Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

Gradinita

PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A IV-A - STIINTE ALE NATURII

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PLANIFICARE CALENDARISTICA Biologie Clasa: a V-a
Modalitati de eficientizare a activitatilor metodice la nivelul unitatilor scolare
Descrierea metodelor de invatamant
FINALITATILE EDUCATIEI - Finalitatile macrostructurale
Orientari actuale in didactica
Modalitati estetice de prelucrare a suprafetelor textile
SOCIETATEA CONTEMPORANA SI SCOALA
ECHILIBRUL SI REEDUCAREA ECHILIBRULUI
FISA DE EVALUARE FINALA STIINTE (MATEMATICA) NIVEL I(grupa mica)
NECESITATEA RELATIEI CADRE DIDACTICE - PARINTI

TERMENI importanti pentru acest document

: informatii despre adaptarea plantelor cultivate in sere sau in gradinile botanice : informatii despre adaptarea plantelor cultivate in sere sau in gradini botanice : teste clasa IV stiintele naturii cicluri de viata : portofoliu clasa a 4 corpuri de diferite forme :

Anexa nr. 2  la Ordinul ministrului educatiei si  cercetarii nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

programe scolare PENTRU CLASA A iV-A

stiinte ale naturii

Aprobat prin  ordin al ministrului

Nr. 3919 / 20.04.2005

NOTA DE PREZENTARE

Revizuirea curriculumului scolar de Stiinte ale naturii pentru invatamantul primar a fost determinata in primul rand de urmatoarele aspecte:

-   introducerea la clasele I si a II-a, incepand cu anul scolar 2003-2004, – in aria curriculara „Matematica si stiinte ale naturii” – a disciplinei „Cunoasterea mediului”; se preia astfel in curriculumul acestei discipline o parte a sistemului de cunostinte prevazut de programele scolare anterioare de Stiinte ale naturii pentru clasele a III-a si a IV-a, aprobate cu ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 4301 din 22.08.2000;

-   inregistrarea unor scoruri nesatisfacatoare la evaluari internationale vizand achizitiile invatarii la sfarsitul claselor a IV-a si a VIII-a; acest lucru evidentiaza faptul ca un numar reprezentativ de elevi intampina dificultati de intelegere si de aplicare a cunostintelor din domeniul stiintelor naturii, oferite de scoala;

-   ritmul continuu si rapid al procesului de modificare a pietei stiintifice, insuficient reflectat in demersul anterior de revizuire a curriculumului scolar al disciplinei Stiinte ale naturii pentru invatamantul primar.

Intarzieri in restructurarea predarii – invatarii – evaluarii stiintelor naturii in scoala impun necesitatea gasirii unor modalitati de atragere a elevilor spre studiul disciplinelor acestui domeniu. Se configureaza astfel necesitatea proiectarii unor metode didactice specifice, centrate pe elev ca unic produs si beneficiar al procesului educativ. Lacunele la nivel de sistem pot fi depasite procedand in primul rand la identificarea principalelor piedici care se manifesta la nivelul intelegerii de catre elevi a problemelor de natura stiintifica.

Disciplina de invatamant Stiinte ale naturii vizeaza observarea si perceperea lumii in intregul sau, cu elementele componente, procesele si fenomenele caracteristice, precum si invatarea prin intelegere si aplicare. De aceea demersul didactic se impune a fi deplasat de la “ce se invata?” la “de ce se invata?” si aceasta deplasare poate genera un dublu beneficiu, respectiv:

-   de stimulare a interesului de cunoastere al copilului, care vede utilitatea propriei munci prin competentele pe care le dobandeste;

-   de crestere a caracterului formativ al invatarii.

O problema o constituie si locul cercetarii si al inovatiei in demersul didactic, mai exact modul in care este impartasita inovatia de catre elev. Aceasta implica transformarea elevului din spectator, in actor al activitatii de natura stiintifica. Se evidentiaza astfel necesitatea de a-l pregati pe elev nu ca pe un cercetator si om de stiinta, ci ca pe un cetatean care sa utilizeze demersul stiintific in vederea intelegerii si participarii active la viata sociala.

Rezolvarea problemelor ridicate implica o profunda schimbare de mentalitate in abordarea studiului disciplinei Stiinte ale naturii, iar acest demers trebuie sa inceapa chiar cu  invatamantul primar. O argumentare in acest sens focalizeaza o serie de aspecte precum:

-   invatamantul primar se adreseaza tuturor;

-   corpul didactic care il deserveste este omogen din punct de vedere al formarii initiale;

-   scopul declarat al procesului educational este dezvoltarea integrala a copilului;

-   copilul traverseaza varsta la care este foarte vie curiozitatea stiintifica;

-   ceea ce trebuie sa invete copilul la aceasta varsta nu este un corp de informatii specializat, ci un mod de dobandire globala de cunostinte;

-   comunitatea invatamantului nu trebuie sa se confunde cu comunitatea stiintifica.

La acest nivel, noile programe propun – la clasele a III-a si a IV-a – studiul integrat al stiintelor naturii. Predarea-invatarea stiintelor, intr-o maniera integrata, la aceste clase poate permite o structurare a problemelor abordate pornind de la o serie de teme integratoare mai apropiate de capacitatea de  intelegere a copilului. Din aceasta perspectiva, baza prezentei programe o constituie:

-   corpurile de cunostinte ale stiintelor naturii – date particulare, aspecte generale, metode;

-   practicile stiintifice comune –investigatie teoretica si experimentala, comunicare a rezultatelor;

-   contextele dezvoltarii stiintifice – pur stiintific, tehnologic, ecologic;

-   dimensiunea afectiva a cunoasterii stiintifice – ca activitate interesanta, stimulativa;

-   dimensiunea meta-stiintifica a cunoasterii stiintifice – prin raportarea la natura, la valorile si la limitele cunoasterii stiintifice.

Prin predarea-invatarea stiintelor naturii se urmareste nu o acumulare de fapte si informatii stiintifice care sa duca la insusirea de concepte (testate si confirmate sau infirmate experimental), ci raportarea copilului la mediul in care traieste. Stiintele, in calitatea lor de furnizor al principalelor instrumente de actiune asupra mediului natural si de transformare a acestuia, trebuie sa stabileasca limitele intre care aceasta actiune este permisa, asumandu-si astfel responsabilitatea pentru conservarea mediului. Aceasta este o alta latura a stiintei cu care copilul trebuie sa fie familiarizat in scopul realizarii unei educatii ecologice adecvate. De aici, importanta unei abordari  interdisciplinare a stiintelor naturii consta in:

-   multitudinea conexiunilor pe care cadrul didactic le poate face in dialog cu elevii;

-   implicarea elevilor in activitati multiple de observare, manipulare si experimentare, astfel valorificand experienta acestora si dezvoltandu-le capacitatea de a integra informatiile noi in modele explicative proprii.

Prin intermediul prezentului curriculum, elevii sunt indrumati sa-si dezvolte cunoasterea pornind de la explorarea si investigarea lumii inconjuratoare catre reprezentarea unor lumi mai indepartate si mai cuprinzatoare. Ei parcurg astfel calea de la cunostinte prestiintifice (subiectivate) la intelegerea si experimentarea unor legi universale, deci obiective, prin care omul transforma natura in beneficiul sau, ajungand pana la asumarea raspunderii pentru limitarea efectelor propriei actiuni asupra echilibrului natural.

Programa scolara de Stiinte ale naturii pentru clasa a IV-a porneste de la obiective comune domeniilor studiate, pe care le coreleaza cu teme specifice acestor discipline, a caror abordare poate fi realizata, la nivelul acestor clase, integrat. Au fost urmarite obiectivele ciclului curricular de dezvoltare care vizeaza printre altele:

-   observarea si interpretarea proceselor naturale care au loc in mediu;

-   intelegerea impactului proceselor naturale asupra activitatilor umane si al activitatilor umane asupra mediului;

-   investigarea si interpretarea interdependentelor in si intre sisteme biologice, fizice si chimice;

-   incurajarea elevilor pentru asumarea de responsabilitati si pentru cooperare.

Capacitatile ce se urmaresc a fi dezvoltate prin curriculum-ul disciplinei Stiinte ale naturii se refera la comunicare, studiu individual, intelegerea si valorificarea informatiilor de natura stiintifica, relationarea in mediul natural si social. La acestea se adauga atitudini si comportamente ca: grija fata de sanatatea proprie, fata de sanatatea celorlalti  si fata de cea a mediul natural, interesul pentru aprecierea si argumentarea logica; curiozitatea si preocuparea fata de fenomenele din mediu, independenta gandirii, creativitatea.

In scopul formarii unor competente si atitudini din categoria celor mentionate mai sus, vor fi valorificate cunostinte privind mediul natural, individul, grupul de indivizi, relatiile dintre indivizi si dintre acestia si mediu, fenomene si interactiuni specifice din mediu, modificari ale mediului ca urmare a interventiei omului. Programa de Stiinte ale naturii urmareste structura celorlalte programe ale disciplinelor pentru invatamantul primar. Tematica propusa are in vedere relationarea continuturilor atat in interiorul ariei curriculare 'Matematica si stiinte ale naturii', cat si posibilitatile de relationare la nivelul celorlalte arii curriculare.

Problemele majore care pot fi invocate in abordarea acestui demers sunt baza materiala si necesitatea pregatirii permanente a cadrelor didactice in cunoasterea metodelor moderne de predare si experimentare. Solutia primei probleme este recurgerea la experimentul simplu, nesofisticat, utilizand materiale din mediul familiar copilului. Pregatirea invatatorilor in abordarea corecta a acestui tip de programa necesita un efort de receptare din partea acestora si sprijinul prin formare si publicarea unor materiale curriculare adecvate. 

Acest demers educational are un puternic caracter inovator in invatamantul romanesc, atat din punct de vedere al conceptiei, structurii si metodelor didactice de aplicare, cat si al compatibilizarii continutului stiintific cu particularitatile de varsta ale elevilor carora li se adreseaza.


OBIECTIVE – CADRU

1.     Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii

2.     Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare / investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice

3.     Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat, propice vietii


OBIECTIVE DE REFERINTA SI SUGESTII DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele tipuri de activitati:

1.1 sa identifice relatii intre partile componente ale unui sistem studiat

-  colectarea de informatii despre un sistem, in cadrul unei excursii, drumetii, expeditii etc.;

-  *identificarea influentei masei si volumului corpurilor asupra proprietatilor de plutire ale acestora;

-  observarea dirijata a unor caracteristici ale plantelor cultivate si spontane, ale animalelor domestice si salbatice dintr-un mediu familiar (gradina, campie, padure, lunca, parc, livada);

-  realizarea unor portofolii care sa cuprinda informatii referitoare la plante si animale dintr-un anumit mediu de viata, si descrierea relatiilor dintre vietuitoare si dintre acestea si mediu;

-  identificarea conditiilor optime de viata ale unor plante si animale;

-  observarea si discutarea unui set de lanturi trofice simple pentru a identifica plantele ca veriga de baza pentru toate acestea, soarele ca sursa de energie pentru plante, iar  plantele si animalele, ca sursa de energie pentru animale;

-  alcatuirea schemei pentru lanturi trofice simple;

-  observarea dirijata a unui scheme simple (desen) ilustrand un bec conectat in mod diferit la o baterie, pentru a-l identifica pe acela care va lumina;

-  identificarea corpurilor in repaus si in miscare;

-  prezentarea unor scurte texte informationale, povesti, povestiri, in scopul identificarii planetelor sistemului solar, a caracteristicilor mediilor de viata studiate etc.;

1.2 sa descrie relatii intre sisteme din mediul inconjurator

-  descrierea ciclurilor de viata (plante, fluturi, broaste, oameni) si compararea acestora;

-   identificarea legaturilor stabilite intre lumea vie si mediul de viata:

-      completarea unor fise cu observatii asupra adaptarilor organismelor in functie de mediul lor de viata;

-      clasificarea organismelor vii dupa mediul lor de viata (acvatice, terestre) ;

-      formularea, discutarea si selectarea unor explicatii privind  forma, culoarea, alcatuirea organismelor dintr-un mediu dat (terestru / acvatic);

-   identificarea conditiilor optime de viata pe baza carora se dezvolta o planta / un animal;

-  gruparea organismelor dintr-un mediu observat in functie de modul si regimul de hranire;

-  colectarea de informatii referitoare la caracteristici morfofiziologice si/sau comportamentale ale plantelor si animalelor in vederea adaptarii in diferite medii(camuflajul, schimbarea culorii, grosimea blanii etc.);

-  redarea prin desen a verigilor unui lant trofic simplu in scopul identificarii acestora si a relatiilor prada-pradator;

-  observarea, identificarea si descrierea unor schimbari care au loc in timpul unor transformari: ruginirea, putrezirea, arderea, alterarea, coacerea;

-  recunoasterea, dintr-un set dat, a corpurilor care ruginesc, ard, se altereaza;

1.3 sa comunice in maniere diverse observatii privind relatiile dintre partile componente ale unui sistem si/sau dintre sistemele studiate

-  prezentarea unor materiale ( proiecte, referate, afise, lucrari practice etc.) in care se ilustreaza diferite aspecte din temele studiate;

-  realizarea unui jurnal de observatii privind:

-    germinatia semintelor;

-    stabilirea prin cantarire a modificarilor de masa ale propriului corp sau ale unui animal domestic;

-  realizarea unui jurnal care sa cuprinda insemnari privind modificari din viata plantelor si a unor populatii(pestii dintr-un acvariu, vietuitoarele dintr-un terariu, pasarile migratoare);

-  organizarea datelor in tabele si realizarea unor grafice referitoare la procese urmarite sau experimente realizate;

-  descrierea (verbala/in scris, prin desene, planse, imagini, modele, constructii etc.) a relatiilor dintre corpuri si mediu;

-  realizarea unei colectii de esente lemnoase, roci, minerale etc.;

-  comunicarea verbala, prin desen, colaj, joc de rol etc., a importantei folosirii resurselor naturale pentru viata oamenilor;

-  realizarea de desene, planse, colaje, care sa ilustreze planetele sistemului solar;

-  realizarea unor portofolii care sa cuprinda informatii referitoare la plante si animale care traiesc intr-un anumit mediu de viata;

1.4 *sa formuleze ipoteze pe baza utilizarii  unor procedee de natura stiintifica

-    *identificarea efectelor unor dezechilibre intr-un mediu (efectele suprapopularii, depopularii, introducerii unor vietuitoare straine intr-un anumit habitat etc.) ;

-    *pregatirea si realizarea unui proiect care vizeaza mentinerea echilibrului intr-un mediu creat;

-    *realizarea unui proiect privind modalitati de supravietuire intr-un mediu ostil vietii;

-    *stabilirea unor legaturi intre factori de mediu si comportarea unor organisme / materiale.

2. Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare / investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele tipuri de activitati:

2.1 sa interpreteze succesiunea unor fenomene si procese din natura

-  completarea unor scheme eliptice care sa descrie relatiile de hranire dintr-un lant trofic;

-  ordonarea logica a etapelor ciclului de viata a unei plante sau a unui animal etc.;

-  descrierea etapelor metamorfozei la fluturele de matase, la broasca de lac etc.;

-  ordonarea unor fenomene intr-o succesiune, prin joc didactic, desen etc.;

2.2 sa puna in evidenta regularitati ale fenomenelor pe baza masuratorilor efectuate, prezentand adecvat rezultatele

[2.2 sa puna in evidenta regularitati ale fenomenelor pe baza masuratorilor efectuate, prezentand adecvat rezultatele]

-  utilizarea balantei cu brate egale / inegale pentru cantarire;

-  *determinarea pe baza masuratorilor a conditiilor de plutire ale unui corp si relationarea plutirii/scufundarii acestuia cu masa acestuia;

-  masurarea volumului unor corpuri solide prin masurarea volumului de apa dezlocuit de acestea  prin scufundare intr-un vas cu apa;

-  masurarea volumelor unor corpuri lichide cu ustensile gradate (cilindri gradati, pipete gradate, cani gradate etc.);

-  masurarea volumului de apa absorbit de o radacina pe o perioada determinata de timp;

-  prezentarea in forme variate (desene, ilustratii, grafice de bare, tabele etc.) a rezultatelor masuratorilor;

-   interpretarea unor reprezentari grafice (desene, scheme, figuri etc.) pentru identificarea lungimii diferite a umbrei unui corp in functie de pozitia soarelui;

2.3 sa realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date

-    stabilirea etapelor unor experimente;

-    realizarea in situatii variate a echilibrului unor corpuri si utilizarea rezultatelor in descrierea unor instrumente de cantarire (balanta cu brate egale si inegale);

