Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

INGRIJIREA SI PROTECTIA VANATULUI

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Codul International ESOMAR de Practica a Publicarii Rezultatelor Sondajelor de Opinie* Publica
ARZATOARE PE GAZ CU O TREAPTA, CU EMISII REDUSE DE NOx
CALCULUL NUMERIC AL STRUCTURILOR
Paradoxul lui Grelling -Nelson , un paradox semantic
Friedrich Nietzsche: critica metafizicii si criza sensului
Dezvoltari ulterioare ale conceptului de identificare proiectiva
PERTURBOGRAF DIGITAL
Constiinta, inconstient si acte de limbaj
EXPLOATARE RETEA – GAZE NATURALE
GNOSEOLOGIE

                             INGRIJIREA SI PROTECTIA VANATULUI

                                   



Prin  protectia si ingrijirea vanatului se inteleg masurile care se iau

in scopul  pastrarii si inmultiri , anumitor specii de vanat pentru a ajunge la nivelul efectivelor optime in conditiile imbunatatiri vigorii si a starii lui sanitare ,iar la speciile purtatoare de trofee si a ridicarii calitatii lor, astfel ca de pe fiecare fond de vanatoare sa se poata extrage , anual o recolta maxima ,corespunzatoare capacitatii de hranire a fiecarui fond. In  in acest scop ,se iau masuri de aparare a anumitor specii de vanat si de imbunatatire a conditiilor lui de viata,prin amenajarea corespunzatoare a fondurilor de vanatoare.Animalele salbatice , din grupa carora fac parte speciile de vanat,pt a se dezvolta , au nevoie de liniste , adapost si hrana ,in . In etapa actuala mediul  natural in care traiesc speciile de vanat este tot mai puternic conturbat sau chiar modificat de mijloacele moderne de civilizatie,aceasta influentand negativ posibilitatile de mentinere in teren a efectivelor existente. Zona Agricola ,schimbarile sunt cele mai profunde, mediul de viata al speciilor de vanat mic modificandu-se radical. In locul culturilor agricole foarte variate, numeroa-se adaposturi formate de maracinisuri ,care constituiau refugii in perioada de iarna pentru adapostirea ,de exemplu a ienuparului sau a portarnichii , au aparul monoculturile pe zeci si sute de hectare,iar in locul boschetelor de maracinisuri au fost construite canale de irigatii. Mecanismele agricole si pesticidele produc pierderi la speciile de vanat mic. In numeroasele zone in care speciile de vanat erau netulburate unde isi gaseau refugiul mai ales in perioada inmultirii lor , au disparut fondurile de vanatoare fiind tot mai mult brazdate de sosele moderne. Autovehiculele , care circula permanent  conturba linistea speciilor de vanat ,producand-I pierderi mai ales in timpul noptii. Silvicultorii si vanatorii sunt cei care au datoria in primul rand  inainte de a se gandi la modul cum ce recolteaza vanatul , se ia masurile care se impun pentru pastrarea si inmultirea speciilor care ii intereseaza din punct de vedere vanatoresc si economic. Numarul vanatorilor au crescul mult  ca si mijloacele tehnice de care ei dispun in scopul recoltarii vanatului : arme moderne ,mijloace de deplasare rapide . Toate  acestea defavorizeaza numai speciile de vanat mai ales daca tinem seama si de faptul cca majoritatea vanatorilor sunt tentati mai mult sa recolteze vanatul , vanatoarea fiind mult mai atractiva decat ocrotirea si ingrijirea lui, care necesita eforturi si sacrificii materiale, fara o compensare imediata a lor.Existenta vanatului este influentata de o serie de factori care actioneaza direct asupra lui periclitandu-I viata sau favorizandu-I inmultirea si indirect prin schimbarea conditiilor obijnuite de trai in privinta hraniri adaposturi si linistii. Omul , prin cunoasterea acestori factori are posibilitatea sa ia masurile cele mai potrivite de ocrotire si de ingrijire a speciilor de vanat , inlaturand sau micsorand efectul negative al unora din factorii sau favorizand actiunea celor care au effect pozitiv asupra vanatului. Factorii care influenteaza asupra vanatului se pot grupa in douo categorii , si anume: factori abiotici (sau fizici) si factori biotici,in care se include si factorul antropic (sau omul),care pot actiona decisive asupra existentei anumitor speciii de vanat.

 

FACTORII BIOTICI

Existenta speciilor de vanat pana la disparitia totala a lor de pe un anuit teritoriu poate fi determinate , direct sau indirect, prin efectele lor, de urmatorii factori biotici mai importanti: factorul antropic(de o importanta deosebita),apoi vegetatia ,animalele,bolile,disproportia intre sexe si consangvinitatea.

FACTORUL ANTROPIC

Omul influenteaza hotarator asupra speciilor de vanat , pozitiv sau negativ constient sau uneori inconstient de modul cum actiunile lui pot determina insasi experienta unor specii de vanat.Exemple de acest fel putem intalni peste tot: actiuni positive de ajutoare a vanatului ,din partea silvicultorilor si vanatorilor,cand hranesc vanatul sau cand il salveaza de calamitati(ouale din cuiburile periclitate de inundatii sau pui );de asemenea ,popularea unui teren cu vanat ,combaterea daunatorilor , selectarea prin impuscare a exemplarelor bolnave debile la speciile purtatoare de trofee extragerea celor  de caliatate slaba precum  si numeroase actiuni.

FACTORII ABIOTICI

Marimea efectivelor , sporul natural inregistrat annual,precum si aria de raspandire a fiecarei specii de vanat sant influentate de actiunea urmatorilor factori abiotici principali: relieful , solul,clima si apa.

  1. PROTEJAREA SPECIILOR DE VANAT

Contnua si rapida dezvoltare a progresului si tehnici in etapa acluala si modifica profound conditiile de existenta a vanatului . Din aceasta cauza , se impune aplicarea unor masuri deosebite de protejare si de prevenire a pierderilor .Printre masurile cele mai eficiente se mentioneaza reducerea numarului daunatorilor animali ai vanatului si  combaterea branconajului, deoarece acestia sunt principalii factori  negative limitative ai sporului anual indeosebi pentru speciile principale ,de interes economic si vanatoresc .

2REDUCEREA NUMARULUI DE DAUNATORI ANIMALI AI VANATULUI

 

Animalele rapitoare daunatoare ce produc pagube mari speciilor de vanat prin distrugereea oualor,puilor si chiar exemplarelor adulte si care trebuie combatute in tot cursul anului sunt :lupii,vulpile,pisicile salbatice,caini enoti,dihorii,nevastuicile,hermelinele ciorile grive, cotofenele si gaitele; la aceasta, se adauga caini si pisicile hoinare.

Combaterea prin impuscare:

Este metoda cea mai recomandata di punct de vedere al etici vanatoresti.  Comparativ cu alte metode aceasta cere un effort deosebit, se aplica mai greu , necesitand cunoasterea vieti vanatului ,precum si a terenului, constiinciozitate si rabdare , in schimb produce satisfactiile cele mai mari.

Combaterea cu ajtorul capcanelor:

Un ajutor pretios al personalului silvic si de vanatoare, in actiunea de combatere mai ales a rapitoarelor daunatoare care duc o viata nocturna sau fiind mici sunt greu,de combatut.

Folosirea substantelor toxice:

Cobaterea animalelor rapitoare daunatoare care se poate executa cu rezultate deosebit de bune , efectel rapide I fara accidente, daca se respecta instructiunile emise de ministerul silviculturi si de ministerul de interne in ceea ce priveste detinerea ,procurarea, pastrarea, si folosirea substantelor toxice . Deoarece pot fi disruse si alte animale , se aplica numai urmatoarele metode: solutie de strichina pusa inouo , fiole cu letolina si gazarea la vizuini.

