire a brosurilor” si de “instruire a echipelor de voluntari”.

Modul de folosire al analizei PERT

            Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic.

Drumul critic = acel drum de la inceputul la sfarsitul retelei, a carui activitate insumeaza un total de timp mai mare decat orice alt drum din retea.

Drumul critic este o baza pentru stabilirea calendarului unui proiect, deoarece durata totala a unui proiect nu poate sa fie mai mica decat timpul total al drumului critic. Totodata intarzierile in activitatile componente ale drumului critic pot pune in pericol intregul proiect. De aceea este necesar ca acestor activitati sa li se acorde o atentie mult mai mare.

 Etapele in analiza PERT:

Analiza PERT poate fi impartita in trei etape:

1.      Planificarea:

-          identificarea sarcinilor si estimarea necesarului de timp pentru acestea

-          aranjarea sarcinilor si a evenimentelor intr-o secventa fezabila

-          desenarea diagramei   

  2. Incadrarea in timp:

-          stabilirea, acolo unde este posibil, a datelor de inceput si de sfarsit

3.      Analiza:

-          calcularea datelor minime posibile, a datelor maxime permise si a marjelor de timp pentru fiecare eveniment. Acest lucru se face lucrand de la stanga la dreapta si apoi de la dreapta la stanga diagramei (vezi regulile 7 si 8)

-          evaluarea oportunitatii planificarii propuse si, daca este necesar, revizuirea ei

Figura 2

Figura 2 arata cum a evoluat analiza din diagrama initiala.

Dupa cum se observa, drumul critic este 1 – 2 – 4 – 6/7 – 8 – 9, deoarece timpul cumulat al acestui drum este cel mai mare, respectiv 13 zile. Exista doua evenimente care nu se afla pe drumul critic: 3 si 5. In cazul evenimentului 3, exista o marja mare de timp intre data minima posibila si data maxima permisa (8 – 2 = 6). Asta inseamna ca pentru activitatea 1 – 3, in functie de planificarea ei in timp, este acceptabila o intarziere de pana la 6 zile, insa nefinalizarea ei mai devreme de ziua a 8-a a proiectului ar pune serios in pericol desfasurarea activitatilor ulterioare.

Analiza retelei activitatilor permite calcularea spatiului in care pot “pluti” activitatile, respectiv marja de timp cu care poate fi intarziata o activitate fara ca acest lucru sa duca la intarzieri ale proiectului in ansamblu.

 

Cum se realizeaza in mod concret analiza PERT?   Exista posibilitatea sa se utilizeze un soft specializat de management al proiectului, care pune la dispozitie mult mai multe facilitati in privinta informatiilor incluse in analiza. Pentru inceput se listeaza activitatile, durata lor si dependentele. (tabelul 1)

                                                                                                                         

Tabelul 1

Sarcini

Locul de desfasurare

Depinde de…

Durata

A

-

2

B

-

2

C

-

4

D

-

3

E

-

3

F

C

4

G

B, F

1

H

E

3

I

E

2

J

G

1

   Regulile care trebuie respectate in efectuarea analizei PERT

1.      Exista un singur eveniment de start si un singur eveniment de sfarsit,

2.      Reteaua nu are intreruperi, si ea trebuie desenata luand in calcul dependentele identificate,

3.      Evolutia in timp a sarcinilor este reprezentata de la stanga la dreapta,

4.      Nu pot sa existe doua sarcini care leaga aceleasi doua evenimente,

5.      Evenimentele au un numar de identificare unic (in consecinta si sarcinilor le va corespunde cate o identificare unica, respectiv numerele celor doua evenimente pe care le leaga),

6.      Un eveniment de pe drumul critic are data minima posibila, data maxima  permisa si marja de timp 0

7.      Stabiliti data minima posibila si data maxima permisa a evenimentului de start la 0. Lucrand de la evenimentul de start inspre dreapta, se calculeaza datele minime posibile pentru evenimentele imediat urmatoare. Adaugati la datele minime posibile ale evenimentelor anterioare, timpul necesar pentru sarcinile intermediare, pentru a ajunge la datele minime posibile ale evenimentelor posterioare. Acolo unde evenimentele posterioare au mai multe sarcini dependente, se face calculul pe fiecare ramura si este pus rezultatul cel mai mare.

8.      Stabiliti data minima posibila si data maxima permisa a evenimentului final la suma timpului pe drumul critic. Lucrand de la evenimentul final inspre stanga se calculeaza datele maxime permise. Scadeti timpul necesar activitatilor intermediare din datele maxime permise ale evenimentelor posterioare pentru a obtine datele maxime permise pentru evenimentele anterioare. Acolo unde evenimentele anterioare au mai multe activitati care pornesc de la ele, se face calculul pe fiecare ramura si este pus rezultatul cel mai mic.  

9.      Marja de timp este calculata facand diferenta dintre data maxima permisa si data minima posibila .

10. Pentru a face calculul mai usor puteti scrie in dreptul activitatilor fictive cifra 0 (nu e nevoie de resurse pentru a ajunge de la un eveniment la altul).

Observatii finale legate de diagrama PERT

Din diagrama nu trebuie omise evenimente ca: evaluarile intermediare, diversele aprobari, testarea de catre utilizatori etc. Timpul necesar pentru a finaliza astfel de activitati nu trebuie subestimat atunci cand se planifica un proiect. O evaluare poate dura uneori 1 – 2 saptamani. Pentru a obtine aprobari din partea managementului sau a utilizatorilor poate dura chiar si mai mult.

Atunci cand realizati un plan, asigurati-va ca includeti activitatea pentru scrierea si editarea documentatiei, pentru scrierea si editarea rapoartelor de proiect, pentru multiplicarea rapoartelor etc. Aceste sarcini sunt in general consumatoare de timp, asa ca nu trebuie sa fie subestimat timpul necesar pentru a le finaliza.

Multe diagrame PERT se termina la evenimentele majore legate de evaluare. Sunt  organizatii care includ in ciclul de viata al unui proiect si evaluari ale finantarii. In acest caz, fiecare diagrama trebuie sa se termine in nodul de evaluare. Evaluarile finantarii pot afecta un proiect prin aceea ca pot duce la o crestere a finantarii, caz in care trebuie sa fie implicati mai multi oameni in proiect sau la o scadere a finantarii, caz in care vor fi disponibili mai putini oameni. In mod logic, un numar mai mare sau mai mic de oameni va afecta timpul necesar pentru finalizarea proiectului.


FISA CONSPECT FC 6

Metoda CPM. (Critical Path Method), Metoda Drumului Critic

Principiul analizei drumului critic consta in divizarea unui proiect (actiuni complexe) in parti componente, la un nivel care sa permita corelarea logica si tehnologica a acestora, adica sa faca posibila stabilirea interactiunilor intre partile componente. Aceste parti componente sunt activitatile unor actiuni complexe.

La definirea listei de activitati specialistul care participa la aceasta operatie foloseste experienta sa  pentru a raspunde, pentru fiecare activitate la intrebarile:

 ”ce alte activitati succed sau preced in mod necesar aceasta activitate ?”;

 ”care este durata activitatii ?”.

Ia nastere in acest fel un tabel care contine activitatile proiectului, interconditionarile intre activitati si duratele acestora.

Un astfel de tabel trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:

-       activitati: in aceasta coloana se enumera activitatile proiectului, fiind puse in evidenta printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activitatii);

-       conditionari: se precizeaza, pentru fiecare activitate, activitatile imediat precedente, prin simbolurile lor; activitatile de start nu au activitati precedente, in casuta fiind trecuta o liniuta;

-       durata: pentru fiecare activitate se precizeaza durata de executie, intr-o anumita unitate de masura. Durata unei activitati este o constanta.

Modelele de analiza a drumului critic se bazeaza pe reprezentarea proiectului printr-un graf, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful corespunzator.

In tabelul 2 este prezentat un proiect, activitatile fiind notate prin litere mari A, B, C, …. Activitatile A si B sunt activitatile de inceput ale proiectului. Activitatea A este direct precedenta activitatii C. De asemenea, activitatea C este direct precedenta activitatilor E si F.

Tabelul 2

Nr.

crt.

Activitatile proiectului

Activitatile

direct precedente (conditionari)

Durate

1

A

-

3

2

B

-

2

3

C

A

2

4

D

B

6

5

E

B

4

6

F

C,D,E

4

7

G

E

1

 Metoda CPM este un procedeu de analiza a drumului critic in care singurul parametru analizat este timpul si in reprezentarea graficului retea se tine seama de urmatoarele conventii:

-       fiecarei activitati i se asociaza un segment orientat numit arc, definit prin capetele sale, astfel fiecare activitate identificandu-se printr-un arc;

-       fiecarui arc i se asociaza o valoare egala cu durata activitatii pe care o reprezinta;

-       conditionarea a doua activitati se reprezinta prin succesiunea a doua arce adiacente.

Nodurile grafului vor reprezenta momentele caracteristice ale proiectului, reprezentand stadii de realizare a activitatilor (adica terminarea uneia sau mai multor activitati si/sau inceperea uneia sau mai multor activitati).

Procedeul CPM se bazeaza pe existenta unei corespondente bipartide intre elementele unui proiect (activitati, evenimente) si elementele unui graf (arce si noduri).

