Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

Proiect de cercetare - „Scoala intre judecati si prejudecati”

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE LECTIE Clasa : a III – a, Limba si comunicare
Copiii din crang - de K. Usinski
Principiul si dezvoltarii motivatiei pentru invatare
Cum sa fiu politicos? - programa de optional - clasa I -
Conceptul de principiu didactic
CONCEPTUL DE PRINCIPIU AL PROCESULUI DE INVATAMANT
Lectia de educatie fizica – trunchi comun
Componentele principale ale procesului de invatamant
Activitatea profesorului diriginte si consilierului scolar
OLIMPIADA DE LIMBA ENGLEZA FAZA NATIONALA CLASA a IX-a

Proiect de cercetare

„Scoala intre judecati si prejudecati”



1                   Argument

Mediul concurential care s-a intensificat mai nou si in domeniul invatamantului obliga institutiile de invatamant sa fie atente la imagine si la modul in care sunt percepute in exterior. Daca in invatamantul universitar batalia se da pentru sumele provenite din taxele de scolarizare, in invatamantul preuniversitar concurenta nu s-a denaturat asa de mult si vizeaza notele obtinute la concursurile de admitere de catre viitorii elevi.

Atragerea elevilor cu cele mai bune note are implicatii atat pe termen scurt deoarece unitatea respectiva poate obtine performante notabile, dar si pe termen lung deoarece contribuie la consolidarea pozitiei „de piata” a respectivei institutii.

Desi nu ne-am propus un studiu de marketing si nici o ierarhizare a liceelor din punct de vedere al imaginii lor, notiunea de „imagine” a reprezentat un punct de plecare pentru respectivul proiect. Asta pntru ca ne-am propus sa vedem daca „prejudecatile” care circula despre un liceu influenteaza „judecatile” elevilor despre procesul de invatamant. Cu alte cuvinte am vrut sa vedem daca elevii admisi la un liceu bun isi schimba parerea si comportamentul referitor la procesul de invatamant si daca elevii repartizati la licee mai putin bune vor avea o alta impresie despre invatare. Suntem de parere ca elevii admisi la licee de prestigiu sunt mai motivati si ca urmare atitudinea lor fata de scoala se schimba (in bine) iar elevii care intra la liceele „rau famate” capata aversiune fata de invatare. Am ales acest domeniu de cercetare deoarece de foarte multe ori se iau in discutie doar capacitatile cognitive ale elevilor lasand in plan secund sau ignorand cu desavarsire implicatiile pe care le are asupra psihicului lor etichetarea care se realizeaza elevilor liceului la care au fost admisi. Suntem de parere ca termeni precum „tocilar”, „savant”, „golan” sau altii asemanatori au implicatii asupra comportamentului elevilor inca inainte de a lua contact cu institutia respectiva.

2                   Rezumat

Prezentul proiect porneste de la premisa ca atitudinea elevului in scoala este influentata de miturile existente in afara ei si ca etichetarea are un rol important aspura comportamentului elevului respectiv, si are ca principal obiectiv testarea veridicitatii acestei afirmatii.

Ipotezele principale ale prezentei lucrari sustin ca daca scoala este etichetata pozitiv elevul va face tot posibilul sa isi insuseasca aceasta eticheta si ca etichetele negative aplicate unei institutii de invatamant vor fi adoptate de elevii acesteia. Pentru a elimina din discutie presiunea grupului care are un rol decisiv asupra stabilirii conduitei individuale, ne-am propus ca esantionul sa fie format din elevi abia admisi la liceu care sa nu se fi „adaptat” in totalitate atmosferei impuse de colegii mai mari.

Ideal ar fi fost sa aplicam chestionarele imediat dupa desfasurearea examenelor de admitere pentru a nu permite elevilor sa ia contact cu mediile respective insa acest lucru a fost imposibil datorita datei de incepere a prezentei cercetari.

La inceputul fiecarui capitol am dedicat un spatiu amplu notiunilor teoretice, din dorinta de a clarifica anumite concepte la momentul oportun si din necesitatea de a capata anumite cunostinte si deprinderi referitoare la metodologia de realizare si continutul unei cercetari, deprinderi care sa ne faciliteze enuntarea opiniilor proprii.

La capitolul obiective, am incercat o grupare a lor dupa efectul descriptiv pe care il au in privinta problemei studiate si efectul formativ pe care il exercita asupra autorilor.

Tehnica investigarii se refera la chestionar, atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere practic, ca instrument de culegere a datelor.

Incercam sa prezentam avantajele si dezavantajele fiecarui tip de intrebare precum si intentiile pe care le urmarim si raspunsurile pe care le anticipam la fiecare intrebare in parte.

Interpretarea rezultatelor am incercat sa o realizam in mod sintetic pe baza unor tabele si diagrame dar si analitic prin detalierea implicatiilor pe care le au anumite raspunsuri.

Concluziile care incheie lucrarea se vor a fi o analiza retrospectiva a proiectului insistand pe evidentierea punctelor slabe si punctelor forte si propunand solutii privind imbunatatirea calitatii cercetarii.


3                   Introducere

Conform etimologiei, metodologia (gr. methodos + logos) desemneaza stiinta metodelor”. In sens literal, metodologia este stiinta integrata a metodelor, metoda fiind demersul rational al spiritului pentru descoperirea adevarului sau rezolvarea unei probleme[1]”. Metodologia in stiintele sociale si comportamentale are doua laturi: analiza critica a activitatii de cercetare si formularea unor propuneri pentru perfectionarea acestei activitati. Paul Lazarsfeld (1959) considera ca metodologia are sase teme principale: delimitarea obiectului de studiu in cercetarile empirice, analiza conceptelor, analiza metodelor si tehnicilor de cercetare, analiza raportului dintre metodele si tehnicile utilizate, si stematizarea datelor obtinute in cercetarea empirica si formalizarea rationamentelor.

Metodologia are in vedere si clarificarea intelesului conceptelor, corectitudinea definirii lor, analiza limbajului utilizat, se preocupa de analiza metodelor si tehnicilor de cercetare, de respectarea regulilor de alcatuire a chestionarelor, de constructia scalelor, a esantioanelor etc., cu scopul eliminarii distorsiunilor si asigurarii reprezentivitatii concluziilor. Analiza metodologica vizeaza punerea in relatie a metodelor, tehnicilor, procedeelor si instrumentelor de investigatie, adecvarea lor la obiectul de studiu.

Desfasurarea cu succes a cercetarilor empirice privind comportamentele individuale si colective, personalitatea si societatea presupune luarea in considerare a unor principii metodologice precum:

Principiul unitatii dintre teoretic si empiric are valoare generala in metodologia stiintelor.

Modelul propus de Walter Wallace include atat teoria, cat si observatiile de teren, atat deductia, cat si inductia. Ciclul procesului cercetarii evidentiaza etapele principale, de care va trebui sa se tina seama in planificarea investigatiilor preponderent cantitative.

Cercetatorul nu mai porneste, ca in traditia pozitivista a cercetarilor cantitative, de la teorie, ci incepe cu observarea fenomenelor care ii desteapta curiozitate, a fenomenelor interesante, anormale. De aici, cercetatorul dezolta o cercetare sistematica, de construire a unei teorii inovative. Procesul cunoasterii, ca o spirala fara sfarsit, include testarea ipotezelor, descrierea mai nuantata si mai bogata a realitatii, analiza conceptelor si a indicatorilor, stabileste generalizabilitatea rezultatelor si necesitatea schimbarii teoriilor formale .

Principiul unitatii dintre intelegere (comprehensiune) si explicatie pune in discutie relatia dintre subiectul si obiectul cunoasterii in stiintele sociale si comportamentale.

Principiul unitatii dintre cantitativ si calitativ impune utilizarea convergenta a metodelor statistice si cazuistice, folosirea unor metode care sunt deopotriva cantitative si calitative (de exemplu, analiza continutului). In cercetarile empirice cazurile analizate sunt ordonate in serii mai mult sau mai putin extinse, sunt clasificate si tratate statistic. Pe de alta parte, seriile statistice sunt ilustrate prin cazuri dadatoare de seama, relevante. In acest fel imaginea despre realitate se intregeste.

In fine, principiul unitatii dintre judecatile constatative si cele evaluative presupune angajarea morala a cercetatorului in sprijinul valorilor inalt umaniste si a idealurilor nationale, sociologia libera de valori fiind mai degraba un deziderat decat o realitate.[2]

Respectarea principiilor metodologice, cunoasterea terminologiei de specialitate si stapanirea metodelor si tehnicilor de esantionare, culegere si interpretare a datelor reprezinta conditii necesare dar nu si suficiente pentru o cercetare reusita.


4                   Obiective

In privinta obiectivelor, in lipsa unor precizari metodologice concrete si constienti fiind de dificultatea stabilirii lor in mod corect ne-am limitat la cele de mai jos, dandu-ne silinta sa fie SMART[3] si neavand pretentia veridicitatii acestora.

O prima grupa de obiective, si cea mai importanta datorita implicatiilor pe care le au in cadrul proiectului sunt obiectivele pe care noi le-am numit „descriptive”. Aceste obiective se refera la:

- testarea ipotezelor proiectului adica stabilirea corelatiei (daca exista) intre etichetarile si imaginea unui liceu pe de-o parte si comportamentul si atitudinile elevilor lui pe de alta parte,

-testarea opiniilor elevilor chestionati referitoare la liceele de prestigiu si liceele ”rau famate” din municipiul Ploiesti,

-stabilirea gradului in care locul in respectivul liceu se datoreaza dorintei elevului sau altor factori si identificarea acestora,

A doua grupa de obiective pe care noi le-am numit „formative” se refera la efectele pe care ar trebui sa le aiba aceasta cercetare asupra autorilor ei. Dintre aceste obiective mentionam:

-familiarizarea cu terminologia specifica cercetarii, cu metodele de culegere si interpretarea datelor,

-dobandirea unei experiente practice in domeniul cercetarii sociologice,

-dentificarea unor subiecte care pot constitui obiectul unor cercetari ulterioare,

-constientizarea minusurilor si a punctelor slabe si propunerea de solutii pentru inlaturarea lor.


5                   Ipoteza

Etimologic, termenul de „ipoteza” deriva din limba greaca veche: termenul de „hupothesis” echivalent al celui din limba latina „suppositio”), desemnand actiunea de punere (thesis, these) dedesubt (hupo). Uneori se considera ca termenul ar deriva din grecescul „hyposi „thesis” (pozitie). Este vorba de alta transliteratie. Prepozitia „hypo” a intrat in vocabularul curent si in terminologia de specialitate (chimie, medicina etc.), desemnand un grad mai redus a ceea ce semnifica termenul cu care se asociaza (de exemplu: hiposulfat, hipotensiune s.a.m.d.). In aceasta acceptiune se foloseste si in sociologie: „hipo-teza, inseamna de fapt ca e vorba de subteza” (Stahl, 1974). Alti sociologi considera ca etimologic „ipoteza inseamna o pre-teza sau anteteza, adica ceea ce este inaintea unei teze”(Constantinescu, 1972).

Trebuie sa facem distinctie intre ipoteza si alte forme ale gandirii stiintifice, precum principiu, axioma, postulat. Principiul (lat. principium, ceea ce este primul) reprezinta enuntul care se afla la baza unei deductii. Principiul ofera explicatii pentru un numar mare de cazuri, fiind verificat temeinic.



Principiul isi trage valabilitatea din verificarile empirice anterioare, spre deosebire de ipoteza, care „isi trage valabilitatea nu pe ceea ce o precede, ci pe ceea ce o urmeaza” (Georgescu, 1978, 203). Axioma are un inteles foarte apropiat de cel al principiului, uneori cei doi termeni fiind utilizati intersantajabil. Totusi, termenul de „axioma” are o conotatie matematica, trimitand la ceea ce este adevarat prin definitie si are un inalt grad de abstractie. Axiomele, spre deosebire de ipoteze, nu sunt direct testabile. In fine, termenul de postulat este utilizat adesea pentru a desemna propozitiile al caror adevar a fost demonstrat anterior prin cercetari empirice. Spre deosebire, adevarul din ipoteza abia urmeaza a fi demonstrat.

Ipotezele nu trebuie sa fie confundate cu presupunerile sau banuielile. Presupunerea reprezinta un

enunt care nu se confrunta cu realitatea. In mod obisnuit noi spunem : „daca x este adevarat – si presupune ca este – atunci y”. Presupunerea are o functie instrumentala. Banuiala constituie echivalentul ipotezei in planul cunoasterii la nivelul simtului comun. Pornind de la un numar redus de observatii intamplatoare se formuleaza enunturi despre legatura dintre fenomene. Sunt simple banuieli: ipotezele se bazeaza pe un numar mare de observatii sistematice. Sigur, exista si banuieli de geniu, care mult mai tarziu se intalnesc in cercetarea stiintifica in calitate de ipoteze.[4]

Principala functie a ipotezelor in cunoasterea stiintifica, in general, si in cunoasterea sociologica sau psihologica, in special este obtinerea de cunostinte noi.

Pornind de la ipoteza vom putea aborda problema construirii variabilelor adica a traducerii conceptelor si notiunilor in operatii de cercetare definite. Numai un set de ipoteze clare ne va permite sa formulam intrebari clare si sa construim formulare si instrumente adecvate obiectivelor urmarite.[5]

Pentru a fi valida o ipoteza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie generala deoarece in stiintele socio-umane nu intereseaza cazurile speciale

-sa fie specifica (sa prezinte variabile cu 3 valori)

-sa aiba grad mare de determinare

-sa fie cat mai greu de falsificat

-sa fie predictiva (sa descrie si sa explice fenomene)

-sa fie reproductibila (daca seintreprinde o noua cercetare sa se obtina aceleasi concluzii)

-sa fie usor de transmis publicului nefamiliarizat cu vocabularul de specialitate

-sa fie obiectiva

In ceea ce priveste o tipologie a ipotezelor acestea sunt de 3 tipuri:

a) Ipoteze care avanseaza supozitia uniformitatii cazurilor. De exemplu, intr-o cercetare empirica se incearca verificarea ipotezei ca rata divorturilor este mai mare la categoriile sociale cu venituri mai ridicate. In fond, se urmareste o cuantificare a distributiei comportamentelor intr-o populatie determinata;

b) Ipoteze care vizeaza corelatii empirice. Sunt cel mai frecvent intilnite in cercetarile de teren. Cu privire la divortialitate se pot formula numeroase ipoteze de acest tip: alcoolism-divortialitate, comportament agresiv-divortialitate, diferenta mare de virsta intre soti-divortialitate etc. Se incearca identificarea caracteristicilor comune ale unor grupuri pentru explicarea asemanarii comportamentelor lor.

c) Ipoteze care se refera la relatiile dintre variabilele analitice. Ipotezele de acest tip presupun un travaliu de elaborare mai amplu in vederea stabilirii unor relatii probabile intre variabile complexe: de exemplu, nivel economic-divortialitate, religie-divortialitate etc.

Ipotezele se pot obtine prin urmatoarele cai:

Deducerea lor din teorie

Provenite din experienta cercetitorului

Prin analogie

Elaborarea ipotezelor depinde de o serie de factori, intre care mentionam: conditiile praxiologice, nivelul de dezvoltare a stiintei, calitatile personale ale cercetatorului.[6]

Ipotezele pot fi formulate apriori sau pe baza unei pre-anchete. Nu este recomandat sa formulam ipoteze bazate pe intuitie.[7]

Ipoteza principala a acestui proiect afirma ca daca o scoala si elevii ei sunt etichetati pozitiv subiectul va face tot posibilul sa isi insuseasca aceasta eticheta si ca etichetele negative aplicate unei institutii de invatamant si elevilor acesteia vor fi adoptate si de elevii noi.

Daca ar fi sa analizam aceasta ipoteza din perspectiva caii de obtinere excludem din start experienta cercetatorului deoarece activitatea de cercetare este cu totul noua pentru noi. Deducerea din teorie ar putea fi considerata cale de obtinere a prezentei ipoteze doar daca reusim sa legam cumva tema proiectului de teoriile motivationale, fapt care  este destul de dificil. Ramane practic in discutie cea de-a treia varianta si anume analogia in ideea ca ipoteza noastra a fost dedusa din altele asemanatoare.

Discutii se pot isca si in privinta falsificabilitatii si reproductibilitatii ipotezei dar ramane de dovedit daca pornind de la aceeasi ipoteza alte cercetari vor avea alte rezultate.


6                   Tehnica investigarii

Tehnica investigarii se refera la modul de esantionare si de culegere a datelor insa inainte de prezentarea in detaliu a conceptelor teoretice si a aspectelor practice trebuie sa facem distinctia intre anchetele de opinie si sondajele statistice[8].

Anchetele de opinie au ca principala caracteristica faptul ci esantionul nu este reprezentativ iar rezultatele obtinute ofera doar o imagine orientativa asupra fenomenului.

Sondajele de opinie se caracterizeaza prin extragerea si utilizarea unor esantioane reprezentative, situatie in care rezultatele pot fi extinse asupra intregii colectivitati.

Era nevoie de aceasta precizare pentru a avea un fundament stiintific care sa ne perimta incadrarea proiectului in randul uneia dintre categorii.