-    selectarea unui metal dintr-un set de materiale pe baza proprietatilor acestuia: luciu/stralucire, duritate, conductibilitate electrica si termica si relationarea proprietatilor acestuia cu utilizarile;

-    realizarea unor circuite electrice simple folosind baterii, becuri, conductori metalici;

-    *efectuarea de experimente cantitative privind incalzirea si racirea corpurilor;

-    *efectuarea unor experimente privind plutirea unor corpuri in solutii diferite ;

-    efectuarea de experiente care sa ilustreze atractia magnetilor, gravitatia, forte de impingere si de tractiune, miscarea si repausul;

-    observarea  ritmului de crestere a unui organism viu atunci cand i se modifica unele conditii de viata;

-    compararea ritmului de crestere a unor organisme vii (aceeasi specie), in conditii diferite de viata;

-    efectuarea unor experiente care sa puna in evidenta obtinerea culorilor la trecerea luminii albe printr-o prisma, prin baloanele de sapun, petele de ulei etc.;

2.4 sa aplice procedee de natura stiintifica in activitatea proprie

-    dezbaterea experimentelor realizate pe baza unui plan dat;

-    dezbaterea modalitatilor de protejare a resurselor naturale;

-    realizarea unor jocuri si jucarii (navomodele, instrumente de masura etc.) prin aplicarea unor procedee de natura stiintifica;

-        identificarea culorii unui obiect in lumina alba, rosie, verde, albastra;

2.5 *sa reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul inconjurator

-    *reprezentarea schematica a unui mediu cunoscut si identificarea modificarilor suferite in timp de acesta;

-    *realizarea machetei unui mediu cunoscut;

-    *utilizarea modelelor confectionate in activitati practice;

-    *construirea unui acvariu, terariu, rasadnite / sere pentru studiul modificarilor suferite de un animal / planta si / sau a influentei factorilor de mediu.

3. Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat, propice vietii

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

3.1 sa constientizeze efecte ale mediului inconjurator asupra propriului organism;

-    identificarea unor factori de risc: expunerea la variatii de temperatura, umiditate, soare, aglomerari umane, zgomote, atmosfera poluata etc.;

-    descrierea unor posibile metode de protejare la factorii de risc identificati;

-    organizarea unor concursuri de afise, materiale publicitare si a unor expozitii privind unele efecte nocive ale mediului asupra propriului organism;

-    interpretarea unui joc de rol (acordarea primului ajutor in caz de arsuri, intoxicatie, asfixiere, fracturi, gripa, boli contagioase etc.);

3.2 *sa aprecieze importanta protejarii propriului corp fata de factori daunatori din mediu;

-    *dezbaterea unor modalitati de prevenire a actiunii factorilor de mediu cu efecte nocive pentru om.

CONTINUTURI

Caracteristici si proprietati ale corpurilor

·         Echilibru si cantarire (masa ca rezultat al cantaririi in unitati standard): cantarul cu arc, balanta.

·         Volumul (capacitatea ca rezultat al masurarii in unitati standard: litrul, multipli si submultipli). *Densitatea ca rezultat al compararii maselor unor corpuri confectionate din materiale diferite, dar de volume identice. *Plutirea corpurilor.

·         Comportamente de adaptare la plante si animale: reactii de aparare si adaptare la lumina, *umiditate, *vant, *frig.

·         Proprietati ale metalelor si utilizari ale acestora. Magneti. Circuite electrice simple.

·         Surse de lumina. Comportamentul luminii – producerea curcubeului, culorile, umbra, vizibilitatea corpurilor.

  • Planetele sistemului solar.

Transformari ale corpurilor si materialelor

·         *Incalzire si racire; caldura absorbita si caldura cedata.

·         Forte care determina miscarea corpurilor (gravitatia, forte de impingere si tragere). Miscare si repaus.

·         Ciclul vietii: nastere, crestere si dezvoltare, inmultire, moarte. Cicluri de viata ale organismelor (plante, fluturi, broaste, oameni).

  • Transformari ale materialelor in alte materiale cu proprietati diferite: ruginirea, putrezirea, alterarea, arderea, coacerea.

