Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

Tipuri de curriculum

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
REFORMA CURRICULARA
PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a Educatie muzicala Cantam si ne acompaniem
CONTINUTURILE CURRICULARE
PROBLEMATICA PROIECTARII CURRICULUM-ULUI
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA clasa a 3-a Luarea deciziilor (se va folosi fragmentul lui I.L.Caragiale „Norocul si Mintea”)
METODE DE DEZVOLTARE A GANDIRII CRITICE
Conceptul de obiectiv educational
Activitatea profesorului diriginte si consilierului scolar
PROBA DE EVALUARE CLASA I-a
Tipuri de curriculum

TERMENI importanti pentru acest document

tipuri de curriculum : : tipuri de optionale : tipuri de curriculum general specializat ascuns : clasificarea tipurilor de curiculum :

Tipuri de curriculum

Curriculum-ul, inteles in integralitatea sa, poate fi diferentiat dupa o serie de criterii in diverse tipuri de curriculum. Delimitarea tipurilor de curriculum si circumscrierea lor cat mai clara sunt utile institutorilor / profesorilor in intelegerea multiplelor fatete ale experientei de invatare.

Din numeroasele clasificari ale curriculum-ului pe care le prezentam in Tabelul 1.3., facute dupa diverse criterii, vom analiza tipurile de curriculum din perspectiva zonei de acoperire a intregii realitati curriculare, corelata cu specificul zonei respective.

Dupa acest criteri distingem urmatoarele tipuri de curriculum:

·         curriculum-ul explicit;

·         curriculum-ul implicit;

·         curriculum-ul ocult /ascuns;

·         curriculum-ul absent / zero / nul.

            Curriculum-ul explicit este curriculum-ul oficial, formal, care reflecta idealul educational si celelalte finalitati ale sistemului educativ national. El este concretizat, detaliat in documentele curriculare: planurile de invatamant, programele scolare, manuale si alte materiale curriculare. Se subdivide in:

·         curriculum principal si

·         curriculum complementar.

            Curriculum-ul principal /nucleu, „core curriculum” in terminologia anglo-saxona (core = sambure, miez, in lb. engleza), exprima ideea unei abordari unitare a mai multor discipline sau zone de cunoastere, ca un tot.

            Este un curriculum centrat pe elev, axandu-se pe ceea ce prezinta interes sau cel putin utilitate /relevanta pentru elev.

Nr. crt.

Criteriile de clasificare

Tipuri de curriculum rezultate

I.

Criteriul zonei de acoperire a intregii realitati curriculare

·         curriculum-ul explicit / oficial

·         curriculum-ul implicit / informal 

·         curriculum-ul ocult / ascuns

·         curriculum-ul absent / nul

II.

Modelul de proiectare (filosofia, teoria si politica educatiei)

·         curriculum-ul bazat pe discipline

·         curriculum-ul bazat pe structuri inter-disciplinare

·         curriculum-ul bazat pe competente

·         curriculum-ul bazat pe invataredeplina

·         curriculum-ul bazat pe activitatea ele-vului

·         curriculum-ul bazat pe corelatia edu-cator / educat

III.

Strategia de cercetare necesara prioritar in analiza curriculum-ului

a)       fundamentala

b)       aplicata

·         curriculum-ul general

·         curriculum-ul specializat

·         curriculum-ul ascuns / subliminal

·         curriculum-ul informal

·         curriculum-ul formal

·         curriculum-ul recomandat

·         curriculum-ul scris

·         curriculum-ul suport

·         curriculum-ul predat

·         curriculum-ul invatat

·         curriculum-ul testat

IV.

Gradul de generalitate

·         curriculum-ul general

·         curriculum-ul de profil

·         curriculum-ul specializat

V.

Gradul de organizare

·         curriculum-ul formal / oficial / scris

·         curriculum-ul nonformal

·         curriculum-ul informal

VI.

Gradul de obligativitate

·         curriculum-ul obligatoriu

·         curriculum-ul optional

·         curriculum-ul facultativ

VII.

Tipul de constructie a proiectului

·         curriculum-ul de baza / principal

·         curriculum-ul complementar  aditional

Tabelul 1.3 Clasificarea tipurilor de curriculum

Curriculum-ul nucleu, in acceptiunea larga, semnifica un set de discipline /cursuri necesare pentru toti elevii unui ciclu sau institutii scolare, ca trunchi comun obligatoriu de studiat intr-un numar minim de ore. Reprezinta majoritatea volumului de studiu (intre 60-90%), mai mare in clasele mici, diminuandu-se treptat in favoarea curriculum-ului complementar.

In tara noastra, curriculum-ul nucleu (trunchi comun) cuprinde disciplinele obligatorii din planurile de invatamant, care trebuie studiate intr-un numar minim de ore. Asigura egalizarea sanselor pentru  elevi, in contextul invatamantului public, ca unic sistem de referinta pentru evaluarea externa la nivel national, pe baza unor standarde curriculare de performanta, stabilite pe plan national.