Desi o conditie era ca proiectul sa imbrace forma sondajelor de opinie, lipsa noastra de experienta in esantionare (folosirea esantionarii nealeatoare), resursele limitate de timp si lipsa unei strategii globale coerente ne-au fortat sa recunoastem ca proiectul nostru se apropie mai mult de ancheta de opinie si ca rezultatele lui nu ar avea relevanta pentru intreaga colectivitate.

Inainte de a trece la prezentarea metodelor de esantionare este obiectul cercetarii. In cazul proiectului nostru ar fi reprezentata de totalitatea liceenilor din municipiul Ploiesti.

 Esantionul[9] - reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale.
Esantionarea - este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii intregi, interogand doar cativa indivizi din aceasta.

Un esantion bun:

- ofera posibilitati de determinare a numarului de subiecti necesar;
- specifica probabilitatea ca fiecare individ din populatie sa poata fi inclus in esantion;
- da posibilitatea estimarii erorii de esantionare;

- permite determinarea gradului de incredere pe care-o putem avea in estimarile populatiei esantionului.

Reprezentativitatea este o calitate esentiala pe care esantionul trebuie sa o aiba. Ea consta in capacitatea esantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care este extras.

Factori care determina sau influenteaza marimea esantionului:

- omogenitatea populatiei, adica gradul in care indivizii sunt asemanatori cu referire la caracteristicile comunitatii studiate;

- metoda de esantionare;

- timpul, banii si personalul;

- numarul categoriilor prin care vor fi analizate datele;

Tipuri de esantioane:

- aleatoare (probabilistice);

- nealeatoare (neprobabilistice).

O procedura de esantionare este aleatoare atunci cand fiecare individ din populatie are o sansa diferita de zero de a fi ales in esantion.

O procedura de esantionare care nu respecta aceste reguli, este nealeatoare.
Reprezentativitatea esantionului se poate calcula doar in cazul esantioanelor probabilistice. Chiar daca procedura folosita nu e strict aleatoare, introducerea unor elemente de selectie are efecte benefice asupra cercetarii, pentru ca inlatura in buna parte distorsiunile.

Procedeee de esantionare

Esantionarea simpla aleatoare - este procedura cea mai simpla in sensul ca nu presupune operatii prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selectiei. Indivizii componenti ai esantionului sunt alesi uniform si cu o probabilitate identica pentru fiecare.

Exista doua proceduri de esantionare simpla aleatoare:

1. Procedura loteriei sau a 'tragerii la sorti'

Acest procedeu consta in extragerea dintr-o urna a unor bile sau jetoane identice reprezentand elementele populatiei; se extrag bile sau jetoane pana se obtine esantionul de marimea proiectata.

Acest procedeu are doua variante:

- cu reintoarcerea bilelor sau jetoanelor (sondaj repetat);

- fara reintoarcerea bilelor sau jetoanelor (sondaj nerepetat);

In practica, deoarece este greu de confectionat bile sau jetoane elementele populatiei se inregistreaza pe cate un cartonas.

Acest procedeu este indicat in cazurile in care se cerceteaza populatii mai restranse.
2. Procedeul tabelului cu numere intamplatoare

Acest tabel se alcatuieste cu ajutorul unei masini de amestecat numere (randomizatoare). Procedeul e o varianta de selectie probabilistica. Utilizarea tabelelor cu numere aleatoare consta in extragerea din cadrul populatiei a unitatilor ale caror numere de ordine stabilite printr-o numerotare prealabila, au fost citite dupa o anumita ordine din tabelul numerelor aleatoare. Tabelul numerelor aleatoare contine 10 coloane si 100 de randuri (numerotate de la 1 la 10 respectiv de la 1 la 100), deci e compus din 1000 de numere a cate 4 cifre, grupate cate doua. Citirea numerelor se face de la stanga la dreapta si de sus in jos in ordine crescatoare a numerelor de ordine ale coloanelor si ale randurilor.

Esantionarea prin stratificare este o procedura probabilistica, care are la baza urmatoarea idee. Se divide populatia dupa un criteriu A in s clase de efective N1, N2, Ns, care insumate dau efectivul total al populatiei. Subesatioanele provin din cate un strat al populatiei si sunt proportionale cu marimea stratului respectiv:

n1/N1=n2/N2==ns/Ns
Astfel in raport cu caracteristica A esantionul este perfect reprezantativ in sensul ca in fiecare proportie din esantion reproduce proportia corespunzatoare din populatie:
ni/n=Ni/N

Esantionarea multistadiala (Grupala) se bazeaza pe ideea ca populatia umana poate fi privita ca fiind formata din indivizii ce apartin unor grupuri in cadrul carora ei se gasesc; la randul lor aceste grupuri sunt formate din altele mai mici, care si ele sunt formate din altele si mai mici, si asa mai departe se ajunge la nivelul individului. Astfel intr-un prim stadiu se alege un esantion de grupuri de rang inalt, apoi de rang 2, iar in final se va alege un esantion de indivizi care cuprinde intreg efectivul ultimului esantion de grupuri.

Denumirea de 'multistadial' provine din faptul ca exista mai multe stadii in alegerea esantionului final.

Esantionare multistadiala are ca scop reducerea costului si timpului de culegere a informatiei. 'Un esantion multistadial este mai putin reprezentativ, la volum egal decat unul simplu aleator'.