Pentru reprezentarea corecta a proiectului (respectarea interdependentelor, claritatea desenului etc.), cat si pentru o standardizare a reprezentarii (pentru a putea fi inteles si de altcineva decat cel care l-a desenat) in desenarea grafului se respecta urmatoarele reguli:

1.      fiecare activitate se reprezinta printr-un arc a carui orientare indica, pentru activitate, desfasurarea ei in timp;

2.      un arc este limitat prin doua noduri (reprezentate prin cerculete) care simbolizeaza momentele de inceput si de sfarsit ale executarii activitatii corespunzatoare;

3.      lungimea fiecarui arc, in general, nu este proportionala cu lungimea activitatii;

4.      activitatile vor fi reprezentate prin arce de forma:


                              sau                                          sau                                 sau


            sau                                 sau                                              sau

esentiala fiind portiunea orizontala, pe care se vor trece informatiile despre activitate, portiunile oblice fiind la 45°.

Lungimea si inclinarea arcului au in vedere numai considerente grafice, pentru urmarirea usoara a intregului graf.

5.      deoarece respectarea tuturor regulilor nu se poate face doar cu arce care corespund doar activitatilor proiectului, vor exista si arce care nu corespund nici unei activitati, care vor fi reprezentate punctat si care, pentru unitatea prezentarii, vor fi numite activitati fictive, ele neconsumand resurse si avand durata 0.

6.      pentru reprezentarea unor dependente de tipul 'terminare – inceput' in care tAB > 0, vom introduce niste arce reprezentate prin linii duble, care corespund intervalului tAB, avand semnificatia unor asteptari (in acest interval se 'consuma' doar timp, nu si resurse) si care vor fi numite activitati de asteptare.

Daca se presupune ca o activitate A este precedenta activitatii B, in functie de tipul de interdependenta, in graficul retea arcele corespunzatoare activitatilor A si B vor avea urmatoarea reprezentare (figura3):

                                                                         

  sau (pentru tAB = 0)

7.      in graf nu sunt admise circuite (existenta unuia ar insemna ca orice activitate a acestuia ar fi precedenta ei insusi). Deoarece, pentru un proiect foarte mare graful va avea foarte multe arce, se poate intampla sa cream un circuit fara sa ne dam seama. Pentru a evita acest lucru, vom introduce o regula mai usor de respectat, care o implica pe cea dinainte:

8.      nodurile vor fi numerotate, numerotarea facandu-se in asa fel incat, pentru fiecare activitate, numarul nodului de inceput sa fie mai mic decat numarul nodului de final al activitatii.

9.      graful are un singur nod initial (semnificand evenimentul 'inceperea proiectului') si un singur nod final (semnificand evenimentul 'sfarsitul proiectului');

10. orice activitate trebuie sa aiba cel putin o activitate precedenta si cel putin una care ii succede, exceptand bineinteles activitatile care incep din nodul initial al proiectului si pe cele care se termina in nodul final al proiectului;

11.  desi exista activitati care se executa in paralel, care pot incepe in acelasi moment si se pot termina in acelasi moment, este interzis ca cele doua arce corespunzatoare sa aiba ambele extremitati comune, altfel desenul care rezulta nu mai e graf. In desenul de mai jos se arata care este reprezentarea corecta, F fiind o activitate fictiva:


12. nu trebuie introduse dependente nereale (neprevazute in tabelul de conditionari). Astfel, daca in tabelul de conditionari vom avea situatia:

Tabelul 3

Activitate

Activitate direct precedenta (conditionari)

A

-

B

-

C

A,B

D

A

atunci reprezentarea:


este incorecta, deoarece introduce conditionarea, inexistenta in tabel, a activitatii D de activitatea B. Reprezentarea corecta este:

13. sa se foloseasca, pe cat posibil, numarul minim de activitati fictive, pentru a nu complica excesiv desenul. De exemplu, acelasi efect ca in figura 6 putea fi obtinut si prin reprezentarea:


dar am fi folosit o activitate fictiva in plus, inutila.

Daca doua sau mai multe activitati au aceeasi activitate direct precedenta, de exemplu  A precede B si A precede C, reprezentarea in graful-retea va avea forma din figura 8 (a). Arcele B si C simbolizeaza doua activitati care nu pot incepe decat dupa ce s-a terminat activitatea A. Activitatile B si C pot fi executate simultan. De asemenea executia unei activitati poate depinde de terminarea mai multor activitati direct precedente, de exemplu A precede C si B precede C ca in figura 8(b). In aceasta situatie, activitatea C nu poate incepe, logic, decat dupa ce s-au terminat activitatile A si B.


Proiectul dat prin tabelul 2, poate fi modelat, in reprezentarea activitatilor pe arce, prin graful-retea din figura 9, numerotat secvential.


Numerotarea nodurilor permite sa identificam fiecare activitate, prin perechea de noduri (de inceput si sfarsit). De exemplu, activitatea D se identifica prin perechea (3,5), activitatea E prin (3,4) etc.

Analiza proiectului

Analiza proiectului consta in determinarea duratei minime a proiectului, determinarea intervalelor de timp in care poate avea loc fiecare din evenimentele reprezentate prin noduri si determinarea intervalelor de timp in care pot fi plasate activitatile, astfel incat sa se respecte toate conditionarile si sa obtinem timpul minim de executie al proiectului.

Cele mai importante valori ce trebuie calculate dupa ce reteaua a fost trasata  sunt:

        ?       cel mai devreme moment de incepere a unui eveniment - este cel mai apropiat (timp) moment la care un nod poate fi atins;

        ?       cel mai tarziu moment de realizare a unui eveniment - este cel mai departat (timp) moment la care un nod trebuie atins pentru ca proiectul sa se finalizeze la data stabilita.

Cel mai devreme si cel mai tarziu moment sunt reprezentate, de obicei, in  compartimente corespunzatoare fiecarui nod astfel:

  i

 


tt

 
t t

Termenul cel mai devreme de realizare a evenimentului se face prin parcurgerea normala a retelei, incepe de la nodul (unic) de start si termina cu nodul (unic) de final. Timpul care este considerat 'cel mai devreme moment de realizare a nodului de inceput' al proiectului se poate stabili arbitrar (de obicei este considerat zero). Momentul de realizare a unui eveniment reprezinta un punct in timp si nu o perioada de timp. Asadar, daca timpul este exprimat in saptamani trebuie sa existe o conventie potrivit careia numarul de saptamani ce apare intr-un nod eveniment reprezinta fie inceputul, fie sfarsitul saptamanii respective. Daca acest lucru nu este stabilit cu precizie, fiecare membru al echipei poate interpreta diferit.

Dupa ce se stabileste momentul de realizare pentru primul nod, se selecteaza oricare din nodurile imediat urmatoare si se calculeaza cel mai devreme moment de realizare a evenimentului fiecaruia din ele. Nu conteaza ordinea in care sunt alese nodurile succesoare. Deoarece reteaua nu contine bucle, se poate stabili intotdeauna care este nodul 'urmator', pentru care sa se calculeze cel mai devreme moment.

Cel mai devreme moment de producere a evenimentului corespunzator nodului final al retelei reprezinta cel mai devreme moment posibil de realizare a proiectului.

De regula, se stabileste un termen limita de finalizare a unui proiect. In acest caz trebuie sa calculam si momentul cel mai departat in timp al producerii fiecarui eveniment, astfel proiectul sa poata fi incheiat la data stabilita.

De multe ori termenul final al proiectului este impus de factori externi, dar uneori este stabilit ca fiind cel mai devreme moment de finalizare a proiectului.

Prin intermediul parcursului invers, se calculeaza, pentru fiecare nod, cel mai tarziu moment de producere a evenimentului corespunzator, astfel incat proiectul sa fie incheiat la data stabilita. Calculele incep cu cel mai tarziu moment de finalizare a proiectului sau cu data de incheiere impusa din exterior si continua, prin parcurgerea in sens invers a retelei, pana la nodul de start al proiectului. Metoda este exact reversul parcursului normal. Se incepe de la nodul final si se completeaza data finala a proiectului. Apoi, prin parcurgere in sens invers, se calculeaza, pentru fiecare nod pentru care se cunosc momentele de realizare a tuturor nodurilor succesoare, cel mai tarziu moment de producere a evenimentului corespunzator. Printr-o parcurgere metodica in sens invers, in final, la toate nodurile se completeaza momentele de realizare.

In figura 11 a fost desenat graful asociat proiectului.


Termenele calculate pentru evenimente sunt utile in primul rand pentru calculul termenelor pentru activitati, dar ele servesc si pentru evaluarea stadiului de realizare al proiectului, verificand daca termenele de realizare pentru fiecare eveniment se afla in intervalul de fluctuatie.

.

Printre avantajele metodei CPM (si in general ale analizei drumului critic) evidentiem:

-       determinarea cu anticipatie a duratei de executie a proiectelor complexe;

-       pe timpul desfasurarii proiectului permite un control permanent al executiei acestuia;

-       explicitarea legaturilor logice si tehnologice dintre activitati;

-       evidentierea activitatilor critice;

-       evidentierea activitatilor necritice, care dispun de rezerve de timp;

-       permite efectuarea de actualizari periodice fara a reface graful;

-       ofera posibilitatea de a efectua calcule de optimizare a duratei unui proiect, dupa criteriul costului;

-       reprezinta o metoda operativa si rationala care permite programarea in timp a activitatilor tinand seama de resurse.