Curriculum-ul nucleu se impune bine dozat, revizuit si completat ori de cate ori este cazul.

            Curriculum-ul complementar sau aditional este reprezentat de teme /discipline studiate in regim optional /facultativ. Ele pot fi diverse, dar oportune si compatibile cu cele din curriculum-ul nucleu. Curriculum-ul complementar intregeste pana la 100% curriculum-ul nucleu.

Temele /disciplinele optionale si facultative sporesc ca pondere in clasele si treptele superioare de scolarizare, pana la 30-40%. La invatamantul primar au o pondere de 5-10%.

In documentele reformei curriculare din tara noastra, curriculum-ul complementar ia forma:

q curriculum-ului la decizia scolii;

             q curriculum-ului elaborat in scoala.

Pentru transpunerea in practica a curriculum-ului la decizia scolii, acestea au posibilitatea sa opteze pentru una din urmatoarele variante:

·                   curriculum nucleu aprofundat – presupune aprofundarea materiei din curriculum-ul nucleu prin diversificarea activitatilor de invatare pana la acoperirea numarului maxim de ore la disciplina respectiva.

Curriculum-ul nucleu aprofundat se preteaza mai ales pentru elevii cu interes scazut pentru disciplina respectiva si pentru cei cu ritm lent de invatare, carora numarul minim obligatoriu de ore nu le este suficient pentru rezolvarea tuturor sarcinilor specifice disciplinei.

·                   curriculum-ul nucleu extins – presupune ca scoala sa dea curs propunerilor de continuturi suplimentare din programele scolare elaborate la nivel national. Este conceput pentru elevii care manifesta interes si aptitudini deosebite pentru anumite discipline.

        

 Concomitent cu extinderea continuturilor creste si numarul de ore efectuat studiilor, peste numarul minim obligatoriu.

Curriculum-ul elaborat in scoala – completeaza curriculum nucleu cu o serie de discipline / teme optionale din lista cuprinsa in programele scolare sau propuse chiar de institutia scolara. Aceste discipline se pot proiecta intr-un cadru monodisciplinar, la nivelul ariei curriculare sau la nivelul mai multor arii (Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu, 1998, p.43).

Curriculum-ul nucleu si curriculum-ul la decizia scolii reprezinta curriculum-ul national in aria sistem de invatamant, care este un curriculum unitar realist, rezonabil, posibil de o parcurgere si o evaluare similara pe plan national. In acest mod se asigura egalizarea reala a sanselor in domeniul educatiei pentru toti copiii.

Curriculum-ul national se extinde pana la nivelul secundar superior (liceu) si cuprinde urmatoarele documente:

·    cadrul de referinta pentru curriculum-ul national romanesc;

·    planul cadru de invatamant pentru clasele I-XII (XIII);

·    programele scolare ale disciplinelor de invatamant;

·    manualele (alternative) si alte materiale curriculare propriu-zise.

·    Curriculum-ul implicit este un curriculum subinteles, ocazionat de parcurgerea curriculum-ului explicit in fiecare clasa, scoala, in mod specific. Este denumit si curriculum ascuns si reprezinta ceea ce se intampla in unitatile de invatamant fara a fi parte efectiva, explicita a curriculum-ului oficial, formal. Cuprinde ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare rezultate din ambianta educationala si climatul psihosocial in care se desfasoara activitatea instructiv educativa.

                 Acest tip de curriculum vizeaza ansamblul de aspecte informale de viata din cadrul scolar: interactiunea elev-elev, elev-profesor, elev - alti factori din scoala si din afara acesteia, estetica, decoratiunile din scoala /clasa, obiceiuri si traditii ale scolii, gradul de implicare in rezolvarea sarcinilor scolare /extrascolare, ordinea si disciplina din scoala.

                 Curriculum-ul implicit emana din intreaga cultura organizationala a fiecarei unitati scolare – infatisarea holurilor, claselor, coridoarelor, locurilor pentru recreatie, regulamentul interior, uniforma, modul de petrecere a timpului de catre elevi. Toate acestea pot fi elemente favorizante cat si „poluante”, corozive pentru curriculum explicit, ceea ce impune sporirea vigilentei si responsabilitatii factorilor educativi din scoala pentru realizarea unui management general al scolii si al clasei de elevi generator de influente benefice.

            Studiile mai recente evidentiaza faptul ca sub incidenta curriculum-ului implicit intra chiar si efectele secundare ale curriculum-ului explicit, formal.

Aceste efecte decurg din natura ca atare a curriculum-ului explicit si din modul cum este aplicat, fie cu accent pe componenta educativa /institutionala, fie pe autoritatea educativa /institutionala, fie pe ambele, intr-un echilibru dinamic. Efectele secundare nu se produc insa in mod absolut automat, implacabil. La producerea sau evitarea lor concura o serie de factori contingenti, existand posibilitatea unei anumite manevrabilitati a efectelor secundare atat prin intermediul curriculum-ului explicit, cat si direct, prin activitatea factorilor implicati in activitatea din scoala.

