Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

PROIECT DIDACTIC - Ion de L. Rebreanu – caracterizarea personajelor

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE LECTIE Clasa : a VII a Limba si literatura romana „Pasa Hassan”, de George Cosbuc – momentele subiectului
LOCUL SI ROLUL DIDACTICII SPECIALITATII IN PREGATIREA INITIALA A VIITORILOR PROFESORI
PROIECT DE LECTIE Clasa : a III – a, Limba si comunicare
Esecul scolar si prevenirea lui
Subiecte programare in Pascal/C/C++, pentru clasele de matematica-informatica, intensiv informatica
Proiect de activitate didactica Clasa:a X –a Informatica – Tehnologia informatiei si a comunicatiilor
EVALUAREA UNUI TEST DE CUNOSTINTE
METODA IN CONTEXTUL TEHNOLOGIEI DIDACTICE
Evaluarea in invatarea centrata pe elev
Metodica predarii citit - scrisului in scolile speciale pentru deficientii mintali

PROIECT  DIDACTIC

DATA:

CLASA a X-a E

PROFESOR:



OBIECTUL: LIMBA SI LITERATURA ROMANA

SUBIECTUL: Ion de L. Rebreanu – caracterizarea personajelor ;

TIPUL LECTIEI: dobandire de noi cunostinte ;

METODE: activitatea didactica pe grupe, dezbaterea, argumentarea, intrebari structurate pe text, conversatia, problematizarea ;

MIJLOACE: manualul, fise ;

COMPETENTE SPECIFICE:

                - sa cunoasca universul social-uman al satului transilvanean ;

                - sa distinga notele originale ale viziunii lui Liviu Rebreanu, pentru a fixa locul romanului Ion in literatura romana ;

                - sa interiorizeze pulsatia vietii satului ;

                - sa  caracterizeze personajele principale ale romanului ;

                - sa arate mentalitatea lui Ion in ceea ce priveste problema pamantului.

BIBLIOGRAFIE:

1.       N. Manolescu, Arca lui Noe, ed. 100+1 Gramar, Bucuresti, 2004 ;

2.       V. Rotaru, Teoria literaturii, ed. Aula Magna, 2004 ;

3.       Cecilia Stoleru, Literatura romana-comentarii literare, ed. Pestalozzi, Bucuresti, 2004 ;

4.       N. Cozma, G. Scorus, Literatura Romana-repere critice fundamentale, ed. Aula Magna, Brasov, 2003 ;

5.       L. Rebreanu, Ion, ed. Cartea romaneasca, Bucuresti, 1979 ;

ORGANIZAREA CLASEI: prezenta elevilor, tinuta, captarea atentiei, etc.)

REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR:

Activitatea profesorului

-conversatie orala

-prin ce argumente putem integra opera pe care o studiem in specia de roman?

-care e compozitia romanului?

-motivati titlurile celor doua parti;

-care e tema romanului?

-motivati afirmatia ca romanul Ion este primul roman romanesc modern;

Activitatea elevului

-scrisa in proza; de mare intindere; prsonaje numeroase; conflicte puternice; mai multe planuri narative; + exemple;

-mod predominant de expunere – naratiunea; doua parti; 13 capitole (titlul primului si ultimului); doua planuri; simetrie;

-in centrul romanului se afla patima lui Ion, ca forma a instinctului de posesiune(N. Manolescu);

-cat e sarac asculta de glasul pamantului, dupa obtinerea pamantului in el s-a trezit alt glas – glasul iubirii; -analiza trasaturilor sufletesti (nelinistea, obsesia, mustrarile de constiinta), studierea instinctelor primare, prezentarea gandurilor omului aflat in fata mortii, psihologia colectiva;

CAPTAREA ATENTIEI: Se discuta pornind de la ex. 2 pag. 80 despre cum ia nastere un roman :

Se precizeaza sursa de inspiratie a romanului ;

In primul rand romancierul marturiseste ca a fost impresionat de o scena surprinsa la hotarul satului Prislop, cand un taran s-a aplecat si a sarutat pamantul ca pe o ibovnica. Scena i s-a intiparit in minte, l-a uimit, l-a obsedat si a fost fixata in desfasurarea epica a romanului.

Liviu Rebreanu a retinut o intamplare petrecuta in sat: un taran instarit si-a batut unica fiica, Rodovica, pentru ca a gresit cu cel mai becisnic flacau din sat. Daca fata ar fi gresit cu un baiat instarit,taranul ar fi gasit mijlocul sa impace lucrurile. Asa insa rusinea lui era mai amara pentru ca trebuia sa se incrusceasca, fruntas, cu pleba satului si sa dea o zestre buna unui prapadit de flacau, care nu iubea pamantul. Intamplarea Rodovicai va constitui pentru inceput subiectul nuvelei Rusinea.

Tot in zilele respective Liviu Rebreanu a stat de vorba cu un flacau din vecini, voinic, harnic, dar foarte sarac, Ion Pop al Glanetasului. Din discutiile cu acest flacau se simtea o dragoste pentru pamant aproape bolnaviceasca. Pronuta cuvantul pamant cu atata sete, cu atata lacomie si pasiune, parca ar fi fost vorba despre o fiinta vie si adorata.

ANUNTAREA NOULUI TITLU:

-vom analiza structura romanului Ion, care este un roman simetric, circular  pornind de la doua fragmente, unul din incipit si unul din final ;




-verificarea temei pentru acasa: rezumat oral al fragmentului din manual;

TRANSMITEREA NOILOR CUNOSTINTE:

Activitatea profesorului

-intre cele doua fragmente din manual exista o evidenta simetrie pe care o putem demonstra urmind mai multi pasi:

extragerea subst. proprii din incipitul romanului si din finalul acestuia; compararea lor; 

-descrieti in detaliu ceea ce vedeti pana la intrarea in satul Pripas;

-compara imaginea celor doua case, a invatatorului Herdelea si a lui Alexandru Pop Glanetasu; stabileste o analogie cu locatarii lor;

Activitatea elevului

-termeni toponimici:

incipit:Carlibaba,Somes,Cluj,Armadia,satul Jidovita,Bistrita,Padurea–Domneasca,Cismeaua-Mortului,Rapele-Dracului;

final:Rapile –Dracului, Cismeaua-Mortului,Padurea Vararei,Padurea –Domneasca, Jidovita, Somes;

-termeni comuni din cele doua fragmente:drumul, raul, soseaua nationala, o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos de tinichea;

-topografie fictionala -Rebreanu a plasat cu genialitate actiunea romanului: apa Styxului, hotarul dintre cele doua lumi, un Crist uitat de vremuri, la marginea unei lumi parasite.

-functa simbolica a cuvintelor: 'satul parca e mort', zapuseala 'tese o tacere nabusitoare', usa de la casa personajului principal, Ion al Glanetasului, 'e inchisa cu zavorul', o pisica alba, un dulau latos, o baba incremenita pe prispa, 'parca ar fi de lemn', acoperisul de paie al casei Glanetasului, care 'parca e un cap de balaur'.

- suferintele, patimile, nazuintele, zvarcolirile umane, o lume parasita, deposedata- se desprinde conflictul principal al romanului, si de pamant, si de iubire ;

-ce mod de expunere foloseste autorul in prezentarea drumului? Identificati verbele folosite si motivati schimbarea de ritm;

-arata semnificatia simbolica a drumului;

-comentarea citatului referitor la semnificatia drumului;

- fisa de lucru (1);

-descrierea;

debut: spinteca, alearga,inainteaza (vesel),coteste (brusc), da buzna;

-final: se indoaie, se intinde, trece, se pierde; schimbarea de ritm se datoreaza unei experiente parcurse, care a marcat mai multe destine;

-e personificat, are rolul de a ne introduce in lumea romanesca, imaginara si de a o parasi; face legatura intre lumea reala si ireala, cea a fictiunii; timpul real se contopeste cu timpul fictiv pe nesimtite;

-actualizarea notiunilor de incipit si final cu reprezentarea mai multor tipuri;

-incipit: inceputul unei opere literare care poate sugera in mod concis,semnificatia intregului text; poate fi: ex abrupto(in Ciocoii vechi si noi in prolog), pus in relatie cu finalul(in Ion), reprezentat de formule initiale(ca in basme);

-final: partea de sfirsit a unei opere literare dependenta de tipul si dimensiunea textului; poate fi: inchis(Ciocoii vechi si noi) sau deschi(Maitreiy);epilog(Ciocoii vechi si noi), morala(fabule),formule stereotipe(basm);

 

ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI

Structura circulara a romanului:  

Titlurile celor doua parti ale romanului, Glasul pamantului si Glasul iubirii. Fiecare numeste o dominanta sufleteasca a personajului principal, cele doua 'glasuri' se impletesc ;

Titlurile de capitol (primul fiind Inceputul, iar ultimul Sfarsitul) care contribuie la impresia de sfericitate a operei.
Imaginile initiale si finale ale romanului. Ion incepe si se incheie cu imaginea drumului spre Pripas.
Daca in prima parte, soseaua 'vine' sugerand astfel o introducere in actiune, in ultima 'se pierde' odata cu plecarea invatatorului Herdelea, lasand loc altei generatii.
Hora  si ziua de duminica sunt alte elemente de compozitie care deschid si inchid romanul. Redus la esente, el prezinta momentele eternului ciclu al existentei rurale; odata incheiat pentru un individ, ciclul continua pentru altii, asemeni unui fluviu, fara sfarsit.
Doua planuri :-unul evocand viata taranilor si celalalt reliefand momente din viata intelectualului; unul reprezinta taranii instariti, altul pe cei saraci; unul cominitatea romana, altul pe cea maghiara

EVALUARE

Tema pentru acasa: ex. 11, pag.84








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4022
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site