Esantionarea multifazica consta in alegerea unui esantion de dimensiune mare la nivelul caruia se aplica un instrument de cercetare mai simplu, esantion care se supune unor operatii succesive de esantionare, rezultand loturi din ce in ce mai mici, carora li se vor aplica si alte instrumente mai complexe. De exemplu, pe un esantion mare de cateva mii de persoane putem aplica un chestionar cu numar mic de intrebari folosind modalitati usoare de inregistrare a raspunsurilor. Un subesantion poate fi supus apoi chestionarii cu un instrument mai complicat (atat in privinta numarului de intrebari cat si a formelor de inregistrare a raspunurilor). Din punct de vedere temporal este posibil ca operatiile din diferite faze sa fie realizate concomitent sau succesiv. In cazul in care culegerea datelor se face concomitent operatorul de interviu va alege din esantionul mare pentru faza a doua tot al cincilea individ si apoi, pentru faza a treia tot al zecelea din cei alesi in faza a doua. Avantajul acestui procedeu este de natura materiala si promptitudine. In cazul in care culegerea datelor se face succesiv o faza ulterioara nu incepe decat dupa ce s-au cules si prelucrat datele din faza anterioara.

Esantionarea pe cote este cea mai cunoscuta si mai utilizata procedura de esantionare nealeatoare, limitand subiectivitatea operatorilor in alegerea subiectilor si impunand incadrarea acestor alegeri in anumite cote (indicand frecventele indivizilor care prezinta anumite insisiri). Daca se cunoaste distributia populatiei dupa un numar de variabile atunci operatorilor li se va indica sa selecteze indivizii astfel incat esantionul final sa aiba aceeasi distributie procentuala ca si populatia totala.

De exemplu, sa presupunem ca se cunoaste despre o populatie ca se compune din 52% femei si 48% barbati, iar dupa mediul in care ea locuieste, repartitia e de 60% in mediul urban si 40% in mediul rural. Daca esantionul propus pentru anchetare vrem sa cuprinda 1000 de persoane, atunci va trebui sa se aleaga:

- 520 de femei si 480 de barbati

- 600 de oraseni si 400 de rurali

Aceste cifre se defalca apoi pe operatori. Daca lucram cu 40 de operatori, care vor realiza fiecare 25 de chestionare, impartirea se poate face uniform, revenind fiecaruia drept 'cote' urmatoarele cifre:

- 13 femei si 12 barbati

- 15 oraseni si 10 sateni

Cotele pot fi:

- Independente (cand variabilele nu depind una de alta; ex: diviziunea pe sexe nu depinde de cea pe medii)

- Legate (daca variabilele sunt incrucisate)

Un motiv important pentru care se utilizeaza esantionarea pe cote este ca operatorul de interviu nu mai e nevoit sa caute o persoana anume, pe care trebuie s-o identifice corect si pe care trebuie s-o convinga sa raspunda. Aici, operatorul e lasat sa gaseasca el singur persoanele ce corespund cotelor indicate.

Esantioane fixe (Panel)

Esantioanele fixe sunt esantioane supuse unei investigatii repetate, cu un acelasi instrument (chestionar) sau cu unele apropiate. Tehnica panel se foloseste atunci cand se urmareste scoaterea in evidenta a schimbarilor petrecute, in cadrul unei populatii in ceea ce priveste atitudinile, opiniile, etc.

Avantajele pe care le prezinta folosirea unui esantion panel sunt de doua categorii:
a. De accesibilitate:

- facilitati legate de costurile materiale;

- facilitati legate de de selectia si instruirea operatorilor;

- operatorii nu mai trebuie sa convinga persoanele sa participe la sondaj.
b. De cunoastere:

- subiectul are o mai mare incredere in operator;

- nonraspunsurile vor fi foarte rare.

Avantajul principal al esantioanelor fixe este ca inregistrarile facute la doua momente de timp pe un acelasi lot de indivizi, conduc nu numai la detectarea schimbarilor la nivel de esantion, ci permit si identificarea persoanelor care prezinta sau nu schimbari de comportament.

Uzura morala a esantionului (conditionarea indivizilor) este una dintre problemele aparute in cazul esantionarii pe cote. Oamenii, constienti ca vor fi interogati in mod repetat, cu privire la anumite aspecte ale vietii lor, pot ajunge sa-si schimbe comportamentele in raport cu aceste probleme si astfel esantionul isi pierde din reprezentativitate.

Desi esantionarea ar fi trebuit sa se desfasoare dupa regulile prezentate anterior totusi in practica au fost o serie de factori care ne-au impiedicat sa respectam in totalitate aceste regului. Acesti factori au constat in principiu in:

-lipsa unui certificat sau a unei adeverinte care sa ne faciliteze accesul in licee pentru a selecta esantionul in conformitate cu una din metodele aleatoare

-timpul pe care l-am avut la dispozitie pentru a merge prin licee pentru esantionare si aplicarea chestionarelor

-lipsa de cooperare a directorilor de licee si a cadrelor didactice, fapt care a ingreunat colectarea datelor.

-lipsa informatiilor exacte despre totalul populatiei pe baza carora sa fundamentam structura esantionului.

Esantionul utilizat de noi cuprinde 74 de subiecti din 3 licee si are urmatoarea structura:

Liceul

Total elevi

Baieti

Fete

Colegiul Economic

26

7




26,92%

19

73,07%

Liceul Pedagogic

23

2

8,65%

21

91,34%

Grup Scolar Transporturi

25

25

100%

0

0%

Total

74

34

45,94%

40

54,04%

Tabelul 1 –Structura esantionului

Pentru a oferi esantionului o doza de reprezentativitate am incercat sa selectam un numar relativ egal de elevi din 3 licee care se presupune a fi reprezentative pentru grupele din care fac parte (Colegii, licee, grupuri scolare). Exista totusi o diferenta destul de mare in ceea ce priveste repartitia pe sexe, procentele nerespectandu-se in cadrul populatiei totale (desi fetele sunt mai numeroase decat baietii).

Constienti fiind de limitele esantionului nostru nu ne vom hazarda in generalizarea rezultatelor ci ne vom multumi sa incadram prezentul proiect in randul anchetelor de opinie.