Dezavantajele acestei metode sunt in principal:

-       greutatea desenarii grafului, fiind foarte greu de reprezentat exact toate conditionarile din proiect, in conditiile in care acestea sunt foarte complicate iar desenul trebuie sa fie destul de simplu si clar incat sa fie inteligibil si deci util;

-       chiar daca se respecta toate regulile de construire a grafului, raman inca destule variante de desenare astfel incat doua reprezentari ale aceluiasi proiect facute de doi indivizi pot sa nu semene aproape deloc.

-       din cele de mai sus se vede ca reprezentarea este greoaie chiar daca toate conditionarile ar fi de tipul 'terminare – inceput' cu precedenta directa, incercarea de a forma graful in conditiile existentei si a celorlalte tipuri de interdependente ducand foarte repede la un desen extrem de incarcat si greu de folosit.


FISA CONSPECT FC 7

Metoda 'Just in Time'


          Aceasta metoda este considerata de specialisti ca o conditie importanta pentru obtinerea unei organizari superioare a productiei, iar aplicarea ei contribuie la reducerea costurilor de productie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese si subansambluri.

           Ea a aparut ca o replica la metodele clasice de organizare, care au la baza existenta stocurilor tampon, constituite in vederea contracararii diferitelor evenimente cu caracter negativ care pot sa apara in derularea productiei (opriri accidentale ale utilajelor, absenta personalului, desincronizari intre ateliere, defecte de calitate etc.)

          La baza metodei J.I.T. sta principiul reducerii la minimum  sau eliminarea stocurilor de materii prime, materiale, piese, subansamble si productie neterminata si implicit reducerea globala a costurilor aferente acestor stocuri, indiferent de volumul productiei. Minimizarea tuturor categoriilor de stocuri se face concomitent cu cresterea calitatii produselor.

Conform acestei metode trebuie sa se produca numai ce se vinde si exact la timp.

Implementarea metodei J.I.T. presupune realizarea  a sase actiuni fundamentale:

-          amplasarea rationala a verigilor organizatorice cu scopul de a reduce costurile aferente operatiilor care nu creeaza valoarea ( in principal operatiile de transport);

-          reducerea timpilor de pregatire-incheiere in scopul realizarii unui timp optim de schimbare a seriei;

-          realizarea unei fiabilitati maxime a masinilor in scopul reducerii costurilor aferente stationarii determinate de caderile accidentale ale acestora;

-          realizarea unei productii de calitate superioara; realizarea activitatii de control al calitatii dupa principiul „control total in conditiile controlului selectiv”

-          realizarea unei relatii de parteneriat cu furnizorii;

-          educarea si formarea fortei de munca utilizand cele mai eficiente metode.

Metoda J.I.T. se bazeaza pe principiul numit „productia cu fluxuri trase” conform caruia toate comenzile de fabricatie trebuie transmise ultimului loc de munca al procesului tehnologic (de regula montajul general), acesta transmitand necesarul de piese si subansambluri locului de munca precedent si asa mai departe.

Prin acest mod de lucru, metoda J.I.T. se deosebeste de sistemele clasice de productie, care se bazeaza pe principiul „productia de fluxuri impinse” conform caruia piesele realizate la primele locuri de munca sunt impinse inainte, fara sa intereseze daca ele vor intra imediat in fabricatie sau se vor stoca in magazii intermediare.

Metoda J.I.T. ofera multiple avantaje, care pot fi grupate astfel:

-          reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea rebuturilor, reducerea timpului de munca si reducerea modificarilor fata de proiectul initial;

-          cresterea veniturilor prin imbunatatirea calitatii produselor si cresterea volumului vanzarilor.

-          reducerea investitiilor, atat prin reducerea spatiilor de depozitat cat si prin minimalizarea stocurilor;

-          imbunatatirea activitatii de personal; forta de munca este foarte bine pregatita, motivata material, atasata firmei si responsabila fata de rezultatele muncii; toate aceste trasaturi determina cresterea productivitatii muncii.

FISA CONSPECT FC 8

TENDINTELE ACTUALE SI DE PERSPECTIVǍ IN ORGANIZAREA PRODUCTIEI

In cadrul sistemelor avansate de productie, sistemul de fabricatie isi schimba modul de a raspunde unor sarcini diverse de fabricatie, in conditiile de eficienta si competitivitate.

Sistemul flexibil de fabricatie reprezinta un raspuns dat unor cerinte specifice dar nu constituie o solutie universala aplicabila in orice conditii.

Sistemele de fabricatie actuale reprezinta rezultatul unei evolutii de peste 100 ani si constituie un mod de raspuns la modificarile aparute in mediul economic in care activeaza.

Un sistem flexibil de fabricatie este un sistem de productie capabil sa se adapteze la sarcini de productie diferite atat sub raportul formei si dimensiunilor, cat si al procesului tehnologic care trebuie realizat.

Se considera ca un sistem flexibil de fabricatie trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

1.      Integrabilitate;

2.      Adecvare;

3.      Adaptabilitate;

4.      Dinamism structural.

In practica nu poate fi vorba de caracteristici absolute si doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot fi atinse simultan toate aceste caracteristici.

Practica a evidentiat trei stadii ale sistemelor flexibile de fabricatie care difera prin complexitate si arie de cuprindere astfel:

a)     Unitatea flexibila de prelucrare. Aceasta reprezinta de regula o masina complexa, echipata cu o magazie multifunctionala, un manipulator automat care poate functiona in regim automat.

b)     Celula flexibila de fabricatie. Aceasta este constituita din doua sau mai multe unitati flexibile de prelucrare dotate cu masini controlate direct prin calculator.

c)      Sistemul flexibil de fabricatie. Cuprinde mai multe celule de fabricatie conectate prin sisteme automate de transport, iar intreg sistemul se afla sub controlul direct al unui calculator care dirijeaza si sistemului de depozitare, echipamentele de masurare automata si testare si o coordonare totala a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic.


Fata de sistemele rigide de fabricatie, cele flexibile prezinta urmatoarele avantaje:

-          capacitate mare de adaptare la modificarile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat, avand loc modificarea programelor de calculator si nu schimbarea utilajelor;

-          posibilitatea de a prelucra semifabricate in ordine aleatoare;

-          autonomie functionala pentru trei schimburi fara interventia directa a operatorului uman;

-          utilizarea intensiva a masinilor cu comanda numerica, a robotilor si a sistemelor automate de transport si control;

-          posibilitatea de evolutie si perfectabilitate treptata in functie de necesitatile de productie.

Dezvoltarea sistemelor flexibile de fabricatie precum si introducerea robotizarii constituie directii noi de organizare, inducand efecte importante asupra tuturor subsistemelor de productie.

In introducerea noilor tehnologii robotizate cea mai mare importanta o au activitatile de pregatire organizatorica. S-a constatat ca in multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit in proportie de numai 50-55%. Aceasta situatie nu se datoreaza unor erori tehnologice privind constructia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organizari si conduceri ale unitatilor de productie. Aceasta inseamna ca pericolul modificarilor tehnologice nu consta in efectul acestora asupra omului, ci mai curand in imposibilitatea acestora de a le recunoaste si deci de a-i sesiza si influenta efectele.

Introducerea robotizarii modifica situatia financiara a unitatii industriale marindu-i volumul de mijloace fixe, imbunatatind conditiile de productie, ceea ce va duce la cresterea fiabilitatii sistemelor operative, de executie si de conducere.

FISA CONSPECT FC 9

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR SPECIFICE LOCULUI DE MUNCǍ

Pentru programarea activitatilor specifice locului de munca, este necesara cunoasterea urmatoarelor elemente:

-          desenul de  executie;

-          volumul productiei;

-          semifabricatul folosit

-          utilajul de care se dispune;

-          calificarea personalului muncitor;

Desenul de executie trebuie sa cuprinda toate datele si indicatiile necesare executarii corecte a piesei.

Volumul productiei reprezinta cantitatea de piese ce trebuie fabricate intr-un interval de timp si este unul dintre factorii principali care determina procesul tehnologic.

Forma si dimensiunile semifabricatului determina tehnologia de  executie.

In cadrul analizarii unei tehnologii, trebuie sa se tina seama de posibilitatile reale de lucru ale utilajului existent.

Calificarea personalului muncitor trebuie cunoscuta si utilizata rational.

Categoria de incadrare a lucrarii se va stabili in concordanta stricta cu complexitatea lucrarilor ce trebuie efectuate de fiecare muncitor la locul de munca. Fiecare operatie va fi repartizata muncitorului care are calificarea corespunzatoare lucrarii respective.

Lansarea in fabricatie

Lansarea in fabricatie reprezinta acea etapa in care se elaboreaza si se transmite subunitatilor de productie documentatia referitoare la materiile prime, materiale tehnologice, cheltuielile de munca vie pe operatii, pe comenzi etc., care vor sta la baza realizarii programelor de productie.

Lansarea in fabricatie se coreleaza cu activitatea de programare propriu-zisa pe care o succeda.

In cadrul acestei etape se intocmesc o serie de documente care contin informatii concrete si riguroase in legatura cu normele de timp, cu normele de managementul intreprinderii  si consumul de materii prime. Principalele documente care se intocmesc in cadrul lansarii in fabricatie sunt urmatoarele:

a) bonuri de materiale;

b) bonuri de lucru pe operatie sau piese;

c) borderoul de manopera;

d) borderoul de materiale;

e) fisa de insotire a piesei sau a produsului;

f) graficul de avansare a produsului.

a) Bonurile de materiale permit procurarea materiilor prime si materialelor necesare si reprezinta documente justificative de iesire a materialelor. Ele sunt utilizate pentru a se tine contabilitatea materialelor si permit repartizarea costurilor materiale pe diverse activitati, produse etc. in cadrul contabilitatii analitice.

b) Bonurile de lucru sunt stabilite pentru muncitor si indica:

- operatiile necesare;

- timpul afectat operatiilor;

- utilajul pe care se lucreaza;

- muncitorul care executa operatia.

Acesta permite stabilirea salariului personal, repartizarea costurilor cu salariile pe diverse produse si controlul timpului de lucru.

c) Fisa de insotire insoteste produsul in cursul fabricatiei, de la prima pana la ultima operatie. Ea arata posturile de lucru succesive si indica diversele operatii ce se efectueaza asupra produsului.

d) Graficul de avansare a produsului – in acest grafic se prezinta timpul si posturile de lucru. Din grafic reies termenele, timpii prevazuti si posturile de lucru corespunzatoare.

Graficul este utilizat pentru:

- stabilirea programului general de fabricatie tinand cont de disponibilul de mijloace de productie;

- stabilirea planului de incarcare a fiecarui post de lucru si a fiecarui atelier;

- controlul inaintarii produsului;

- stabilirea unor masuri corective daca apar intarzieri.  

FOLIE TRANSPARENTǍ  FT1                                                

DEFINIREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

Text Box: Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor unei intreprinderi, indreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente in scopul transformarii lor in produse, lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata.


                                                                                                                      

                                                 

FOLIE TRANSPARENTǍ FT2


FOLIE TRANSPARENTǍ FT 3

TIPURILE DE PRODUCTIE

CARACTERISTICI

TIPUL DE PRODUCTIE

de masa

de serie

individuala

Volumul productiei

foarte mare

mare

redus

Nomenclatura productiei

foarte restransa

restransa

foarte larga

Gradul de specializare a utilajelor

specializat

specializat

sau universal

universal

Amplasarea utilajelor

in concordanta cu fluxul tehnologic

mixta

neregulata

Respectabilitatea fabricatiei

continua pentru un produs sau un numar restrans de produse

regulata pentru cea mai mare parte a productiei

neregulata

Ritmicitatea productiei

foarte mare

ridicata la produsele cu grad mare de repetabilitate

nedeterminata

Durata ciclului de productiei

foarte mica

mica

mare

FOLIE TRANSPARENTǍ FT4

METODE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI DE BAZǍ

ORGANIZAREA PRODUCTIEI IN FLUX

-divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multiple sub raportul volumului de munca si precizarea celei mai rationale succesiuni a executarii lor,


- repartizarea executarii unei operatii sau a unui grup restrans de operatii pe un anumit loc de munca


- amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor tehnologice


- trecerea diferitelor materii prime, piese si semifabricate de la un loc de munca la altul in mod continuu sau discontinuu cu ritm reglementat sau liber in raport cu gradul de sincronizare a executarii operatiilor tehnologice;


- executarea in mod concomitent a operatiilor la toate locurile de munca in cadrul liniei de productie in flux,


- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munca la altul prin mijloacele de transport adecvate,


- executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux a unui fel de produs sau piesa sau a mai multor produse asemanatoare din punct de vedere constructiv, tehnologic si al materiilor prime utilizate.

 

METODA PRODUCTIEI INDIVIDUALE SI DE SERIE MICǍ

- organizarea unitatilor de productie dupa principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitatile de productie se creeaza pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unitatilor si a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de masini.
In acest caz dotarea locurilor de munca se face cu masini universale care sa permita efectuarea tuturor operatiunilor tehnologice la o mare varietate de produse.
- trecerea de la o operatie la alta a produsului are loc bucata cu bucata
In acest caz exista intreprinderi foarte mari in procesul de productie, ceea ce determina cicluri lungi de fabricatie si stocuri mari de productie neterminata.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaza o tehnologie in care se vor stabili urmatoarele aspecte:
a) felul si succesiunea operatiunilor ce vor fi executate,
b) grupele de utilaje pe care vor fi executate operatiile,
c) felul SDV-urilor ce vor fi utilizate.
Aceasta tehnologie urmeaza a se definitiva pentru fiecare loc de munca.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricatie se folosesc normative grupate, evidentiindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioada de timp si costuri ridicate.

 


FOLIE TRANSPARENTA FT 5

PRINCIPALELE FORME DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI IN FLUX:

  LINII TEHNOLOGICE IN FLUX


FOLIE TRANSPARENTA FT 6

Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique – Tehnica Evaluarii Repetate a Programului)

Se aplica in cazul productiei de unicate complexe si de mare importanta, la care operatiile succesive trebuie realizate prin respectarea restrictiilor de prioritate si de termene.

 


TEMA: Realizarea unei campanii de informare prin brosuri

Faza I- diagrama PERT (faza primara)

   Faza II-diagrama PERT (faza finala)

  

FOLIE TRANSPARENTA FT 7

Metoda CPM. (Critical Path Method), Metoda Drumului Critic

Principiul analizei drumului critic consta in divizarea unui proiect (actiuni complexe) in parti componente, la un nivel care sa permita corelarea logica si tehnologica a acestora, adica sa faca posibila stabilirea interactiunilor intre partile componente. Aceste parti componente sunt activitatile actiunii complexe.

La definirea listei de activitati specialistul care participa la aceasta operatie foloseste experienta sa  pentru a raspunde pentru fiecare activitate la intrebarile:

 ”ce alte activitati succed sau preced in mod necesar aceasta activitate ?”;

 ”care este durata activitatii ?”.

 


                         

FOLIE TRANSPARENTA FT 8

Metoda 'Just in Time'

La baza metodei J.I.T. sta principiul reducerii la minimum  sau eliminarea stocurilor de materii prime, materiale, piese, subansamble si productie neterminata si implicit reducerea globala a costurilor aferente acestor stocuri, indiferent de volumul productiei. Minimizarea tuturor categoriilor de stocuri se face concomitent cu cresterea calitatii produselor.

Conform acestei metode trebuie sa se produca numai ce se vinde si exact la timp.

 


CARACTERISTICA

SISTEM TRADITIONAL

JIT

  1. Prioritati

Accepta toate comenzile

Multe optiuni

Piata limitata

Putine optiuni

Cost redus, calitate ridicata

  1. Engineering

Produse nestadardizate

Produse standardizate

  1. Capacitate

Utilizare maxima

Inflexibilitate

Utilizare medie

Flexibilitate

  1. Sistemul de productie

Organizare dupa principiul tehnologic

Flux continuu, celule de fabricatie

  1. Amplasarea

   

Suprafete mari

Transferul materialelor se face mecanizat

Suprafete mici

Transferul materialelor se face manual

      6. Muncitorii

Abilitati limitate

Specializare

Individualizare

Atitudine competitiva

Abilitati largite

Flexibilitate

Lucru in echipa

  1. Programarea

Durata mare de pregatire si procesare

Schimbari prompte

  1. Stocurile

Stocuri tampon

Suprafete mari de stocare

Stocuri tampon reduse

Eliminarea stocurilor

  1. Furnizorii

Numerosi

Livrarea la baza de receptie

Putini

Livrarea la linia de asamblare

  1. Planificarea si controlul

Orientarea catre planificare

Orientarea catre control

  1. Calitate

Inspectie de calitate corectiva

La sursa, continuu

Control statistic al procesului preventiv

  1. Intretinerea utilajelor

De catre specialisti

Functionarea redusa a echipamentelor

FOLIE TRANSPARENTA FT 9

SISTEMUL FLEXIBIL DE FABRICATIE

BREVIAR DE CALCUL                                             

PARAMETRII FUNCTIONALI AI LINIILOR DE PRODUCTIE IN FLUX

Indicatori de functionare ai liniilor de productie in flux:

 

- tactul sau cadenta de productie:

T=;

td = (tc –tii ).ns .ds

-ritmul de lucru al liniei de productie in flux

R= 1/T

- numarul de locuri de munca:

-          pentru executarea fiecarei operatii

Nlmi =ti/T

-          pentru intregul proces tehnologic

Nlml =

                                       

- numarul de muncitori:

                       - necesari la fiecare operatie:

                       Nmi = ti/Nsi

                        Nsi =

-          pe linia de flux;

Nml =

- lungimea liniei de flux:

-daca locurile de munca sunt asezate de aceeasi parte a benzii transportatoare:

L= Nlmlxd

-daca locurile de munca sunt asezate de o parte si de alta a benzii transportatoare:

L= (Nlmlxd)/2

- viteza de deplasare

V=d/T

SIMBOL

DENUMIRE

T

Tactul de productie exprimat in minute/produs

td

Fondul de timp disponibil

Q

Productia programata

tc

Timpul calendaristic al perioadei considerate exprimat in zile

tii

Timpul intreruperilor reglementate, exprimate in zile

ns

Numarul de schimburi

ds

Durata in ore a unui schimb

R

Ritmul de lucru al liniei de productie in flux

ti

Durata operatiei i

Nlmi

Numarul de locuri de munca pentru operatia i

Nlml

Numarul de locuri de munca pe total linie

Nmi

Numarul de muncitori la operatia i

Nsi

Norma de servire pentru o operatie

tai

Timpul automat al masinii la operatia i

toi

Timpul de lucru al muncitorului la operatia i

Nml

Numarul de muncitori pe linia in flux

L

Lungimea liniei de flux

d

Distanta medie intre doua locuri de munca

V

Viteza de deplasare

METODA PROIECTELOR

Ideea invatarii bazate pe proiect a fost lansata de William H. Kilpatrick, prin lucrarea The project method (1918). Proiectul este o metoda interactiva de predare-invatare,  care presupune o micro-cercetare sau o investigare sistematica a unui subiect care prezinta interes pentru elevi.

Metoda proiect este fundamentata pe principiul invatarii prin actiune practica, cu finalitate reala (“learning by doing”), ceea ce ii confera si motivatia necesara. Opusa instructiei verbaliste si livresti, invatarea prin realizarea de proiecte reprezinta un mod mai cuprinzator de organizare a procesului de invatamant prin care pot fi satisfacute cerintele unei educatii pragmatice, in spiritul actiunii si independentei in gandire.

Elevul trebuie sa invete sa actioneze dupa ce a gandit in prealabil si sa ajunga la concluzia ca o activitate proiectata se desfasoara mai rapid, iar greselile pot fi evitate in mai mare masura de la inceput, daca efortul prealabil de gandire a fost mai mare si mai indelungat. Analiza unor lucrari ale elevilor (de exemplu, “ciornele” pentru rezolvarea unor probleme) permite observarea a nenumarate incercari, retusari, reluari, greseli etc. in care s-a investit o mare cantitate de munca si de timp, tocmai pentru ca a lipsit concentrarea asupra unui “plan” de actiune prealabil.

Proiectul are un rol extrem de mare in dezvoltarea intelectuala, iar elevii trebuie sa fie instruiti sa lucreze mai mult in faza proiectiva (pregatirea activitatilor) decat in faza actionala.

In “pedagogia proiectiva moderna” proiectul este inteles ca o tema de cercetare orientata spre atingerea unui scop bine precizat ce urmeaza a fi realizat, pe cat posibil, prin imbinarea cunostintelor teoretice cu activitatea practica. Pentru aceasta, elevii isi aleg sau primesc o tema relativ cuprinzatoare, pe care o realizeaza in forme variate de studiu, de investigatie si de activitate practica, fie individual, fie prin efort colectiv, in echipa. Astfel, proiectul devine concomitent si actiune de cercetare si actiune practica, subordonata indeplinirii unor sarcini concrete de instructie si educatie. Elevul se deprinde astfel, sa invete si din cercetare si din activitatea practica, sa-si insuseasca atat procesualitatea stiintei, cat si continutul acesteia, raportandu-se direct la activitatea practica.

In functie de natura concreta a activitatii, efortul se materializeaza de fiecare data fie intr-o “lucrare stiintifica”prezentata la sfarsit de semestru/an scolar, (model tehnic, dosar documentar, ghid ,dictionar, construirea unui aparat/dispozitiv etc.)

Elevii sunt pusi in situatia de a anticipa: un rezultat, caile de a ajunge la el, materialele si mijloacele ce se vor utiliza. Anticiparea rezultatului presupune o reprezentare a ceea ce urmeaza sa se efectueze, in sensul unei prefigurari cat mai clare a acestuia. De la o astfel de clarificare rezulta si celelalte activitati si anume: elaborarea etapelor prin care trece lucrarea, selectarea si procurarea materialelor necesare, alegerea mijloacelor si procedeelor de lucru, stabilirea termenelor de executie (daca este cazul), a diferitelor responsabilitati (daca este o activitate in grup) si alte elemente specifice domeniului in care se proiecteaza. Proiectarea se bazeaza pe un program complet de lucru, in care sunt cuprinse toate elementele necesare unei astfel de lucrari.

Modernizarea procesului de invatamant considera activitatile proiective ca metode de instruire, ca mijloace necesare pentru atingerea anumitor scopuri educative si pentru a fi utilizate in anumite situatii corelate cu continuturile invatarii si cu varsta elevilor. O astfel de metoda de invatamant este necesar sa se aplice tot mai insistent, mai ales in liceele de specialitate, cel putin la unele obiecte de invatamant, dat fiind rolul ei formativ deosebit de valoros.

Invatarea bazata pe proiecte presupune selectarea de informatii, prelucrarea si sintetizarea acestora, formularea de intrebari care sa calauzeasca investigatia, interactiuni in cadrul grupului, comunicarea rezultatelor, corelarea lor, realizarea unui produs final.

Din cele mentionate se desprind cateva norme ce trebuie respectate intr-o astfel de activitate:

NORMELE ACTIVITATILOR PROIECTIVE

·         subiectul propus spre proiectare sa prezinte interes pentru elevi si sa fie acceptat ca o munca placuta;

·         elevii sa elaboreze proiectul pe baza formularii clare a conditiilor pe care acesta trebuie sa le indeplineasca;

·         trebuie precizate etapele de desfasurare a lucrarilor, fie de catre fiecare grupa in parte, fie prin discutii cu profesorul;

·         elevii sa aiba o mare libertate de actiune spre a se putea asigura manifestarea originalitatii si a inventivitatii;

·         in anumite momente ale lucrului si mai ales in final, trebuie efectuata o apreciere critica a proiectelor pe baza unor criterii stabilite anterior cu elevii;

·         elevii pot lucra atat individual (de pilda, pentru documentare), cat si in grup (detalierea proiectului, analiza lui critica etc.);

·         munca profesorului sa se concentreze asupra asigurarii mijloacelor de informare a elevilor, a cooperarii cu elevii in stabilirea obiectivelor si a conditiilor; profesorul poate sugera posibilitati noi, incurajeaza manifestarile de originalitate, modereaza analiza critica finala a proiectelor, pune la dispozitia elevilor unele materiale de documentare (altele decat cele procurate de elevii insisi), organizeaza unele intalniri cu specialistii.

Etape posibile in realizarea unui proiect (Adaptat dupa C.Ulrich, Managementul clasei: invatare prin cooperare, F.S.D., Bucuresti, 1999) :

1.      Alegerea temei

2.      Stabilirea obiectivelor

3.      Planificarea activitatilor:

¨      distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului (in cazul unui proiect care se realizeaza in grup)

¨      identificarea surselor de informare

¨      stabilirea si procurarea resurselor (materialelor) necesare

¨      stabilirea unui calendar al desfasurarii activitatilor (analiza si distribuirea realista a timpului necesar)

¨      alegerea metodelor ce vor fi folosite.

4.      Cercetarea sau investigarea propriu-zisa ( care se deruleaza de regula pe o perioada mai mare de timp)

5.      Realizarea produselor finale (rapoarte, poster, articole, albume, harti, carti, etc.)

6.      Prezentarea rezultatelor/transmiterea acestora celorlalti colegi sau/si altor persoane (elevi din scoala, profesori, membri ai comunitatii, etc.)

7.      Evaluarea cercetarii/activitatilor derulate (individual sau in grup, de catre cadrul didactic sau de catre potentiali beneficiari ai proiectului produselor realizate.

Aceasta  metoda:

¨      ofera foarte bune oportunitati pentru abordari interdisciplinare ale unor teme, fenomene, etc.

¨      faciliteaza invatarea prin cooperare (lucrul in grup)

¨      dezvolta capacitatile de investigare si de sistematizare a informatiilor

¨      sporesc motivatia pentru invatare prin apelul la situatii din viata cotidiana si prin implicarea elevilor.

¨      faciliteaza utilizarea metodelor moderne de evaluare (portofoliu, autoevaluarea, etc.)

¨      permit valorificare unor surse diverse de informare si documentare

¨      stimuleaza autonomia elevilor si creativitatea acestora

¨      ofera tuturor elevilor posibilitatea de a contribui, intr-un fel sau altul, la realizarea produsului final.

            Evaluarea se poate face utilizand diverse Fise de evaluare si autoevaluare, individuale, care urmaresc realizarea competentelor pe parcursul mai multor ani de studiu. In conditiile in care dorim sa realizam evaluarea competentelor prin realizarea unui proiect de catre elevi sau un grup de elevi, evaluarea  se va face pe baza unor criterii de evaluare referitoare la conceptia si realizarea proiectului. Nu mi se pare potrivit sa utilizam note, litere sau scari de valori dar, ar fi foarte bine sa marcam printr-un semn grafic cazul in care elevul manifesta o competenta de fiecare data cand aceasta ii este ceruta si prin alt semn grafic cazul in care elevul manifesta rareori acea competenta.

Daca se constata ca performantele unui elev sunt slabe la anumite competente, va trebui sa remediem la urmatoarele activitati, iar daca se constata ca performantele majoritatii elevilor sunt slabe in acest domeniu, profesorul va trebui sa-si revizuiasca strategiile de predare.

Pentru ca evaluarea sa vina in ajutorul elevului, este recomandabil ca fisele de evaluare sa fie prezentate o data cu prezentarea activitatilor care se vor derula, astfel incat elevul sa inteleaga mai bine ce anume se asteapta de la el; ce criterii de evaluare vor putea fi urmarite.


       

VII. MATERIALE DE REFERINTA

                       PENTRU ELEVI

*      FISE DE LUCRU

*      FISE DE DOCUMENTARE

*      PLANIFICAREA PROIECTULUI

*      FISE DE AUTOEVALUARE

*      FISE DE EVALUARE

          Foarte important!

·         Inainte de a trece la rezolvarea exercitiilor si/sau a activitatilor propuse, se va citi cu atentie sarcina de lucru si se va face o documentare.

·         Elevii vor fi sprijiniti sa rezolve sarcina de lucru, solicitand sprijinul profesorului.

·         Profesorul va tine evidenta exercitiilor care au fost rezolvate si a activitatilor care au fost desfasurate si va  evalua progresul realizat.

FISA DE LUCRU FL 1

 

PROCESUL DE PRODUCTIE

LUCRAM IMPREUNA

 


 

    I  Studiati desenele de mai jos:

                  Fig1                                                       Fig2                                            Fig3                                                                                     

Formulati intr-o singura fraza ce tip de activitate reprezinta.

..

Completati enunturile:

In figura 1 sunt transformate..in .cu ajutorul

In figura 2 se realizeaza la cauciucuri cu ajutorul.

In figura 3 se repara ..de catre ..

RETINE

Procesul  de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor unei intreprinderi, indreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente in scopul transformarii lor in produse, lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata.

 


              

LUCREAZA CU COLEGUL

 


II. Completeaza enunturile de mai jos astfel incat ele sa devina corecte si complete: Procesul tehnologic este format din ansamblul ……………………….. prin care se realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifica atat .. si structura, cat si compozitia .. a diverselor materii prime pe care le prelucreaza.

Procesele de munca sunt acele procese prin care factorul uman actioneaza …………… …………………cu ajutorul unor mijloace de munca .

Pe langa procesele de munca, in unele ramuri industriale exista si procese naturale in cadrul carora obiectele muncii sufera transformari ……………………… sub actiunea unor factori naturali (industria alimentara – procese de fermentatie, industria mobilei - procese de uscare a lemnului etc.).

         NOTEAZA

Cele trei imagini de mai sus se pot simplifica astfel:

LUCREAZA SINGUR

 


III. Pentru imaginea de mai jos completati in sageata de intrare, materiile prime, materialele, utilajele,etc. utilizate la obtinerea produselor indicate in sageata de iesire.


FISA DE LUCRU FL 2

LUCRAM IMPREUNA

 
CLASIFICAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

I. Figurile de mai jos reprezinta componente ale proceselor de productie:

                             Fig1

                             Fig2

                                 Fig3

                                                                                                                   Fig4

Notati in dreptul fiecarei categorii indicate in dreptunghiurile de mai jos numarul   figurii a carei componenta este reprezentata in desen.

Line Callout 3: procesele de munca de bazaII Completati criteriile pe baza carora s-a realizat clasificarea.


FISA DE LUCRU FL 3

                              

 

TIPURI DE PRODUCTIE

LUCRAM IMPREUNA

 


I Indicati caracteristicile procesului de productie daca intr-o intreprindere volumul productiei este:

CARACTERISTICI

Volumul productiei

1000 buc

100 buc

5  buc

Nomenclatura productiei

foarte restransa

restransa

foarte larga

Gradul de specializare a utilajelor

Amplasarea utilajelor

Respectabilitatea fabricatiei

Ritmicitatea productiei

Durata ciclului de productie

Cloud Callout: Productie de serieCloud Callout: Productie individualaCloud Callout: Productie de masa

RETINE

productia de masa = productia in care la fiecare loc de munca se executa in mod continuu acelasi produs, pe o perioada lunga de timp.

productia de serie = productia la care fabricarea produselor de un anumit tip se face intr-un numar relativ mare de exemplare, executarea acestora se repeta dupa intervale de timp determinate, iar sortimentul fabricatiei din intreprindere este mai restrans.

productia individuala sau unicat = productia la care fabricarea produselor de un anumit tip se face intr-un singur exemplar sau in cateva exemplare, executarea acestora fie ca nu se repeta sau se repeta la intervale de timp necunoscute, iar sortimentul fabricatiei este foarte variat

 

LUCREAZA CU COLEGUL

 


II. Pentru enunturile de mai jos (1,2,3,4) , alege raspunsul corect (a, b, c):

1.                              Volumul productiei mare sau foarte mare si nomenclatura foarte redusa caracterizeaza:

a.      tipul de productie de masa

b.     tipul de productie de serie

c.      tipul de productie individuala

2.                             Durata ciclului de productie este mare in cazul:

a.      tipului de productie de masa

b.     tipului de productie de serie

c.      tipului de productie individuala

3.                              Amplasarea utilajelor in cazul productiei de unicat se face:

a.      in concordanta cu fluxul tehnologic

b.     in concordanta cu mijloacele de transport folosite

c.      conform principiului grupelor omogene

4.                             Tipul de productie de masa se caracterizeaza:

a.      ritmicitate nedeterminata a productiei

b.     nomenclatura productiei foarte restransa

c.      durata ciclului de productie mare.

       

FISA DE LUCRU FL 4

                              

 

ORGANIZAREA PRODUCTIEI IN FLUX

LUCRAM IMPREUNA

 


I Utilizand desenul de mai sus care indica organizarea productiei in flux a unui produs, completati enunturile de mai jos:

Organizarea productiei in…………  se caracterizeaza prin:


- divizarea procesului tehnologic pe ……………………………..sub raportul volumului de munca si precizarea celei mai rationale succesiuni a executarii lor,


- repartizarea executarii unei operatii sau a unui grup restrans de operatii pe ………………….,


- amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de ……………………. executarii operatiilor tehnologice,


- trecerea diferitelor materii prime, piese si semifabricate de la un loc de munca la altul in mod ………………………………cu ritm reglementat sau liber in raport cu gradul de sincronizare a executarii operatiilor tehnologice;


- executarea …………………………..a operatiilor la toate locurile de munca in cadrul liniei de productie in flux,


- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munca la altul …………………… adecvate,


- executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux a unui ……………… de produs sau piesa sau a mai multor produse asemanatoare din punct de vedere constructiv, tehnologic si al materiilor prime utilizate.

LUCREAZA CU  COLEGUL

 


II Realizati o clasificare a formelor de productie in flux pe linii tehnologice, utilizand schema de mai jos:

LUCREAZA SINGUR

 


III. Utilizand breviarul de calcul, pentru enunturile de mai jos (1,2,3), alege raspunsul corect (a, b, c):

1.       Tactul sau cadenta de productie reprezinta:

a.      intervalul de timp dintre obtinerea a doua produse la capatul liniei de productie in flux;

b.     cantitatea de produse care se obtin pe linie in unitatea de timp;

c.      cantitatea de produse care se obtin pe un loc de munca in unitatea de timp.

2.    Ritmul de productie este dat de relatia;

a.      td . 60/Q

b.     Q/td.60

c.      nici una din relatiile de mai sus

3.    Pe o linie de productie in flux monovalent , al carei tact de functionare este de 2 minute/buc, la un timp de disponibil de 3600 ore/an se poate realiza o productie anuala de:

a.      108.000 bucati produse

b.     216.000 bucati produse

c.      432.000 bucati produse

IV. Noteaza mai jos o idee (notiune) care ti s-a parut importanta la tema studiata


             

FISA DE LUCRU FL 5

                              

ORGANIZAREA FABRICARII PRODUSELOR DUPA METODA PRODUCTIEI INDIVIDUALE SI DE SERIE MICA

LUCRAM IMPREUNA

 


I Pentru organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale si de serie mica completati caracteristicile de mai jos:

- organizarea unitatilor de productie dupa ……………………………………………………………… .
Conform acestei metode de organizare, unitatile de productie se creeaza pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unitatilor si a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de masini. In acest caz, dotarea locurilor de munca se face cu masini …………………… care sa permita efectuarea tuturor operatiunilor tehnologice la o mare varietate de produse.


- trecerea de la o operatie la alta a produsului are loc …………………………………..
In acest caz exista intreprinderi foarte mari in procesul de productie, ceea ce determina cicluri lungi de fabricatie si stocuri ………………. de productie neterminata.

                                                                                             
- pentru fabricarea produselor se elaboreaza o tehnologie in care se vor stabili urmatoarele aspecte:

a)     felul si succesiunea ………………………. ce vor fi executate;

b)    grupele de utilaje pe care vor fi ………………………;

c)     felul SDV-urilor ce vor fi utilizate.

Aceasta tehnologie urmeaza a se definitiva pentru fiecare loc de munca.


- pentru proiectarea tehnologiei de fabricatie se folosesc , evidentiindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioada de timp si costuri ridicate.

LUCREAZA CU COLEGUL

 


II Noteza avantajele si dezavantajele acestei metode de organizare a productiei.

FISA DE DOCUMENTARE FD1

                METODA PERT

LUCREAZA CU COLEGUL

 


 Utilizand materialul de prezentare a metodei PERT, realizati cerintele de mai jos;

I. Completati enunturile:

Metoda PERT reprezinta

Simbolurile de mai jos ale unei diagrame PERT reprezinta:


                                                                         


                                              

Drumul critic = acel drum ………………………………………………………………….

II. Notati 5 reguli care trebuie respectate in efectuarea analizei PERT.

III. Aplicati analiza PERT pentru organizarea  unei conferinte de presa. Determinati drumul critic, datele minime posibile, datele maxime permise si marjele de timp.

 FISA DE DOCUMENTARE FD2

                         METODA CPM

LUCREAZA CU COLEGUL

 


Utilizand materialul de prezentare a metodei CPM, realizati cerintele de mai jos;

I.Completati enunturile:

Metoda CPM reprezinta

II. Analizati elementele retelei CPM:

III. Notati  3 avantaje si 3 dezavantaje ale acestei metode.

 FISA DE DOCUMENTARE FD3             METODA JIT

LUCREAZA CU COLEGUL

 


Utilizand materialul de prezentare a metodei JIT, realizati cerintele de mai jos:

I. Completati enuntul si tabelul de mai jos

Metoda JIT reprezinta ..

..

CARACTERISTICA

JIT

Prioritati

Engineering

Capacitate

Flux continuu, celule de fabricatie

Amplasarea

Suprafete mici

Transferul materialelor se face manual

Muncitorii

Programarea

Schimbari prompte

Stocuri tampon reduse

Eliminarea stocurilor

Furnizorii

Planificarea si controlul

Orientarea catre control

Calitate

Functionarea redusa a echipamentelor

FISA DE DOCUMENTARE FD4

SISTEMUL FLEXIBIL DE FABRICATIE

                              

LUCREAZA CU COLEGUL

 
                   

Utilizand materialul de prezentare a Sistemului flexibil de fabricatie, realizati cerintele de mai jos:

I. Completati  enunturile de mai jos astfel incat ele sa fie corecte si complete:

Un sistem flexibil de fabricatie este ……………………………………….capabil sa se adapteze la sarcini de productie diferite atat sub raportul formei si dimensiunilor cat si al procesului tehnologic care trebuie realizat.

Integrabilitatea, adecvarea, adaptabilitatea si dinamismul structural reprezinta ………………… sistemului flexibil de fabricatie.

II. Notati mai jos definitiile caracteristicilor acestui sistem:

1.       integrabilitatea – …………………………………………………………………………………………………………………………

2.     adecvarea – ……………………………………………………………………………………………………………………………………

3.     adaptabilitatea – …………………………………………………………………………………………………………………………

4.     dinamismul structural – ………………………………………………………………………………………………………………

III. Avantajele sistemului flexibil de fabricatie sunt:

-

-

-

-

-

-

FISA DE DOCUMENTARE FD5

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR SPECIFICE LOCULUI DE MUNCA

Utilizand documentatia unui produs a carui realizare ati urmarit-o la instruirea practica , realizati cerintele de mai jos:

  I Notati elementele necesare programarii activitatilor specifice locului de munca:

-

-

-

-

-

II Completati enunturile de mai jos:

Desenul de executie trebuie sa cuprinda toate ……………… necesare executarii corecte a piesei.

Volumul productiei reprezinta ………………………………… ce trebuie fabricate intr-un interval de timp si este unul dintre factorii principali care determina procesul tehnologic.

Forma si dimensiunile semifabricatului determina tehnologia de  ………………………………… .

In cadrul analizarii unei tehnologii, trebuie sa se tina seama de ………………………………… de lucru a utilajului existent.

Calificarea personalului muncitor trebuie cunoscuta si utilizata …………………………………


     PROIECT

    Impartiti pe grupe, realizati un proiect in care pentru un produs din sfera specializarii voastre sa prezentati modul de planificare a activitatilor specifice locului de munca.

I. Pentru a fi eficienti in activitatea propusa va propunem o modalitate de planificare a  activitatilor cuprinse in proiect:

Obiectivul etapei

Actiunea derivata din obiectiv

Metoda de lucru

Cine

Timp

Identificarea cailor posibile de rezolvare a problemei

documentare pe tema data

- accesare INTERNET

- observare

- cercetare bibliografica

individual

1 sapt.

Selectarea solutiei de abordat in cadrul proiectului

analiza solutiilor posibile si argumentarea variantei optime

- listarea cailor posibile

- dezbaterea pro-contra a solutiilor gasite

- stabilirea solutiei de abordat

- dezbatere

in colectiv, sub coordona

rea profesoru

lui

1 sapt.

identificarea resurselor necesare

analiza solutiei si identificarea domeniilor conexe si a necesarului de materiale implicate

- brainstorming

- observatie dirijata

- conexiuni interdisciplinare

in colectiv, sub coordona

rea profesoru

lui

1 sapt.

stabilirea grupelor de lucru, a responsabilitatilor care le revin pe domenii conexe si a termenelor calendaristice

- diagrama PERT sau CPM pentru fiecare grup

- elaborare fisa responsabilitati individuale in cadrul grupului

pe grupe, sub coordona

rea liderului si a responsabilului de proiect

2 sapt.

verificarea si corelarea diagramelor  si a fiselor de responsabilitati

- dezbatere

- negociere

- argumentare

colectiv, sub coordonarea profesoru

lui

responsabilul de proiect

1 sapt.

elaborarea proiectului

efectuarea sarcinilor delimitate pentru fiecare grup:

- activitati practice;

- tehnoredactare subproiecte

- actiuni concrete presupuse de sarcinile delimitate

pe grupe

5 sapt.

asamblarea subproiectelor intr-o forma unitara

- actiuni concrete presupuse de sarcinile delimitate

liderul de grup si responsabilul de proiect

verificarea si evaluarea proiectului

analiza proiectului rezultat si validarea sa

-autoevaluare

-interevaluare

profesorul coordona

tor si responsa-bilul de proiect

1 sapt.

sustinerea si argumentarea proiectului

- prezentarea pe grupe (turul galeriei)

responsabilul de proiect

lideri de grup

diseminarea rezultatelor

elaborarea unor articole pentru revista scolii

prezentarea proiectului la alta clasa

- esentializarea

- sistematizarea

- tehnoredactarea

responsabilul de proiect

lideri de grup

1 sapt.

asigurarea feed-back-ului

evaluarea activitatilor derulate

recomandari pentru activitatile viitoare

- liste de verificare

- concluzionare

- prezentarea rezultatelor

profesorul coordona

tor

responsabilul de proiect

1 sapt.

II. Pentru a va incadra in timp realizati o diagrama PERT, CPM sau Gantt necesara derularii proiectului propus.

 

 III. Autoevaluati-va activitatea inaintea evaluarii proiectului de catre profesor, utilizand fisa de mai jos.

                            

FISA DE AUTOEVALUARE

                              

Nr. crt.

Enunt/criteriu

DA

NU

Observatii, comentarii

1

Au fost avute in vedere ideile indicate

2

Au fost accesate toate caile de documentare indicate in plan

3

Sunt realizate toate fisele de documentare stabilite in planul de activitati

4

S-au identificat solutiile posibile

5

S-a realizat analiza solutiilor identificate prin evidentierea avantajelor/dezavantajelor

6

S-a argumentat corect varianta aleasa

7

Au fost identificate domeniile conexe implicate in derularea proiectului

8

Au fost selectate grupele de lucru pe subiecte

9

Au fost numiti responsabilul de proiect si liderul de grup

10

Au fost alocate responsabilitatile in cadrul proiectului

11

S-a realizat planificarea activitatilor pe grupe de lucru

12

S-au intocmit diagramele  corespunzatoare

13

S-au respectat planurile stabilite

14

S-au asamblat subproiectele in proiectul final

15

S-a analizat si validat proiectul final

16

S-a realizat prezentarea si argumentarea proiectului

17

S-a elaborat o comunicare/articol  pentru diseminarea rezultatelor proiectului

18

S-au primit sugestii si recomandari pentru imbunatatirea activitatilor similare in viitor

FISǍ DE EVALUARE  FE1

                   PROCESUL DE PRODUCTIE

Pentru enunturile de mai jos (1,2,3,4), incercuieste raspunsul corect (a, b, c):

1. Procesele de transport intern din cadrul unei intreprinderi industriale fac parte din:

a. procesele de productie de baza

b. procesele de productie de servire

c. procesele de productie anexe

2. Procesele de prelucrarea industriala a grasimilor tehnice intr-o intreprindere de industrializarea a carnii reprezinta:

a. procese de productie auxiliare

b. procese de productie de servire

c. procese de productie anexe

3. Reparatiile masinilor–unelte dintr-o intreprindere constructoare de masini fac parte din:

a. procesele de productie de baza

b. procese de productie auxiliare

c. procese de productie de servire

4. Modificarea  formei si structurii diverselor materii prime se realizeaza in cadrul:

a. procesului tehnologic

b. procesului natural

c. procesului de munca

II. Cititi cu atentie enunturile de mai jos si scrieti  in dreptul fiecarui enunt A daca il considerati adevarat sau F daca il considerati fals:

1.                   Procesele sintetice reprezinta procesele de productie in care produsele se obtin din mai multe feluri de materii prime, dupa prelucrari succesive.

2.                 Procesele auxiliare au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activitatii de baza, dar care, prin realizarea lor, conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor auxiliare.

3.                 Procesul tehnologic este format din ansamblul operatiilor tehnologice prin care se realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia.

4.                 Procesul de obtinere a otelului este un proces chimic.

III. Completati enunturile de mai jos astfel incat ele sa devina corecte si complete:

1. Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea proceselor de …………, proceselor tehnologice si a proceselor …………….. ce concura la obtinerea produselor sau la executia diferitelor lucrari sau servicii.

2. In raport cu natura activitatii desfasurate, procesele de productie sunt: procese de productie propriu-zise, procese de…………………………  si procese de …………………………………… .

IV. Pentru procesul de productie ilustrat in figura de mai jos, indicati;

- elementele de intrare ale procesului de productie

- elementele de iesire ale procesului de productie

 

Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru 30 min.

                    

FISA DE EVALUARE FE 2

                                 

TIPURI DE PRODUCTIE

                                                                                                      

I Pentru enunturile de mai jos (1,2,3,4), incercuieste raspunsul corect (a, b, c):

1. Volumul productiei mare si nomenclatura redusa caracterizeaza:

a. tipul de productie de masa;

b. tipul de productie de serie;

c. tipul de productie individuala.

2. Durata ciclului de productie este foarte mica in cazul:

a. tipului de productie de masa;

b. tipului de productie de serie;

c. tipului de productie individuala.

3. Amplasarea utilajelor in cazul productiei de unicat se face:

a. in concordanta cu fluxul tehnologic;

b. in concordanta cu mijloacele de transport folosite;

c. conform principiului grupelor omogene.

4.Tipul de productie individuala se caracterizeaza:

a. volumul productiei forte mare;

b. durata ciclului de productie foarte mica;

c. repetabilitatea fabricatiei neregulata.

II In coloana A sunt indicate principalele tipuri de productie, iar in coloana B sunt indicate caracteristicile tipurilor de productie. Realizati printr-o sageata corespondenta dintre tipurile de productie din coloana A si caracteristicile din coloana B.

            Coloana A                                          Coloana B

        1. tipul de productie de masa            a. nomenclatura foarte restransa

        2. tipul de productie de serie          b. utilaje universale

        3. tipul de productie individuala      c. durata ciclului de productie mica

                                                               d. livrarea la baza de receptie

III. Completati enunturile de mai jos astfel incat ele sa devina corecte si complete:

1. Tipul de productie de masa creeaza conditii foarte bune pentru folosirea pe scara larga a proceselor de productie …………… , cu efecte deosebite in ……………… eficientei economice a intreprinderii.

2. Prin ……………………… se intelege o stare organizatorica si functionala a intreprinderii, determinata de nomenclatura produselor fabricate, volumul productiei executate pe fiecare pozitie din nomenclatura, gradul de specializare a intreprinderii, sectiilor si locurilor de munca, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munca la altul

3. In cazul tipului de productie de serie, de fapt, se intalnesc caracteristici comune atat tipului de productie ………………… , cat si tipului de productie ………………… (unicate).

Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru 20 min.

FISA DE EVALUARE FE3

METODE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI DE BAZA

I Pentru enunturile de mai jos (1,2,3,4), incercuieste raspunsul corect (a, b, c):

1. Intre cele mai importante avantaje ale organizarii productiei de baza dupa metoda productiei individuale si de serie mica se numara:

a. folosirea fortei de munca cu grad inalt de calificare;

b. asigurarea cheltuielilor cu transportul intern si salariile;

c. procesul de productie are o mare flexibilitate.

2. Dupa gradul de continuitate a desfasurarii procesului de productie, liniile de productie in flux pot fi:

a. monoobiect si multiobiect;

b. in flux continuu si intermitent;

c. in flux cu ritm liber de reglementat.

3. Organizarea productiei in flux pe linii de fabricatie este specifica intreprinderilor care fabrica:

a. o gama redusa de produse;

b. asamblarea unor componente;

c. o gama variata de produse.

II. Completati enunturile de mai jos astfel incat ele sa devina corecte si complete:

1. La organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale si de serie mica, trecerea de la o operatie la alta a produsului are loc………………………………………………
2. Executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux a ………… de produs sau piesa.

3 Organizarea productiei in flux se caracterizeaza in metode si tehnici specifice cum sunt: organizarea pe ………………………………………………………………………………,

III. La o linie de productie in flux, cantitatea de productie programata a se executa pe schimb este de 230 de piese.

In fiecare schimb sunt prevazute cate doua intreruperi reglementate cu o durata de 10 minute fiecare. Calculati tactul de functionare a liniei.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru 15 minute.

FISA DE EVALUARE FE4

                METODE DE MODERNE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI

I. Completati enunturile de mai jos, astfel incat ele sa devina corecte si complete:

1.       Metoda …………….. = metoda de organizare a productiei, la care operatiile succesive trebuie realizate prin respectarea restrictiilor de prioritate si de termene.

2.     Metoda Just in Time = metoda de organizare a productiei conform careia trebuie sa se produca ……………………………………

3.     Metoda Drumului Critic–CPM = metoda de organizare a productiei, care lucreaza ………………………………….., asociati fiecarei activitati si permite, totodata, atat estimarea costurilor, cat si a timpului de executie a proiectului.

II. Reprezentarea unui nod in metoda CPM se realizeaza ca in figura de mai jos:


Completati in dreptunghiurile figurii ce reprezinta valorile numerice din acest nod.

III. Aplicati analiza PERT pentru realizarea unei reviste. Determinati drumul critic, datele minime posibile, datele maxime permise si marjele de timp.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru 45 min.

FISA DE EVALUARE  FE 5

Pe parcursul desfasurarii fiecarei etape a proiectului se face o monitorizare conform Fisei 5 si, in acelasi timp, se va completa o Fisa individuala de urmarire a competentelor. Fisele individuale se prezinta elevilor la inceputul derularii proiectului.

FISA DE MONITORIZARE PROIECT                                          Fisa 5

Nr. crt.

Enunt/criteriu

DA

NU

Observatii, comentarii

1

Au fost avute in vedere ideile indicate

2

Au fost accesate toate caile de documentare indicate in plan

3

Sunt realizate toate fisele de documentare stabilite in planul de activitati

4

S-au identificat solutiile posibile

5

S-a realizat analiza solutiilor identificate prin evidentierea avantajelor/dezavantajelor

6

S-a argumentat corect varianta aleasa

7

Au fost identificate domeniile conexe implicate in derularea proiectului

8

Au fost selectate grupele de lucru pe subiecte

9

Au fost numiti responsabilul de proiect si liderul de grup

10

Au fost alocate responsabilitatile in cadrul proiectului

11

S-a realizat planificarea activitatilor pe grupe de lucru

12

S-au intocmit diagramele  corespunzatoare

13

S-au respectat planurile stabilite

14

S-au asamblat subproiectele in proiectul final

15

S-a analizat si validat proiectul final

16

S-a realizat prezentarea si argumentarea proiectului

17

S-a elaborat o comunicare/articol  pentru diseminarea rezultatelor proiectului

18

S-au primit sugestii si recomandari pentru imbunatatirea activitatilor similare in viitor

FISǍ DE URMARIRE INDIVIDUALǍ A COMPETENTELOR

Elaborarea unui proiect si elaborarea unui produs

Fisa 6

Criterii de evaluare

         Proiect

Criterii referitoare la conceptia proiectului:

- elevul a stiut sa aleaga si sa numeasca produsul pe care il va confectiona;

- elevul a identificat etapele realizarii produsului

- elevul a stiut sa precizeze ordinea logica a etapelor realizarii produsului

- elevul a ales materialele necesare realizarii produsului

- elevul a identificat instrumentele si mijloacele necesare;

- elevul a analizat tehnicile pe care trebuie sa le aplice in fiecare etapa

Criterii referitoare la realizarea proiectului-produs

- fiecare grup a stiut sa organizeze impartirea sarcinilor

- fiecare grup respecta impartirea sarcinilor

- fiecare grup a efectuat activitatea in timpul stabilit

OBSERVATIE: In dreptul fiecarui criteriu se va completa coeficientul de realizare.

VII.SUGESTII METODOLOGICE

                                            

CORELAREA TEMELOR CU MATERIALELE DE REFERINTǍ

TEMA

MATERIALELE PENTRU PROFESORI

MATERIALELE PENTRU ELEVI

 Conceptul de proces de productie:

Componentele procesului de productie:

- marimi de intrare

- etape de realizare a procesului de productie

- marimi de iesire


Criterii de clasificare a proceselor de productie:

- modul de participare la executarea produselor (procese de munca de baza, procese auxiliare, procese de munca de deservire)

- modul de executie (manuale, manual-mecanice, procese de aparatura)

- modul de obtinere a produselor finite din materii prime (directe, sintetice, analitice)

- natura tehnologica a operatiilor efectuate (procese chimice, de schimbare a configuratiei sau formei, de asamblare, de transport)

- natura activitatii desfasurate (procese de productie propriu-zise, procese de depozitare sau magazinaj, procese de transport)

Fisa conspect FC1

Folie transparenta

FT1

Fisa conspect FC 2

Folie transparenta

 FT 2

Fisa de lucru FL1

Fisa de evaluare FE1

Fisa de lucru FL2

Fisa de evaluare FE 1

Tipuri de productie: individuala, in serie, in flux, de masa, automatizata, in celule de fabricatie


Metode de organizare a productiei:

- organizarea productiei in flux (divizarea procesului tehnologic pe operatii, amplasarea locurilor de munca, trecerea materiilor prime de la un loc de munca la altul)

- organizarea productiei individuale si de serie mica (organizarea unitatilor de productie dupa principiul tehnologic, pentru fiecare loc de munca)

- programare liniara

- metoda PERT (tehnica evaluarii repetate a programului)

- metoda CPM (metoda drumului critic)

- metoda “Just in time”

Tendinte:

- sistem flexibil de fabricatie (integrabilitate, adecvare, adaptabilitate, dinamism structural)

- avantaje ale sistemului flexibil

Fisa conspect FC 3

Folie transparenta

 FT 3

Fisa conspect FC 4

Folie transparenta

 FT 4