Iata cateva exemple de situatii si atitudini care evidentiaza modul in care se pot produce (sau evita) efectele secundare:

·        cand autoritatea cadrului didactic se bazeaza numai pe pozitia/autoritatea lui oficiala de profesor, diriginte, director se poate conta pe ordinea, disciplina ca efect primar, dar si pe tensiunea, starea conflictuala, crispare, frica etc., ca efecte secundare;

·        cand se practica un regim de evaluare continua cu o frecventa foarte mare, efectul primar este un nivel superior al invatarii si o atitudine pozitiva fata de evaluare, dar efectul secundar il constituie scaderea relativa a performantelor la evaluarile externe (admitere, capacitate) la care se practica evaluarea sumativa.

·     cand profesorul se dedica excesiv disciplinei predate (spre exemplu, in loc de dirigentie se fac ore de specialitate), efectul primar poate fi o mai buna insusire a materiei, dar si efectul secundar posibil, o anumita repulsie fata de disciplina respectiva;

·     cand un cadru didactic (managerul scolii, clasei s.n.) controleaza, dirijeaza supervizeaza absolut „totul”, creste eficienta invatarii la elevi ca efect primar, dar apare si efectul secundar constand in scaderea spiritului de initiativa, autonomiei si a responsabilitatii (dupa Santos Suerra, 1995, cf. Ungureanu D.).

Curriculum-ul ocult /ascuns este un tip aparte de curriculum, in sensul ca, desi reprezinta tot un curriculum implicit, intr-un fel ascuns, este disimulat in mod intentionat, camuflat prin vointa unor autoritati care elaboreaza politica educationala pe plan national.

Inca cu 2-3 decenii in urma, mai multi autori considerau continutul invatamantului un „arbitrariu cultural” propus prin intermediul educatiei de catre instantele aflate la putere pentru a-si legitima si perpetua functionarea.

Desi este mai putin sesizabil, pedagogia, ca disciplina socio-umana a fost mereu compatibila cu ascunderea, disimularea sau chiar interzicerea unei cunoasteri pentru unii educabili, punandu-se astfel in serviciul unei ideologii, desi acest lucru este greu de probat cu suficienta (C. Cucos, D. Ungureanu s.a.).

Curriculum-ul ocult /ascuns reprezinta o predare tacita a normelor si expectantelor economice si sociale, dezirabile la un moment dat, mentinandu- se astfel o distribuire inegala si inechitabila in societate nu numai in plan socio-economic, ci si in sfera culturalului (23, p.163).

Intr-un cadru mai larg al curriculum-ului global, curriculum-ul ocult netezeste, in ultima instanta, accesul la puterea ulterioara in societate. Acest lucru poate fi sesizat urmarindu-se urmatoarele aspecte:

·    cine are acces si la ce curriculum, concret?

·    ce categorie de educabili pot face autentice optiuni curriculare?

·    cat de oportune sunt optiunile curriculare in general?

·    ce elemente si-n ce masura participa la curriculum?

Curriculum-ul din sfera extrascolarului ocult influenteaza elevii la nivel subliminal, printr-o ideologie si indoctrinare subtila, formandu-le sau con-vertindu-le convingerile, sentimentele, conceptiile, atitudinile si comportamen-tele.

Acest lucru nu se realizeaza numai prin disciplinele socio-umane, ci si prin cele „exacte”. Astfel, a sustine ca geometria neeuclidiana a fost desco-perita de Bolyai sau Lobacevski, la orele de matematica din Ungaria, respectiv Rusia, reprezinta un exemplu cat se poate de evident.  

Curriculum-ul ocult este substantial in sistemele educative puternic centralizate in care ideologia educatiei este reglata de la centru, in baza politicii de stat, putand deveni curriculum-ul global unic si impus intregii comunitati educative (este, si cazul situatiei din tara noastra, in perioada 1945-1989).

Pe langa tipurile de curriculum prezentate mai sus, in aceasta categorie, unii  autori  amintesc  si curriculum  absent sau curriculum  nul, reprezentat de  o  mica  parte din curriculum global, nerealizata,  neconceputa  sau  igno-rata,  altfel  spus  ceea ce s-ar fi cuvenit sa fie, dar din varii motive nu exista.

Analiza principalelor tipuri de curriculum evidentiaza complemen-taritatea criteriilor folosite. Se remarca, de asemenea, relevanta teoretica si practica a unor tipuri de curriculum dezvoltate pe fondul si in jurul curricu-lum-ului de baza, curriculum principal, nucleu.

Exista si alte criterii de clasificare care evidentiaza noi tipuri de curriculum rezultate din analiza si sinteza celor mentionate mai sus. Astfel, dupa criteriul resurselor de dezvoltare, distingem:

·        curriculum global, rezultat din corelarea: curriculum explicit, implicit, ascuns, absent.

·        curriculum national, care rezulta din corelarea: curriculum-ului de baza, obligatoriu, optional, toate acestea obiectivate in documentele curricu-lare: planul cadru de invatamant, programele scolare, materiale de suport pedagogic pentru elevi si cadrele didactice.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 732
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved