Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

Volumul atentiei si memoriei imediate

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MODELE DE BUNA PRACTICA IN PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI LA ELEVII DIN LICEU
PROCESUL DE INVATAMANT
NORMATIVITATEA IN PROCESUL DE INVATAMANT. SISTEMUL PRINCIPIILOR DIDACTICE ; FUNDAMENTE, RELEVANTA, PRACTICA
PRINCIPIILE PROCESULUI DE INVATAMANT
CURRICULUM SCOLAR pentru SCOALA DE ARTE SI MESERII - MECANICA, MARINAR
DRUMETIA
PROIECT ECOLOGIC Daca poluarea se diminueaza/Natura se infrumuseteaza
Directii de modernizare a metodologiei didactice
ISTORIE - Programa scolara de Istorie
PLANIFICARE CALENDARISTICA ANUALA - Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor

Volumul atentiei si memoriei imediate

Atentia - prima conditie a receptarii si invatarii - consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice asupra unor obiecte, evenimente, idei etc., avand ca efect sporirea capacitatii de receptare a materialului, precum si a eficientei operatiilor cognitive si motorii. Spre deosebire de celelalte procese psihice - cum ar fi perceptia, memoria, gandirea - atentia nu dispune de un continut informational propriu, functia ei constand in activare, filtrare si selectie, in marirea sensibilitatii analizatorilor, in imbunatatirea oricarui proces cu care se cupleaza, precum si in controlul actiunii.




Potrivit studiilor experimentale, omul, desi poseda mai multe organe de simt, se comporta ca si cum ar constitui o cale unica de comunicare avand capacitate limitata de transmitere a informatiei, in experiente simple, daca un semnal sau mesaj intervine inainte de a se obtine raspunsul la cel precedent, atunci raspunsul la cel de al doilea mesaj va fi decalat in timp, adica trebuie sa se astepte pina cand „canalul' devine liber. Faptul acesta se reflecta in volumul limitat al atentiei, respectiv al memoriei imediate, precum si in caracterul serial al proceselor de gandire. Retelele neuronale complexe permit insa prelucrari paralele. Practic, s-a nascut ideea de a determina viteza de „debitare' a informatiei, gradul de incarcare pe unitatea de timp, adica densitatea mesajelor (la lectie, in activitati practice etc.). Se face distinctie intre cantitatea de informatie (H) oferita in mod obiectiv de o sursa si cantitatea de informatie (R) preluata, receptata, transformata in raspuns. Exista un punct sau nivel critic pina la care relatia dintre R si H este proportionala: informatia preluata creste paralel cu informatia oferita de sursa. Dincolo de un anumit prag sau nivel critic, „canalul' uman devine saturat, reactivitatea organismului fie ca stagneaza, fie ca decade chiar, din cauza densitatii prea mari a mesajelor. Figura 7.II. (dupa Coombs si colab., 1975) reda aceasta relatie. Dupa unele estimari „canalul' uman este saturat, in aproape toate domeniile senzoriale, aproximativ la 3 biti, adica la 7 ± 2 elemente discrete. Numarul maxim de rubrici sau etichete verbale cu care poate opera simultan un individ pentru a integra fara greseala un mesaj nu depaseste aproximativ cifra 10. in prim-planul constiintei se afla in consecinta un volum dat de informatii - sugerat de numarul „magic' stabilit de G. Miller (7 ± 2), iar cand e vorba de actiuni complexe, in prim-plan se afla fie o operatie componenta fie alta, restul ramanand in afara controlului atentiei, ceea ce se soldeaza cu omisiuni, greseli etc.

Nivel asimptotic

Rm<K=cca3 biti

Figura 7.II. Relatia dintre H si R

Tabelul 2.11.

Numere de cate 2 cifre

Reproduceri imediate exacte (media)



O data cu invatarea materialului devine posibila atentia distributiva, executarea paralela a operatiilor si largirea capacitatii de cuprindere.

Capacitatea memoriei de lucru este limitata potrivit acelorasi legi. Pentru practica este important sa se estimeze maximul de informatie care poate fi vehiculata pe unitate de timp (respectiv pe secvente de lectie sau activitati practice).

O experienta simpla poate ilustra cele spuse. Prezentam elevilor numere formate din cate 2 cifre si verificam memorarea lor imediata. Rezultatele unei asemenea experiente (G. Mialaret, 1974) sunt redate in tabelul 2.H. Se poate vedea cum, o data cu cresterea volumului mesajului (grupaje de numere de cate doua cifre), media reproducerilor exacte evolueaza la inceput paralel, apoi stagneaza, pentru a decade cand sarcina devine prea dificila (dupa grupaj de 4-5 numere).

Reiese ca anumite dificultati in invatare sau erori provin din supraincarcarea campului de cuprindere al elevului: tabla este prea incarcata de date (formule) sau se cer a fi relationale in memoria de lucru prea multe elemente - eventual distantate in spatiu ori timp - pentru a putea fi integrate intr-un singur act mintal de intelegere, de rezolvare de probleme etc.

Elevul isi poate mentine atentia concentrata asupra unui fapt sau obiect in medie 15-20 minute, eventual si mai mult daca il observa, il examineaza etc. Exista variatii in gradul de concentrare, anumite oscilatii usoare, fara a se intrerupe directia, orientarea de baza a atentiei. Pe parcursul activitatii asistam la o

alternanta intre distragere si concentrare din partea elevului. Dificultatea la ore consta in a mentine stabila si concentrarea atentiei.

- Organizarea corecta a activitatilor poate preveni sau elimina in buna masura diferite forme de neatentie. Printre procedeele eficace in 'aceasta privinta se mentioneaza grija de a da sarcini concrete, de a face ca fiecare elev sa fie ocupat; apoi asigurarea unui continut si a unor metode variate iri cadrul lectiei, si desfasurarea activitatii in ritm optim. De exemplu, explicarea noului material intr-un ritm prea rapid ingreuneaza intelegerea, dar expunerea prea rara oboseste; la fixare sau repetare, in schimb, ritmul va fi mai rapid s.a.m.d.

Prezinta importanta, de asemenea, punctarea momentelor activitatii prin indicatii de lucru, prin sublinieri, aprecieri sau concluzii care sa marcheze incheierea unei etape si trecerea la alta. Strans legata de acest procedeu curent este diferentierea sarcinilor cognitive si mnezice pe parcursul activitatii, ceea ce va determina la elevi dozarea efortului, selectivitatea notitelor, schematizarea necesara a materialului. Ritmul predarii, schemele pe tabla, materialele proiectate, modulatiile expunerii etc., toate acestea sugereaza elevului modul de ascultare, de luare n notitelor etc. Spre exemplu: „Copii, acum urmeaza esentialul, sa ne pregatim sa-1 intelegem bine!' „Acest lucru il vom nota in caiete si-1 vom retine exact, trebuie sa-1 memoram pentru toata viata!' „Acum am sa va prezint un lucru interesant pe care va trebui numai sa-1 povestiti' (cf Krutetki, Lukin, 1960, pag. 242). La clasele mai mari, avertizarile se vor formula in termeni adecvati, in fluxul altfel monoton al predarii, fiecare moment se individualizeaza, capata un relief, o fizionomie particulara: se detaseaza „momentele de varf, se contureaza partea de naratiune, de incadrare in context etc.; in consecinta, se precizeaza pentru elevi sarcinile cognitive si mnezice, sublinierile, perspectiva aplicarii, cerinta fixarii sumare sau detaliate etc.

In sfarsit, sunt indicate si momente de destindere in cursul activitatii - o remarca hazlie, relatarea unui episod interesant de viata, un moment de naratiune etc. - evitand „moralizarea' excesiva, didacticismul, pedanteria.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1005
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site