Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

Poezii si cantece

DIRECTII ALE RELATIEI SINERGICE DINTRE FAMILIE SI INSTITUTIILE DE EDUCATIE PRESCOLARA

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PSIHOGENEZA SI PSIHODINAMICA IN EVOLUTIA VIETII PSIHICE
DIRECTII ALE RELATIEI SINERGICE DINTRE FAMILIE SI INSTITUTIILE DE EDUCATIE PRESCOLARA
NECESITATEA STUDIULUI PEDAGOGIEI PRESCOLARE SI A SCOLARITATII MICI IN PREGATIREA INITIALA SI CONTINUA
Proiect Didactic Grupa:mare pregatitoare matematica - compunerea si descompunerea in limitele 1-8

TERMENI importanti pentru acest document

DIRECTII ALE RELATIEI SINERGICE DINTRE FAMILIE SI INSTITUTIILE DE EDUCATIE PRESCOLARA

Pentru multe familii ai caror membri sunt implicati in viata profesionala, existenta cresei ca institutie cu sarcini de asistenta sociala a reprezentat un real ajutor. Odata cu scaderea numarului acestor institutii, familia are de depasit o grija in plus, aceea a asigurarii asistentei pentru copiii lor pana la trei ani pe perioada cand parintii sunt in program de lucru. Este adevarat ca acum, prin lege, mamele au posibilitatea de a sta o perioada mai lunga de timp pentru a-si creste copiii si prezenta materna nu poate fi inlocuita de nici o alta forma de asistenta sociala.



Proba de evaluare nr.4

1. Care sunt elementele determinante ale climatului familial?

2. Definiti in maniera proprie, cu argumente si exemple, climatul educativ al familiei

3. Analizati relatiile intrafamiliale ale unui copil de 6 ani, care apartine unei familii legal constituite, este al doilea nascut din trei copii, locuieste in apartament impreuna cu parintii, fratii si bunicii materni.

4. Comentati rolul grupului de joaca si al strazii asupra educatiei copilului, cu exemple concrete rezultate din observare independenta, din experienta de activitate.

Pentru documentare mai recomandam:

1. Berge, Andre. „Copilul dificil”. Bucuresti: EDP, 1972.

2. Rudica, Tiberiu. „Familia in fata conduitelor gresite ale copilului”, Bucuresti: EDP,          1981.

5. Realizati o lista bibliografica proprie pentru o tema de genul „Rolul copilul in familia lui”

            De asemenea, este adevarat ca institutiile de tip cresa nu corespundeau in totalitate cerintelor de ocrotire si educare; din punct de vedere medical ele asigurau, in cele mai multe cazuri, o asistenta de o calitate satisfacatoare dar nu reuseau sa realizeze nici un fel de actiune educationala, neavand personal calificat pentru aceasta. Acelasi lucru se pastreaza ca o carenta majora in institutiile de ocrotire destinate minorilor orfani sau aflati in situatia de a fi institutionalizati: centrele de plasament. In ciuda faptului ca s-a instituit si la noi scolarizarea in domeniul asistentei sociale, in ciuda faptului ca s-au scolarizat „educatori puericultori' si cu destinatie profesionala pentru centre de plasament, in aceste institutii inca prevaleaza grija pentru respectarea cerintelor medicale si de igiena in detrimentul activitatilor educationale. Ori, lipsa unei actiuni educative constante si explicite asupra fiecarui copil pana la trei ani, poale lasa urme severe in evolutia sa psihologica.




            Pentru copiii din familie, adesea, odata cu implinirea varstei de 3 ani, se recurge la inscrierea in gradinita. Din pacate, exista parinti care nu-i inscriu pe copii nici la 6 ani, la grupa pregatitoare care, conform Legii invatamantului, este obligatorie dar, urmata numai ea, oricat de buna ar fi actiunea educationala a gradinitei, nu se poate realiza o pregatire foarte buna pentru scoala. Pe de alta parte, familia, in special cea largita, care beneficiaza si de sprijinul cuplurilor de bunici, considera ca acasa se poate face educatie la fel de bine ca si la gradinita. Din unele puncte de vedere este adevarat dar, cel putin pe coordonata socioafectiva, gradinita are valente incomparabil mai importante. In plus copilul vine in contact cu cei de aceeasi varsta, lucreaza alaturi si apoi impreuna cu ei, confruntare care ii ajuta sa se cunoasca, sa-si incerce puterile

intr-un context in care nu mai sunt „cei mai frumosi si cei mai buni' asa cum apar acasa. Dimensiunile intelectuala, morala, estetica, vocationala, fizica sunt explicit si constant vizate in actul educational exercitat de gradinita, ceea ce acasa se realizeaza doar implicit. Intre familie si gradinita trebuie sa se realizeze o colaborare care are ca obiectiv fundamental si de majora importanta sprijinirea cu toate fortele a dezvoltarii psihologice a copilului. Ambele institutii au ca obiectiv copilul si evolutia lui. Intre ele nu se poate realiza decat o actiune sinergica, daca nu scapa din vedere obiectivul esential. Din pacate, multe familii vad in gradinita doar acel spatiu in care pot lasa copilul in siguranta patru sau opt ore pe zi. La iesirea de la gradinita ii poti auzi pe parinti intreband: „Ai mancat tot ce ti-am dat? Ce vi s-a dat azi de mancare?' Mai rar intrebarile vizeaza actul educational si ele se marginesc la formulari de genul „Ce poezie ati invatat azi?'

            Adesea, cand educatoarea semnaleaza anumite comportamente ale copiilor ce ar trebui sa dea de gandit parintilor sau solicita pe acestia sa ia niste masuri educative in beneficiul copiilor acestia considera interventia ca pe un afront, se opun educatoarelor si le catalogheaza ca nestiutoare, ca persoane ce nu pot intelege „valoarea inestimabila a copilului'. Uneori este si vina educatoarelor in astfel de situatii, intrucat solicitarile, atentionarile trebuie facute cu tact si pricepere pentru a avea sorti de izbanda. Fiecare parinte este in „mod obiectiv' subiectiv cu proprii copii, in ultima instanta, gradinita si familia au de rezolvat impreuna cateva probleme majore: sprijinirea, prin mijloace specifice, a dezvoltarii intelectuale a copilului; dezvoltarea fizica armonioasa a acestuia; insusirea, la nivelul specific varstei, a unor valori si norme morale si estetice; dezvoltarea unor comportamente adecvate acestor norme, tot in limitele oferite de particularitatile varstei; fundamentarea dimensiunii vocationale a educatiei, prin fami­liarizarea cu un camp cat mai larg de profesii, prin depistarea primelor premise aptitudinale si forme incipiente de manifestare a aptitudinilor cu stimularea acestora, prin dezvoltarea unei imagini cat mai obiective despre posibilitatile reale ale fiecarui copil.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1248
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site