3.PREVENIREA PAGUBELOR CAUZATE VANATULUI

Masuri de salvare a oualor si puilor:



Numeroase se produc la oale din cuiburile periclitate( de fazan, potarniche, etc.), instalae in zone inundabile  sau in zonele agricole cultivate cu paioase, lucerna, trifoi etc., care se recolteaza inaintea terminari incubatiei.In astfel de situatii,salvarea nu se poate face decat prin culegerealor ,si pastrarea in century specialesau in lipsa acestora se vor tine la temperature corpului si se transporta de urgenta la incubat,sub closti sau incubatoare,acolo unde sunt crescatorii de fazani in apropiere.In aceleasi  culture agricoe se produc pierderi mari la pui si chiar la exeplarele adulte de iepure sau la fazanitele si potarnichile care clocesc, mai ales acolo unde se lucreaza cu mai multe tractoare si se recolteaza mai intai marginile.Vanaul ramas in mijloc se inghesuie pe suprafata ramasa netaiata si se pe masura ce  combinele inainteaza,speciile de vanat speriate intra sub dispozitivele de taiere.In asemenea situatii, mijloaceve de prevenire a pierderilor sunt cele de alungare a vanatului din zonaa periclitata, inaintede inceperea,lucrarilorde recoltare,sau montarea unor simple dispozitive cu lanturi inaintea tractoarelor care  prin zgomotul produs de tararea lor prin culture va alunga vanatul din fata cutitelor taietoare.

4.PREVENIREA SI COMBATEREA BRANCONAJULUI

Practicarea corecta a vanatorii este reglementata prin legea nr.26 privind economia si vanatoarea, complementata prin ordine si instructiuni de aplicare a dispozitiilor legale in vigoare . In  spiritual acestei legi s-a intocmit Statutul Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, s-I sa emis o serie de reglementari referitoare la practicarea vanatorii pe fondurile date in folosinta AGVPS,care trebuie respectate de toti membri ei.

Prevenirea branconajului:

Personalul silvic, paznici de vanatoare si toti membri vanatori trebuie sa propage in randurile tineretului, al oamenilor muncii de la orase si sate, ideea ,necesitatii ocrotirii speciilor de vanat care constituie o bogatie naturala de interes national.Cei care au sarcina si li s-a acordat increderea de a pazi si ocroti vanatul trebuie sa constituie exemplele de corectitudine demne de urmat de toti membri  vanatori sau nevanatori.Metodele de branconaj sunt fuarte diferite in functie de zona si de speciile de vanat la care se practica .Pentru orientare, se prezinta cateva din cele intalnite mai frecvent: branconajul cu latul, branconajul cu curse si capcane, branconajul cu otrava,branconajul cu farurile autovehicolelor sau lanterna,branconajul prin culegerea de oua ,branconajul prin prinderea de pui, branconajul cu arma.

Combaterea branconajului:

Munca de prevenire a branconajului prin educare de la om la om si prin propagare a ideii de ocrotire a vanatului, pentru a-si atinge roadele trebuie completata cu o paza eficienta,deci cu o exigenta sporita fata de cei care nu vor respecta legalitatea  in domeniu economiei  vanatului.Paza da rezultate  din cele mai bune atunci cand personalul insarcinat cu exercitarea ei cunoaste bine fondul de vanatoare si vanatul pe care il are in paza si gospodarie, in ceea ce priveste efectivele, deplasarile lui zilnica si migrarile sezonale,cerinte de hrana, de liniste si adapost.braconieri trebuie prinsi asupra faptului penru a avea dovezi concrete; acestea impreuna cu actele oficiale care se incheie imediat, se trimit la forul superior, pentru a fi deferiti de organelle penale.Corpurile delicte(vanatul arma latul etc.),trebuie ridicate si predate imediat ca dovezi.Este bine ca atunci cand se urmareste un caz de branconaj,la descoperirea lui sa existe si martori.Cazurile de branconaj descoperite si pedepsele primate de braconieri se aduc la cunostinta locuitorilor.

5.ASIGURAREA ADAPOSTULUI SI HRANEI SPECIILOR DE VANAT NERAPITOR

Aria de raspandire a speciilor de vanat este determinate de modul cum sunt repartizate  vegetatia forestiera sic ea Agricola, de comparatia si abundenta lor, acestea asigurandu-le adapostul si hrana sunt principalii factori de care depinde existenta lor.

6.MIJLOACE DE IMBUNATATIRE A ADAPOSTULUI PENTRU VANAT

VEGETATIA FORESTIERA: asigura in decursul intregului an adapostul necesar pentru odihna sau constituie refugiu impotriva intemperiilor sau a animalelor daunatoare pentru majoritatea speciilor de vanat.De exmplu , la speciile de cervide care gasesc indeosebi in perioada de vegetatie conditii optime de adapostire, preferinte lor de a se stabili intr-o padure sau alta, sau intr-un loc sau altul din cuprinsul aceluias trup de padure, este determinate de compozitie de varsta esentelor forestiere precum si de regimul si tratamentul  aplicat fondului forestier.

Vegetatia Agricola:

Prin  felul abundenta si inaltimea la care acopera solul si prin variatia sa in decursul aceluias anotimp, determina o schimbare continua a adapostului pe are il asigura pentru speciile de vanat. In functie  de aceasta se schimba concentrarea sau dispersarea speciilor de vanatpe cuprinsul unui fond de vanatoare chiar la speciile sedentare avand loc deplasari sau asa numitele migratii sezoniere in cautarea unui adapost mai bun si a unei hrane corespunzatoare.

Hrana naturala:

Prefrintele animalelor pentru un anumit  sortiment de hrana ca si cantitatea necesara, difera in primul rand in functie de speciia de vanat . cervidelor le plac mai mult  plantele lemnoase si agricole comparative cu fazanul si potarnichia care consuma mai multe seminte fructe si insecte.Chiar aceeasi specie consuma o hrana diferita in functie de : natura vegetatiei care acopera terenul pe care abiteaza ;de anotimp; de temperaturile extreme;de  varsta si sexul animalului;de stadiile fiziologice,precum si de gustul sau preferinta  fiecarui animal.

7.HRANA CULTIVATA PENTRU VANAT

In fondul de vanatoare , in special acolo unde efectivele de vanat sunt mari, pentru a asigura conditii cat mai bune de dezvoltare speciilor existente ,se amenajeaza  suprafete speciale , pe care se cultiva hrana pentru vanat.

Suprefata necesara pentru hrana vanatului, pe fondurile de vanatoare intens gospodarite  cinegetig se calculeaza astfel:

-productia medie de masa verde la hectar care se obtine in zona forestiera.

-consumul de hrana mediu , in perioada cu vegetatie ai fiecarei specii.




-necesarul de furaje care trebuie recoltat de om si administrat suplimentar iarna.

Astfel se considera ca productia unui hectar  de pasune amendata , sau ogor cultivat ,pentru vanat in fondul forestier  poate hrani de la 2 pana la 10 cerbi comuni , sau 4 pana la 20 cerbi lopatari ,sau 10 pana la 50 capriori ;daca pe teren mai convietuiesc si alte specii de vanat se va adauga si suprafata necesara  hraniri lor.

8.PASUNI PENTRU VANAT

Toate poienile  mici ,sub 0,5 ha , din interiorul padurii, care nu pot fi cultivate agricol din cauza suprafetelor reduse, liniilor somiere inguste si umbrite sau chiar poienile mari situate la altitudini care nu permit o cultura agricola buna se mentin ca fanete pentru vanat.Ele  se intretin bine si se insamanteaza pentru a da o productie de furaje cat mai ridicata.Oparte din furajele obtinutese recolteaza si se conserva  pentru a fi date vanatului in perioada de iarna.

9.OGOARE PENTRU VANAT

Dintre plantele de cultura folosite care au o valoare nutritiva mare mentionam urmatoarele: trifoiul rosu,trifoiul alb,lucerna ,sparceta, topinamburul sau napul porcesc,cartoful, sfecla de nutret, varza furajera sau varza “palmier”, iarba de sudan ,dughia .

10.HRANA COMPLEMENTARA PENTRU VANAT

Se administreaza in perioada de iarna sau chiar in restul anului, in rezervatii imprejmuite si in terenurile populate cu pui de fazani

 

11.RECOLTAREA SI CONSERVAREA HRANEI COMPLEMENTARE PENTRU VANAT

Prezinta  o mare importanta modul de recoltare si de conservare a hranei pentru vanat, deoarece chiar un furaj cu valoare nutritive mare, preferat de vanat, daca este recoltat si conservat necorespunzator , acesta il va refuza sau chiar dak il va consuma din lipsa de alta hrana , va fi predispus la imbolnaviri.

Ca hrana complementara intalnim: fanul,urzica lucerna, frunzare uscate, nutretul insolizat din frunzare si furaje,suculentele(tuberculi,bulbisi radacinoase, semintele si fructele,etc.

Administrarea hranei complementare vanatului:

O hranire optima a vanatului , precum si executarea in bune conditii a planului de impuscare selective , se pot realiza  numai intr-un teren bine amenajat sau dotat cu toate instalatiile vantoresti neceasare .In acest scop, o data cu intocmirea sau revizuirea amenajamentului se prevad si aceste lucraricare in ordinea importantei sunt:instalati penru adminisrarea hranei suplimentare vanatului; dapatori, scaldatori si sarari:poteci ,observatoare,si standuri.Pentru a raspunde functionalitati pentru care se executa ele trebuie instalate in teren din timp, sa fie construite din materiale cat mai asemanatoare mediului inconjurator, pentru a nu pera suspecte vanatului sa nu aiba mirosuri respingatoare sis a fie amplasate  in locurile preferate si frecventate de vanat.

Ca locuri de depozitare si administrare intalnim: depozite de hrana,hranitori pentru cervide mufloni , fazani si potarnichi sau iepuri, platformele pentru mistreti , silozurile pentru conservarea hranei suculente etc.

                       12.SAREA SI APA PENTRU VANAT,

Speciile de vant au nevoie de sare si apa , la fel si de hrana.Unele specii consuma direct sarea si apa , iar altele si-o asigura din hrana vegetala si animala pe care o consuma.

Sarea pentru vanat:

Pentru a mentine  speciile de cervide si capre negre in terenurile intens populate , este necesar sa se amenajeze sararii.Sarea este un condiment care mareste pofta de mancare  activeaza digestia si actioneaza favorabil  la transformarea substantelor nutritive consummate, usurand asimilarea lor. Sarariile  se amplaseaza in locuri mai linistite, langa instalatii si locuri de hranire, pe potecile de trecere ale vantului , pe langa ape , scaldtori si in apropierea ogoarelor si finetelor de hrana.Instalatiile in care se administreasa sare (sarariile ) sunt de diferite tipuri: sararia in par cu ramificatie,sararia in cadru de lemn.

Sarariile in troace de lemn  si in cioate( putrezite sau sanatoase) se folosesc de obicei la asezarea bulgarilor de sare.

Apa pentru vanat:

Adapatori  si scaldatori se construiesc indeosebi in padurile de la ses, unde  in perioadele secetoase ,indeosebi speciile de cervide, mufloni, minstreti, si fazani, sufera din cauza lipsei apei .In acest sens  se construiesc adapatori  cimentate, putin adanci cu pereti usor inclinati pentru a permite iesirea din ele animalelor mici. De regula  insa de executa in slurile argiloase  depresiuni , pe vai ,gropi mai adanci , unde in perioadele ploioase, se depoziteaza  apa , putandu-se pastra pe tot timpul verii.Acestea folosesc  si drept scaldatori.Lipsa de apa are efecte grave , negative, atat pentru vanat cat si pentru padure.

Prin specificul reliefului, climei si solului tari noastre, fauna se prezinta intr-o diversitate rar intalnita pe un teritoriu atat de mic.De la golul de munte si pana la malul mari , animalele salbatice de tot felul populeaza terenurile de folosinta Agricola, dar mai ales padurile , constituind una dintre bogatiile tari noastre.



   GRUP SCOLAR SILVIC “DR.N. RUCAREANU”BRASOV

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

                                                NIVEL2

                          CALIFICAREA PROFESIONALA:

                                             PADURAR

                                                TEMA:

          …INGRIJIREA…SI…PROTECTIA…VANATULUI.

   ELEV:                                                      PROFESOR COORDONATOR:  

CIOCIU LUCIAN                                         TISEANU GHEORGHE      

                                    IUNIE 2008                             

                                               ANEXE








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2314
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site