Omul si mediul

·         Medii de viata: gradina, padurea, balta, *delta, *pestera, *marile calde, *oceanul. Relatii de hranire.

  • Resurse naturale: apa, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrana. Protejarea lor.

SUGESTII METODOLOGICE

Prin prezentul curriculum se intentioneaza ca, pe parcursul invatamantului primar, elevii sa dobandeasca competente utile studiului ulterior al stiintelor naturii pe discipline, si sa-si structureze un set de valori si atitudini fata de stiintele naturii prin prisma raportarii fata de acestea si implicit fata de mediu. Acestea se regasesc intr-o serie de aspecte ale invatarii, vizate de practica pedagogica:

-   observarea atenta a mediului si a relatiilor dintre componentele acestuia;

-   citirea corecta si constienta a enuntului unei situatii-problema;

-   intelegerea si explicarea fenomenelor naturale observate sau evidentiate;

-   secventializarea etapelor de desfasurare a acestora;

-   construirea si interpretarea unor diagrame, tabele si scheme grafice care ilustreaza rezultatele unor experimente;

-   initierea si realizarea creativa a unor investigatii, pornind de la tematica propusa;

-   formarea obisnuintei de a utiliza diverse tipuri de reprezentari, pentru rezumarea, clasificarea si prezentarea concluziilor unor experimente;

-   formarea deprinderii de a anticipa evolutia fenomenelor studiate, pornind de la conditiile existente.

Acestea explica apropierea continuturilor invatarii de practica invatarii eficiente a stiintelor naturii. In demersul didactic, centrul actiunii devine elevul si nu predarea notiunilor stiintifice ca atare. Accentul trece de la “ce?” sa se invete, la “in ce scop?” si “cu ce rezultate?” sa se invete. Evaluarea se face in termeni calitativi; capata semnificatie dimensiuni ale cunostintelor dobandite, cum ar fi: esentialitatea, profunzimea, functionalitatea, durabilitatea, orientarea axiologica, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptata, aplicabilitatea.

Prin acest curriculum se urmareste crearea conditiilor favorabile pentru ca elevii sa-si formeze si dezvolte competentele intr-un ritm individual, pentru a putea sa-si transfere cunostintele acumulate intr-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util ca demersul didactic sa se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activitati precum:

-   prelucrarea variata a informatiilor adecvate obiectivelor vizate;

-   introducerea continuturilor utilizand moduri variate de antrenare a gandirii elevilor;

-   solicitarea unor corelatii intra- si interdisciplinare, care sa determine realizarea de transferuri de cunostinte;

-   antrenarea elevului in situatia de a decide asupra unor sarcini de lucru adecvate, situatiei-problema expuse;

-   formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul si alte surse de informatie, operand prin analiza pe text, interpretarea unor continuturi;

-   organizarea unor activitati de invatare diferentiata care sa permita desfasurarea sarcinilor de lucru in ritmuri diferite;

-   sugerarea unui algoritm al invatarii, prin modul de ordonare a sarcinilor.

Metodele si tehnicile de predare precum si practicile pedagogice alese in functie de ritmul de invatare si de particularitatile psiho-individuale ale elevilor trebuie sa fie esential centrate pe universul copilului. Invatarea trebuie sa se dezvolte in mod natural pornind de la ce stie elevul catre descoperirea varietatii naturii  si a fenomenelor, pe cale experimentala. O invatare eficienta va da posibilitatea copilului sa experimenteze, sa redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta in care rolul invatatorului este de ghid si colaborator.

Demersul didactic propus prin actuala programa este orientat spre:

-    accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate in activitatea de predare-invatare, in scopul dezvoltarii capacitatilor de a opera cu informatiile asimilate, de a aplica si evalua cunostintele dobandite, de a verifica ipoteze si de a cauta solutii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);

-    aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor (in scopul transformarii elevului in subiect al propriei instruiri si educatii);

-    o imbinare si o alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa surse de informatie variate, observatia proprie, exercitiul individual, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fise etc.) cu activitatile care solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor;

-    folosirea unor metode care sa favorizeze interventia nemijlocita a elevului in realizarea experimentului.

            Prezentam mai jos, comparativ pe clase, o lista a procedurilor stiintifice propuse de programele scolare pentru clasele a III-a si a IV-a:

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

    Observatii

    Clasificari ale corpurilor si materialelor

    Masurari cu mijloace uzuale

    Stabilirea relatiilor temporale si spatiale (in termeni de rapiditate, distanta, miscare, forma etc.)