Ca modalitate de culegere a datelor am facut apel la chestionar deoarece indiferent daca este vorba de un sondaj de opinie publica, de o ancheta sociologica sau de o cercetare de teren, chestionarul se dovedeste a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate in stiintele socioumane.

In privinta definitiilor chestionarului exista mai multe pareri. Dupa unii autori „chestionarele sunt teste compuse dintr-un numar mai mare sau mai mic de intrebari prezentate in scris subiectilor si se refera la opiniile, preferintele, sentimentele, interesele si comportamentele lor in circumstante precise[10]“ insa aceasta definitie pare incompleta.

Vom lua ca valida definitia data de Septimiu Chelcea care afirma: chestionarul de cercetare reprezinta o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris.

Pentru o cercetare structurata intrebarile sunt précis stabilite si aranjate intr-o ordine prestabilita. Pentru dezvoltarea chestionarului trebuie urmariti pasii:[11]

-determinarea informatiei specifice si a modului sau de utilizare

-selectarea procedurii de intervievare

-selectarea continutului intrebarilor

-selectarea tipurilor generale de intrebari dupa forma lor de prezentare (intrebari deschise, intrebari cu raspunsuri precodoficate, intrebari multi-optiune, intrebari dihotomice).

-alegerea tipurilor de scale

-decizii asupra redactarii intrebarilor

-decizii asupra secventei intrebarilor

-maximizarea atractei si utilitatii chestionarului

-organizarea unui pretest

-redactarea ghidului si instructiunilor de folosire ale chestionarului

Chestionarele sunt la randul lor de mai multe tipuri insa noi vom adduce in discutie doar 2 dintre acestea:

1 Chestionarele de date factuale, de tip administrativ, referitoare la fapte obiective, susceptibile de a fi observate direct si verificate si de alte persoane.

Chestionarele de date factuale vizand varsta, sexul, locul de nastere, starea civila, domiciliul, profesiunea, studiile, nationalitatea, religia etc. sunt indispensabile nu numai sectorului administrativ, dar si pentru cercetarea stiintifica. Anchetele demografice utilizeaza in primul rand astfel de chestionare.

2 Chestionarele de opinie se refera la datele de ordin imposibil de observat direct. Cu ajutorul lor se studiaza atitudinile, motivatia si interesele, dispozitiile si inclinatiile, cu un cuvant, tot ceea ce reprezinta psihologia persoanei, trairile ei subiective.

Cu ajutorul chestionarelor de opinie se incearca cunoasterea nu numai a opiniilor, dar si intensitatea acestora. S-au stabilit in acest scop o schema de construire a chestionarelor de opinie in care intrebarile inchise alterneaza cu cele deschise.

Intrebari filtru (inchise, cu raspunsuri multiple precodificare sau deschise) pentru stabilirea gradului de cunoastere de catre cel anchetat a problemei puse in discutie.

 Una sau mai multe intrebari (deschise) privind atitudinea populatiei fata de respectiva problema.

Un sistem de intrebari (inchise, cu raspunsuri multiple precodificate) referitoare la aceeasi problema.

 Intrebari deschise vizand motivatia opiniilor exprimate.

Intrebari (inchise, cu raspunsuri multiple precodificate) pentru masurarea intensitatii opiniilor.

Pentru a fi efficient, un chestionar trebuie sa in deplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie cat mai scurt si simplu cu putinta dar sa cuprinda intrebari cu privire la toate datele relevante predefinite in programul sondajului

-sa asigure raspunsuri cat mai complete

-sa evite intregistrarea datelor nesemnificative

-sa usureze intelegerea intrebarilor de catre intervievati

-sa contina intrebari filtru si de control care sa permita identificarea subiectului intervievat cu exigentele de reprezentativitate a esantionului

-sa faciliteze controlul, prelucrarea, analiza datelor statistice si interpretarea rezultatelor

Chestionarul redactat de noi (Anexa 1) contine 10 intrebari, cele mai multe cu raspunsuri precodificate. Am evitat pe cat posibil intrebarile deschise deoarece, desi acestea ofereau cele mai bune date, am observat in cadrul testariii pilot (realizata pe colegii nostri de la Faculteatea de Stiintele Educatiei) ca subiectii nu sunt dispusi sa raspunda unor asemenea intrebari.

7                   Rezultate

Chestionarul a fost aplicat in 3 licee din municipiul Ploiesti (Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Liceul Pedagogic, Grupul Scolar de Transporturi).

Unele dintre particularitatile acestor licee ne erau antecunoscute si au facilitat culegerea si interpretarea datelor. De exemplu era de asteptat ca elevii de le Grupul Scolar Transporturi nu vor trsts intrebarile cu seriozitatea cuvenita, datorita atmosferei „anti-scoala” care domina in aceasta institutie. De aceea, ca masura de precautie am introdus in deschiderea chestionarului urmatorul paragraf:

Draga coleg / colega

Te rugam sa alegi raspunsurile pe care le consideri potrivite pentru urmatorul set de intrebari ce au ca scop evaluarea relatiei dintre imaginea unui liceu si atitudinea elevilor lui. Nu exista raspuns corect sau gresit. Datele cuprinse in acest chestionar sunt confidentiale si vor fi utilizate doar de studentii Facultatii de Pedagogie in scop didactic, menit sa ne apropie cumva de elevi.

In privinta rezultatelor, in urma analizei si interpretarii datelor am stabilit urmatoarele:

La intrebarea „la ce liceu ati fi dorit sa invatati” 64,86% dintre subiecti au raspuns „acesta la care sunt in prezent”, printre raspunsurile celorlalti subiecti aparand cel mai des Colegiul National Ion Luca Caragiale -7 subiecti, Colegiul National Mihai Viteazul 5 subiecti, Spiru Haret si Nichita Stanescu –cate 3 subiecti. Restul intervievatilor fie nu au raspuns la aceasta intrebare fie raspunsul lor a aparut o singura data. Sintetic, datele referitoare la aceasta intrebare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Liceul

Total raspunsuri

Acesta la care sunt in prezent

Altul

Colegiul Economic

26

23

3

Liceul Pedagogic

23

21

2

Grup Scolar Transporturi

25

4

21

Total

74

48

26

Concluzia care s-ar desprinde in urma acestei intrebari este ca fie elevii de le Grupul scolar Transporturi nu isi doresc sa invete acolo fie au tratat cu neseriozitate aceasta intrebare (multe dintre raspunsurile lor desemnau Colegiile I. L. Caragiale si Mihai Viteazul).

In privinta alegerii facute, 36 dintre respondenti sustin ca atat le-a permis media, 19 dintre subiecti asta si-au dorit, 5 dintre ei au ales liceul la sfatul altor persoane si 4 au fost repartizati intamplator. La capitolul alte motive raspunsurile pertinete au fost: „au camin si cantina” -3 subiecti, „am multi prieteni acolo” -3 subiecti.

Datele sunt prezentate si in diagrama de mai jos.

Ceea ce surpirnde insa este diferenta foarte mare intre cei care au raspuns a la prima intrebare (liceul la care sunt in prezent 48 raspunsuri) si cei care au raspuns „asa mi-am dorit” -19 subiecti.

La intrebarea „ce stiati despre acest liceu inainte de a ajunge aici” raspunsurile sunt incadrate in urmatorul tabel:

Liceul

Total raspunsuri

Ca este un liceu bun

Ca este un liceu de mijloc

Ca este un liceu slab

Altele

Colegiul Economic

26

18

5

0



3

Liceul Pedagogic

23

14

5

0

4

Grup Scolar Transporturi

25

4

6

12

3

Total

74

36

16

12

10

La capitolul alte raspunsuri Economic a fost catalogat cu un liceu cu elevi din mediul rural, Pedagogicul a fost catalogat ca „liceu de fete” iar Transporturi ca liceu „de smecheri”. Observati ce impact are etichetarea asupra elevilor. Din nou trebuie adusa in discutie maniera ironica cu care au tratat intrebarea elevii din Transporturi (4 dintre ei au considerat ca este un liceu bun).

In privinta temerilor ca nu vor putea face fata cerintelor doar 6 subiecti au raspuns ca da (4 Economic ,2 Pedagogic) si au mentionat ca se vor pregati suplimentar. Restul raspunsurilor le putem pune fie pe seama increderii pe care majoritatea elevilor o au in propriile forte (in cazul Economicului si Pedagogicului) fie pe seama indiferentei (Grup Scolar Transporturi).

Daca ar trebui sa se inscrie la un alt liceu si nu ar fi conditionati de medie, elevii ar face urmatoarele alegeri:

In privinta motivarii alegerii facute 51 dintre subiecti afirma „este un liceu bun”. Este de remarcat ca elevii din Economic si Pedagogic au optat in marea lor majoritate pentru „Caragiale” „Mihai Viteazul”, „Spiru Haret” –profil uman iar cei din Transporturi au optat toti pentru profil real si Liceul de Politie. Multitudinea raspunsurilor de „liceu bun” evidentiaza inca o data ca etichetarea exista si functioneaza.

Printre liceele de evitat, din totalul de 133 de raspunsuri (subiectii erau rugati sa dea minim 2 raspunsuri) s-au concluzionat ca acestea sunt in numar de 7, reprezentate in diagrama urmatoare:


La inrebarile privind reactia la o eventuala mutare in alt liceu, daca ar fi vorba de un liceu slab 57 dintre subiecti ar incerca sa evite mutarea, 6 elevi ar abandona scoala, 2 elevi ar protesta violent. 9dintre respondenti nu au oferit un raspuns acestei intrebari.

Daca ar fi vorba de o mutare intr-un liceu bun 18 dintre elevi nu ar avea nici o reactie, 25 dintre ei ar recapitula cate ceva, 9 ar incerca sa evite mutarea, 11 s-ar pregati suplimentar. Restul de 11 subiecti (majoritatea din Transporturi) au optat pentru alte variante de raspuns din care ar fi de mentionat „m-as imbata” -3 subiecti.


8                   Concluzii

Desi in urma culegerii, analizei si interpretarii datelor s-a dovedit ca ipoteza noastra se valideaza si ca daca scoala este etichetata pozitiv elevul va face tot posibilul sa isi insuseasca aceasta eticheta, totusi nu putem extinde aceasta concluzie asupra intregii populatii din urmatoarele considerente:

-esantionarea a fost nealeatoare, fapt care nu ofera esantionului reprezentativitatea de care era nevoie pentru a putea extrapola rezultatele

-chestionarul a fost unul nestandardizat si si-a dovedit pe alocuri limitele

-sansa de eroare a esantionului a fost destul de mare datorita taliei reduse ale acestuia. (pentru o marja de eroare de 6% esantionul trebuie sa numere 619 subiecti iar pentru o marja de eroare de 3% trebuie sa contina 2442 respondenti[12])

-nu s-au respectat formulele de calcul a unor indici statistici cum ar fi abaterea medie patratica, dispersia, raportul de corelatie etc.

Cauzele care au generat aceste neajunsuri, le-am grupat in  cauze subiective (care tin de autori) si cauze obiective (independente de realizatorii lucrarii).

Dintre cauzele subiective mentionam:

-experienta redusa in domeniul cercetarii, al esantionarii, culegerii si interpretarii datelor

-comunicarea deficitara intre membrii proiectului si managementul lui defectuos

-timpul afectat cercetarii

La capitolul cauze obiective, lista contine, dar nu se limiteaza numai la:

-dezinteresul elevilor si al cadrelor didactice din licee fapt care a ingreunat atat esantionarea cat si culegerea datelor

-lipsa unui chestionar standardizat pentru domeniul nostru de cercetare

-resurese materiale si de timp limitate

-lipsa lucrarilor prezentate la bibliografie din fondul de carte al bibliotecilor din oras

Dincolo de calitatea si validitatea acestui raport de cercetare putem desprinde si cateva avantaje care rezida din redactarea prezentei lucrari:

familiarizarea autorilor cu vocabularul de specialitate si cu metodele de cercetare, fapt care ar usura redactarea rapoartelor de cercetare ulterioare dar si interpretarea unora deja existente

formarea deprinderilor de a formula o ipoteza si de a o testa

oferirea, prin validarea ipotezei lansate, a unui punct de plecare pentru alte cercetari ulterioare

Desi constienti ca nu ne-am atins in totalitate obiectivele propuse si ca pe alocuri concluziile noastre sunt lipsite de substanta si veridicitate, putem afirma ca prezenta lucrare ne-a oferit prilejul de a ne forma o opinie personala referitoare la metodele de cercetare si la importanta lor dupa consultarea in prealabil a mai multor lucrari de specialitate. Castigul real al acestei lucrari nu consta (credem noi) in calitatea raspunsurilor oferite ci se concretizeaza in numarul si calitatea intrebarilor care rezulta in urma parcurgerii ei. Intrebari care oricand pot constitui oricand punctul de plecare in elaborarea unor studii mai ample. Si poate mai reusite.

         


9                    Anexa 1 –Chestionarul aplicat

Draga coleg / colega

Te rugam sa alegi raspunsurile pe care le consideri potrivite pentru urmatorul set de intrebari ce au ca scop evaluarea relatiei dintre imaginea unui liceu si atitudinea elevilor lui. Nu exista raspuns corect sau gresit. Datele cuprinse in acest chestionar sunt confidentiale si vor fi utilizate doar de studentii Facultatii de Pedagogie in scop didactic.

1.     La ce liceu ati fi dorit sa invatati? (incercuiti raspunsul vostru)

a. acesta la care sunt in prezent

b. altul, care _____________________________  (completati optiunea voastra)     

2.     De ce ati ales liceul la care sunteti acum? (incercuiti raspunsul vostru, puteti incercui o singura varianta)

a. asa mi-am dorit

b. am fost repartizat intamplator

c. atat mi-a permis media

d. asa m-au sfatuit altii

e. alt motiv, care _______________________________________________ (completati optiunea voastra)     

3.     Ce stiati despre acest liceu inainte sa incepeti clasa a IX-a? (te rugam alege una dintre variantele a, b, sau c si completeaza varianta d.)

a. ca este un liceu bun

b. ca este un liceu de mijloc

c. ca este un liceu slab

d. si altele, ce __________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________

4.     V-ati temut inainte de a incepe clasa a IX-a ca nu veti putea face fata cerintelor?

a. da

b. nu

c. nu m-am gandit niciodata la asta

5.     Daca da, (vezi intrebarea 4) ce ati facut sa inlaturati aceasta teama?

a. mi-am promis ca ma voi pregati suplimentar

b. mi-am promis ca imi voi face temele

c. nimic

e. altceva, ce___________________________________________________

6.     Daca maine ar trebui sa va inscrieti la alt liceu si nu ar conta media pe care o aveti, ce liceu ati alege?

_____________________________________________________________

7.     De ce ati alege acel liceu? (vezi intrebarea 6)

__________________________________________________________________________________________________________________________

8.     Daca un absolvent de clasa a VIII-a v-ar cere o parere, ce licee (minim 2) l-ati sfatui sa evite?

a. _________________________

b. _________________________

c. _________________________

9.     Cum ai reactiona daca ai sti ca peste o saptamana va trebui sa te muti intr-un liceu renumit?

a. nu as reactiona in nici un fel

b. as recapitula cate ceva

c. m-as pregati serios

d as incerca sa evit mutarea

e. altfel, cum __________________________________________________

10.  Cum ai reactiona daca ai sti ca peste o saptamana va trebui sa te muti intr-un liceu slab?

__________________________________________________________________________________________________________________________

Multumim pentru raspunsurile acordate!


10              Bibliografie

Rotariu, T., Ilut, P. (1999), Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica, Iasi, Editura Polirom.

Marginenu, I., (1999), Proiectarea cercetarii sociologice, Iasi, Editura Polirom.

Miftode, V (1995), Metodologia sociologica, Galati, Editura Porto Franco

Lazar, C (2005), Previziune economica, Ploiesti, editura Universitatii din Ploiesti

Chelcea, S., Tehnici de cercetare sociologica, amarhan.edublogs.org

Begu, S; Tusa, E -Statistica teoretica si economica www.ase.ro


Cuprins

1     Argument - 4 -

2     Rezumat - 5 -

3     Introducere. - 7 -

4     Obiective. - 10 -

5     Ipoteza. - 11 -

6     Tehnica investigarii - 15 -

7     Rezultate. - 25 -

8     Concluzii - 30 -

9     Anexa 1 –Chestionarul aplicat - 32 -

10      Bibliografie. - 34 -



[1] Septimiu Chelcea  -Tehnici de cercetare sociologica p18

[2] op cit. pag  21

[3] S –specific M –masurabil A –de atins R –realist si realizabil  T –pe o perioada de timp

[4] op cit p 31

[5] Vasile Miftode –Metodologia sociologica p 250-251

[6] Septimiu Chelcea  -Tehnici de cercetare sociologica p 36

[7] Vasile Miftode –Metodologia sociologica p 250

[8] Cornel Lazar –Previziune economica p 45

[9] Multumim doamnei Cornelia Gaber pentru sprijinul acordat

[10] Septimiu Chelcea –Tehnici de cercetare sociologica p 70

[11].Liviu Stelian BEGU.Erika TUSA -Statistica teoretica si economica editura ASE

[12] Vasile Miftode –Metodologia sociologica p 253








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1856
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site