    Inregistrarea observatiilor - figurativa

    Colectare, conservare etc.

    Raportarea observatiilor - figurativa, verbala

       Observatii

       Clasificari ale corpurilor si materialelor

       Estimari ale unor caracteristici (marimi, relatii)

       Stabilirea relatiilor temporale si spatiale (in termeni de rapiditate, distanta, miscare, forma etc.)

       Formularea definitiilor operationale (retete) - figurative, verbale (Cum ai proceda ca sa…?)

       Analiza observatiilor (comparatii, generalizari simple)

       Masurari cu mijloace conventionale si neconventionale

       Inregistrarea observatiilor - figurativa, verbala

       Colectare, conservare, cultivare etc.

       Raportarea observatiilor si analizelor - figurativa, verbala

Experimente propuse

1.     Capacitate (volum) pulmonar: Elevii sufla tot aerul din plamani, umfland un balon (punga din plastic), apoi masoara volumul balonului prin scufundare intr-un vas cu apa. Se masoara si volumul pulmonar la respiratie linistita.

2.     *Topire: Compararea caldurilor necesare topirii unor cantitati egale de ceara, naftalina, margarina etc., prin compararea duratelor acestor procese.

3.     Sera: O butelie din plastic in care s-a taiat o fereastra, un borcan acoperit cu o punga transparenta din plastic, in care se pune un strat de pamant si rasad, pot simula conditiile dintr-o sera, in care temperatura si cantitatea de dioxid de carbon sunt mai ridicate.

4.     Fototropism: Sensibilitatea la lumina a varfului tulpinii. Pe o portiune a unui rasad de grau, se acopera varfurile tulpinilor cu cate o caciula de hartie, lasandu-le pe celelalte neacoperite. Daca sunt expuse la Soare, tulpinile neacoperite se orienteaza dupa acesta, spre deosebire de cele acoperite.

5.     Geotropismul radacinilor: Intre peretii unui vas transparent si o bucata de vata sau de hartie de ziar mototolita, umezite permanent, se introduc boabe de fasole orientate diferit. Radacinile cresc indreptandu-se in jos, orientate de forta gravitationala.

6.     De cata apa are nevoie planta pentru a trai: Se masoara, la intervale de timp, nivelul apei dintr-un vas, in care a fost introdusa radacina unei plante (se pune in discutie si evaporarea apei in timp).

7.      Reflexul pupilei: Se acopera un ochi si se priveste cu celalalt o sursa de lumina puternica. Dupa acomodare, se descopera primul ochi si se compara dimensiunile pupilelor.

8.     Reactie de aparare la lumina: Pe o farfurie jumatate alba, jumatate neagra, se pun larve de molii si sunt expuse la soare; larvele trec de pe suprafata neagra pe suprafata alba.

9.      *Reactie de aparare la umiditate: Analog cu experimentul anterior, dar se foloseste hartie alba uscata, respectiv, umeda; larvele prefera hartia umeda.

STANDARDE CURRICULARE

la sfarsitul invatamantului primar

Obiectiv cadru

Standard

1.      Intelegerea si utilizarea in comunicare    a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii

S1.     Identificarea asemanarilor, deosebirilor si relatiilor dintre corpuri si dintre componente   ale unor sisteme pe baza observatiei.

S2.     Clasificarea unor corpuri, evenimente, fenomene pe baza unor criterii.

S3.     Descrierea relatiilor dintre componente ale  aceluiasi sistem si dintre sisteme.

S4.     Comunicarea in maniere diverse a unor observatii si comparatii referitoare la corpuri, fenomene, evenimente, sisteme observate si a rezultatelor experimentelor.

2.      Formarea si dezvoltarea capacitatilor     si abilitatilor de experimentare si explorare/investigare a realitatii,  folosind instrumente si procedee specifice

S5.     Masurarea cu instrumente conventionale si neconventionale si evidentierea regularitatilor unor fenomene pe baza masuratorilor si/sau observatiei.

S6.     Realizarea unor experimente simple pe baza unui plan de lucru si/sau a unor ipoteze date.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1535
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved