Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Radioul Modern

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RCAD Beton armat; versiunea 4.0 – Manualul utilizatorului
Radioul Modern

1.4. Reguli de compozitie



          In adancul fiintei lor, jurnalistii radio apreciaza regulile formale ale compozitiei, chiar daca pot da exemple bune despre cand poate fi fiecare ignorata.

          Una dintre aceste reguli este cea a profesorului englez “William Strunk, referitoare la folosirea anumitor cuvinte: “Omiteti cuvintele inutile”:

          “Scriitura puternica este concisa. O propozitie nu trebuie sa contina cuvinte inutile din acelasi motiv din care un desen nu rebuie sa aiba linii inutile si o masina componente inutile. Aceasta nu necesita ca autorul sa-si faca toate propozitiile simple, sau sa evite toate detaliile si sa-si trateze subiectele schematic, ci ca fiecare cuvant sa spuna ceva” ([1]). 

    

1.4.1. Diateza activa

William Strunk este cunoscut si pentru cum arata studentilor sai avantajele diatezei active. Ca o regula, propozitia “Columb a descoperit America” este mult mai de preferat alternativei pasive “America a fost descoperita de Columb”. Strunk argumenta ca diateza activa este mai directa, mai puternica si mai concisa. Pentru jurnalistul radio exista in plus avantajul ca patru cuvinte pot face treaba altor sase, ceea ce salveaza timp pretios.

          Verbele sunt caii de tractiune ai textului, doar daca nu-i transformati in ponei incarcandu-i cu diateza pasiva. O constructie la diateza activa, va veti aminti, urmeaza acest model:

          Subiect - verb - complement direct.

          Elena a scris stirea.

          Subiectul, “Elena”, a realizat o actiune descrisa de verbul „a scris”. “Stirea” este obiectul, sau rezultatul actiunii ei.

Inlocuiti cu diateza pasiva si veti crea acest model:

Stirea a fost scrisa de Elena.     

Noul subiect, “stirea” nu face nimic. Este receptorul actiunii Elenei. Propozitia a capatat doua cuvinte suplimentare pe drum, miscandu-se mai incet cu acest bagaj in plus.

          Aceste exemple sunt simplificate, dar principiul ramane adevarat si pentru constructiile mai complexe.

INCORECT: Legislatia locuintelor, care a fost aprobata de Senat azi dimineata, va               fi promulgata de Presedinte la sfarsitul acestei saptamani.

          Intreaga fraza este construita la diateza pasiva (si accentueaza un unghi vechi). Trecerea la diateza activa da stirii impresia de miscare:

MAI BINE:    La sfarsitul acestei saptamani Presedintele va promulga legea                            locuintelor pe care Senatul a aprobat-o azi          dimineata.

          Este bine sa fim constanti in grija pentru diateza pasiva - ea ingreuneaza textul.

PASIV:         Nota a fost aprobata de Parlament.

ACTIV:         Parlamentul a aprobat nota.

PASIV:         Masina a fost lovita de camion

ACTIV:         Camionul a lovit masina.

PASIV:         Semnata de primul ministru, ordonanta se aplica de maine.

ACTIV:         Primul ministru a semnat ordonanta ce se va aplica de maine.

PASIV:         Suspectul a fost interogat de politic.

ACTIV:         Politia a interogat suspectul.

          Dar ca orice regula de compozitie putem impinge avantajul prea departe. In timp ce in mod normal ordinea subiect - predicat - obiect a diatezei active ofera o utilizare economica a limbajului, exista cazuri cand complementul direct merita sa fie subiectul propozitiei. Daca cineva l-a impuscat pe presedinte, oricine ar scrie “Presedintele a fost impuscat”. Sau, n-am putea ridiculiza victima unui atac care striga “Am fost jefuit!” in loc de “Cineva m-a jefuit!”. In aceste cazuri, obiectul asupra caruia se actioneaza este mai important decat un subiect necunoscut.

          Strunk a observat insa ca exista si un caz deosebit pentru structurarea ideilor astfel incat subiectul discursului este de asemenea subiectul propozitiei. Uneori diateza pasiva este inevitabila. Sa luam urmatoarea propozitie.

PASIV:         Pictura anilor '60 nu mat este aproape deloc apreciata astazi.

          Aici diateza pasiva este acceptabila fiindca in centrul ideii se afla pictura. Tema propozitiei si subiectul ei sunt aceleasi. Dar sa spunem ca tema o reprezinta preferintele criticilor de arta contemporani. Putem scrie propozitia utilizand oricare dintre forme:

PASIV:         Pictura anilor '60 nu mai este apreciata de criticii contemporani.

          Sau:

ACTIV:         Criticii contemporani nu  mai apreciaza pictura anilor '60.

          Totusi, in acest al doilea exemplu, diateza activa este mai directa, mai hotarata, mai concisa. Constructia pasiva este in primul rand purtatoare de cuvinte inutile. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o vigilenta continua. Intr-adevar, utilizarea diatezei pasive in schita initiala si in vorbirea improvizata poate fi reprezentarea prea naturala a modului in care gandurile sunt asociate si legate de tema si subiect in mintea noastra.

1.4.2.          Vocabularul

          In sfarsit, William Strunk a fost un adept al limbajului concret. “Este de preferat specificul, generalului, cuvantul precis celui vag, concretul abstractului”, spunea el ([2]). Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficienti fiindca au lucrat cu particularitati si au oferit detaliile ce contau. Prea des jurnalistii incearca sa-si largeasca audienta apeland la cazul general in locul celui particular, angajand mai degraba termeni abstracti decat exemple concrete.

          Lingvistul S.I.Hayakawa ([3]) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea ce a numit “scara abstractizarii”. Sa luam de exemplu cazul unei vaci numita Floricica. Urcand scara substantiv cu substantiv, vaca este identificata ca Floricica (un animal unic), rasa Guernsey, vaca, inventar viu (septel), bun al fermei, si, in final, avere. La fiecare nivel de abstractizare relatia dintre Floricica si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga, dar caracteristicile care o identifica in mod unic trebuie lasate deoparte. In timp ce putem sa ne formam o imagine clara a Floricelei, vaca Guernsey, exista numai o urma slaba a imaginii sale cand incercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului. O lectie importanta aici este ca detaliile si particularitatile au puterea de a forma imagini in mintea audientei - observatie importanta cand scriem pentru radio.

          Un jurnalist sensibil la cuvinte la va utiliza pe acelea care au o mai mare valoare conotativa. Cuvintele sugestive vor trezi asociatii in mintea ascultatorului si-i vor starni imaginatia. Ele adauga culoare, caldura si viata unui text.

          Formula “Mintea lui intelege problema” va transporta semnificatia intentionata, dar mai eficient ar fi sa spunem “Mintea lui s-a luminat la intelegerea problemei”. Cuvantul “luminat” poarta o conotatie diferita si o imagine vizuala care nu doar spune ascultatorului ce s-a intamplat, dar ii da si senzatia intamplarii. Este mai bine sa spunem ca vantul “se vaita in coltul casei”, decat sa spunem ca vantul “batea”. Daca un cuvant poate spune nu numai ce s-a intamplat, ci si cum s-a intamplat, cu atat mai bine ([4]).

          Utilizarea cuvintelor descriptive, care sa creeze senzatii vizuale in mintea ascultatorului, este in special importanta in scriitura textelor de radio, unde nu exista un acompaniament vizual al sunetului. Cuvintele si expresiile descriptive bine alese ajuta ascultatorul sa construiasca o imagine mentala a unui eveniment.

          Cuvintele scurte, puternice, sunt in general mai bune decat cele mai putin energice.

INCORECT:           El a trecut in nefiinta.

MAI BINE:              El este mort.

INCORECT:           Iti cer sa-mi predai acel volum.

MAI BINE:              Da-mi cartea.

INCORECT:           Da-mi o mana de ajutor sa ma ridic.

MAI BINE:              Ajuta-ma sa ma ridic.

          Stilul oral este marcat, de asemenea, de cuvinte cu o inalta valoare a efectului sonor. Ar trebui sa folosim onomatopee, cuvinte al caror sunet le sugereaza sensul. Cuvintele dangat, vajait, rontaiala, pocnet, alinare, sunt cuvinte onomatopeice. Dar, ca orice alta tehnica, onomatopeele pot fi utilizate excesiv sau utilizate gresit. Folosite cu discernamant sunt un mod eficient de a adauga culoare textului.

          Stilul literar are nevoie de obicei de un vocabular mult mai larg decat stilul oral. Vocabularul pe care il poate intelege o persoana cu nivel mediu de pregatire din ceea ce citeste este de aproape trei ori mai mare decat cel pe care il foloseste in vorbire. Un cititor poate recunoaste sau este capabil sa-si dea seama de sensul multor cuvinte pe care le-ar pierde total daca i-ar fi prezentate oral. Un cititor poate de asemenea cauta semnificatia unor cuvinte intr-un dictionar, lucru pe care un ascultator nu-l poate face.

          Cuvintele alese trebuie sa contribuie la claritatea mesajului. Vocabularul nu trebuie sa deruteze ascultatorii, deoarece confuzia, chiar daca este doar momentana, va face ascultatorul sa piarda portiunea imediat urmatoare a mesajului. Drept rezultat, el va fi incapabil, sau nu va mai dori sa urmareasca restul comunicarii si se va decupla, fizic sau mental, parasind camera, schimband postul, sau inchizand aparatul. De aceea trebuie sa alegem cuvinte ce vor fi usor recunoscute de ascultator. Ceea ce inseamna utilizarea unui vocabular limitat pentru cea mai mare parte a scriiturii de radio, in special daca ea este dedicata unei audiente foarte largi, precum este un program la o ora de maxima audienta. Pentru a ajunge la cat mai multi oameni posibil, fara ca ei sa renunte la audierea unui program, trebuie sa folosim un vocabular direct, restrans. Evitati deci utilizarea de “cuvinte mari”, cand unele mai simple, comune, vor transmite aceeasi idee.

          Un corolar important al acestui principiu este evitarea termenilor generali, abstracti, in favoarea cuvintelor sau expresiilor specifice care se potrivesc cel mai sigur si mai corect unei idei. William Strunk insista ([5]):

          “Daca acei care au studiat arta scrisului sunt de acord asupra unui lucru, acesta este: cel mai sigur mod de a atrage si a mentine atentia cititorului este sa fii specific, precis, concret”.

INCORECT:           S-a instalat o perioada de vreme nefavorabila.

MAI BINE:              A plouat in fiecare zi in ultima saptamana.

INCORECT:           Si-a exprimat satisfactia in timp ce intra in posesia                                              binemeritatului sau premiu.

MAI BINE:              A zambit in timp ce punea moneda in buzunar.

          Strunk se referea la textul scris, dar sfatul este chiar mai important pentru radio, unde trebuie sa lucram intre limitele de timp foarte precise ale unui orar si timpul programat pentru un text este masurat in secunde, nu in minute.

          Fiti atenti la elementele de jargon. Puteti sti ce este un scanner TCA, dar multi ascultatori nu vor sti. A spune ca TCA este un acronim pentru tomograf computerizat axial nu ajuta, din moment ce putini oameni vor cunoaste chiar si acesti termeni. Definiti-l deci in vorbirea curenta:

          Spitalul Municipal a capatat fonduri pentru a cumpara un scanner TCA, un aparat de mai multe milioane de dolari ce vizualizeaza interiorul corpului uman fara sa foloseasca razele X.

          Feriti-va de ambiguitate. Desi puteti fi experti in interpretarea termenilor profesionali, a limbajului stiintific sau statisticilor, audienta nu este. De exemplu, daca un incendiu intr-o padure a distrus 100 de hectare de copaci, nu spuneti: Un milion de metri patrati de lemn de constructii s-a transformat in fum”. Spuneti: “Destul lemn de constructii pentru a ridica 40 de case de 8 camere s-a transformat in fum”. Nu explicati lucrurile abstract. Fiti concreti. Spuneti exact ceea ce ganditi.

          Nu este nevoie sa amintim autorilor ca orice cuvant trebuie utilizat corect si gramatica trebuie sa fie corecta in toate formele de scriitura, inclusiv cea pentru radio, dar este trist ca prea frecvent termenii si gramatica nu sunt corecte; cand sunt folosite eronat deruteaza ascultatorul.

          Scriitura buna este marcata de precizie in alegerea cuvintelor. Daca exista doar un cuvant care are semnificatia precisa pe care doriti s-o transmiteti si credeti ca audienta este familiara cu acel termen - folositi-l. Pe de alta parte, daca acel cuvant poate sa nu fie inteles de audienta, va trebui sa rescrieti textul pentru a transmite sensul intr-un alt mod.

          Multe cuvinte obisnuite sunt folosite gresit de cei care nu au o practica suficienta in utilizarea precisa a vocabularului. A avea si a folosi un dictionar este cea mai buna cale spre a ajunge la precizia dorita.

          Folosirea limbii si a regulilor gramaticale corecte este modul in care ne intelegem unii cu altii si reprezinta harta noastra pentru construirea unui jurnalism bun. Ea da credibilitate. Daca nu credeti, incercati sa folositi deliberat erori grama­ticale in emisie. Apoi numarati telefoanele si scrisorile primite.

          Totusi, “conversational” inseamna ca putem folosi uneori putin argou si putem ocoli putin regulile formale ale gramaticii, de pilda compunand propozitii fara predicat sau inversand topica. Dar nu profitati prea mult de acest privilegiu. Multe reguli gramaticale exista pentru a face scriitura mai precisa. Nu trebuie niciodata sa faceti ceva ce va face textul mai greu de interes, sau mai ambiguu. Oricand ceea ce ati scris poate fi interes altfel decat intentionati, ati realizat un lucru prost si trebuie sa rescrieti materialul. Incalcarea regulilor gramaticii poate de asemenea cota autorul mai degraba ca ignorant, decat ca o persoana care incearca sa fie conversationala. Acest lucru va distruge credibilitatea programului. Asa ca incalcati regulile gramaticale cu multa cumpatare si fiti siguri ca stiti ce faceti oricand vreti sa violati o regula.

          Probabil ca cel mai obisnuit mod in care jurnalistii radio violeaza regulile gramaticale este folosirea propozitiilor incom­plete. De obicei acestea sunt mici interjectii utilizate pentru a personaliza transmiterea unui material.

          Exista un nou campion national la strigaturi. Ei bine aproape.

Aseara

          Frazele incomplete pot servi de asemenea ca tranzitii de la un set de stiri la altul.

          luna viitoare la Cairo.

          Revenind la stirile locale Scolile se vor deschide

          Propozitiile incomplete ar trebui folosite numai cand ele servesc unui scop si nu reduc din claritate. De obicei o propozitie incompleta este marca unui jurnalist neatent sau fara experienta. Exista loc in scriitura de radio pentru propozitii incomplete, dar aceasta nu scuza greseala de a le scrie acolo unde sunt necesare propozitii complete.

          Folositi argoul la fel de rar pe cat de rar violati regulile gramaticale. Utilizarea argoului fara un scop definit poate caracteriza autorul ca ignorant si textul ca unul ce nu merita ascultat. Un pericol al utilizarii argoului este ca acesta se schimba rapid si folosirea lui este de obicei limitata la subgrupuri ale societatii. Nu putem fi siguri ca termenii de argou pe care ii folosim vor fi intelesi de toti ascultatorii. Jurnalistii radio, a caror audienta este mai diferentiata pe posturi decat cea a televiziunii, isi pot permite sa fie putin mai liberi cu argoul. Dar este intotdeauna o afacere riscanta. Suntem constienti ca multe posturi incurajeaza utilizarea argoului pentru a se potrivi cu “imaginea” postului. Dar amintiti-va ca posturile isi schimba formatele mai rapid decat schimba creatorii linia modei. Poti tocmai sa fi reusit sa faci scriptul stirilor sa se potriveasca la vocabularul si tonalitatea postului ca apoi sa descoperi ca postul isi schimba formatul dintr-unul de muzica clasica intr-unul de muzica populara. Daca va mentineti scriitura intr-o limba simpla, limpede, oamenii va vor intelege indiferent de preferintele lor muzicale.

          Pe de alta parte, este in avantajul dumneavoastra sa invatati cat mai mult din tipurile de argou curente. Orice scrieti si poate avea mai mult de un singur interes este gresit. Deci trebuie sa fiti permanent constienti de posibilele sensuri duble ale cuvintelor. Din moment ce argoul tinde sa dea noi semnificatii vechilor cuvinte, mai degraba decat sa creeze cuvinte noi, trebuie sa cunoasteti sensurile argotice ale cuvintelor obisnuite. Si ele se schimba constant.

          In 1946, intr-un eseu intitulat “Politica si limba engleza”, George Orwell enumera sase reguli ale utilizarii englezei. “Aceste reguli suna elementar si chiar asa si sunt”, scria el, “dar ele cer o schimbare profunda a atitudinii oricui a crescut obisnuit cu scriitura in stilul acum la moda”.

          Ce era “la moda” in 1946 nu mai este la moda astazi, dar ..scriitura la moda” de astazi are la fel de multa nevoie de regulile lui Orwell ca si cea de atunci. De asemenea, limba engleza este mai simpla la nivelul morfo-sintaxei decat limba romana, ceea ce face ca ultimei sa-i fie si mai necesare aceste reguli.

I)                   Nu folositi niciodata o metafora, comparatie sau alta figura de stil pe care sunteti obisnuiti s-o vedeti in materialele tiparite.

II)                 Nu folositi niciodata un cuvant lung acolo unde se potriveste unul scurt.

III)              Daca este posibil sa eliminati un cuvant, eliminati-l.

IV)              Nu folositi niciodata pasivul, cand puteti folosi activul.

V)                Nu folositi niciodata o expresie straina, un cuvant stiintific sau unul de jargon daca va puteti gandi la un echivalent din limba de zi cu zi.

VI)              Mai degraba incalcati oricare din aceste reguli decat sa spuneti un lucru contrar firii limbii.

1.4.3.          Pronumele personale

          O conversatie este conversatie numai daca implica doua parti. In difuzare acestea sunt individul ascultator din audienta si vocea de la celalalt capat al liniei - prezentatorul. Utilizarea pronumelor la persoana I si a II-a face textul sa sune mai personal, mai informal si mai conversational decat daca autorul a folosit numai substantive si pronume la persoana a III-a.

          Daca aveti probleme in cautarea acelui cadou special pentru ziua persoanei indragite, avem unele sugestii

          Suntem pregatiti pentru o vreme rece

          Cheltuielile noastre vor creste drastic daca se aproba marirea pretului la benzina

          Cei mai multi dintre noi au admis ca soarele va rasari in fiecare dimineata, dar un barbat

          Desigur, orice instrument stilistic poate fi utilizat in exces si anumite tipuri de continut se adapteaza mai usor la folosirea pronumelor decat altele, dar ca o regula generala, atentia fiecarui ascultator va fi captata mai usor de un text care pare sa-l implice direct. Utilizarea lui “voi” si “noi” si a pronumelor similare ajuta la realizarea acestei implicari.          Totusi, asigurati-va ca referintele pronominale sunt clare. O referire derutanta in textul difuzat va pune pe ganduri ascultatorul si il va face sa piarda informatia care urmeaza. Probleme de acest tip apar frecvent in textele jurnalistilor fara experienta:

          El a pus vaza pe polita, care fusese reparata. (Ce a fost reparata, vaza sau polita?)

          Copiii mei au prea multi pantofi, asa ca i-am aruncat. (Copiii?)

          Americanii au ales cativa presedinti slabi, dar Congresul i-a ferit de a ruina tara. (Pe americani, sau pe presedinti?)

1.4.4.          Constructiile negative

          William Strunk a aratat ca este mai bine sa exprimam ceva negativ intr-o forma pozitiva. Astfel, “mort” este o alegere mai buna decat “nu este viu” si “a uitat” mai bine decat “nu si-a adus aminte”.

          In general, frazele negative sunt un obstacol in calea claritatii. Ele sunt mai greu de interes pentru audienta. Sunt mai putin descriptive si ofera mai putina informatie.

INCORECT:           Puiul de maimuta n-a fost hranit de mama sa.

                             In gravitatia mare a lui Jupiter, n-ai putea arunca o minge prea                          departe.

                             Prima lucrare publicata a lui Schubert n-a fost bine primita de                                     marele public.

                             Nu stie daca e sigur ca tatal sau n-a dorit sa-si arate                                           sentimentele.

          Primele trei constructii sunt vagi: ele ofera putina informatie. A patra, care este multiplu negativa, este si confuza. Cand mintea umana primeste informatie negativa, doreste si incearca sa converteasca acea informatie intr-o forma pozitiva; mintea vrea sa stie si ce este, nu numai ce nu este un lucru.

MAI BINE:             Puiul de maimuta a fost hranit cu lapte praf, mai bine decat cu                          laptele mamei sale.

                             In gravitatia mare a lui Jupiter poti arunca o minge numai doi                                      sau trei metri.

                             Prima lucrare publicata a lui Schubert a fost primita cu ezitari de                        marele public.

                             El se intreaba daca tatal sau a dorit cu adevarat sa-si ascunda                          emotiile.

          Pe de alta parte, “nu” este potrivit ca mijloc de exprimare a negatiei, sau ca un contrast:

          Statul roman nu va avea un buget astazi. Desi legea cere ca bugetul sa fie votat inainte de 1 iulie in fiecare an, parlamentarii nu vor termina dezbaterile astazi - si nici nu par ca vor cadea de acord prea curand.

          Exista insa un pericol, in special in stiri: acela ca ascultatorul sa piarda cuvantul negativ din cauza ca un alt sunet ii distrage atentia, iar atunci va interpreta gresit informatia. De aceea repetitia ajuta. In stirea de mai sus sunt folosite trei negatii pentru a evita o neintelegere.

          Mai multe propozitii negative succesive la inceputul unei stiri pot suna anost. Este ca si cand ati spune ascultatorului ca nu se intampla nimic. Incercati sa transformati negativul in pozitiv.

INCORECT: Presedintele a spus astazi ziaristilor ca nu se va opune incercarii                       Parlamentului  de  a  schimba conditiile  de votare  ale  cetatenilor                              din satele izolate.

MAI BINE:   Presedintele a spus astazi ziaristilor ca va accepta incercarea

INCORECT: Surse interne spun ca Tribunalul Judetean nu va acuza cele 12                         persoane arestate saptamana trecuta pentru diferite motive.

MAI BINE:   Surse interne  spun ca Tribunalul Judetean va anula capetele de                      acuzare ale celor 12 persoane

INCORECT: Ministrul de Externe a dezvaluit ca nu va pleca la Washington pentru                a cere sprijinul presedintelui Clinton.

MAI BINE:   Ministrul de Externe a dezvaluit ca si-a anulat planurile de plecare la                Washington

          Evident, este imposibil si deloc intelept sa convertiti toate frazele negative in fraze pozitive. Ramane sa judecati singuri unde acest lucru este necesar, dar in general transformarea poate fi facuta eficient.

1.4.5.          Timpul verbelor

          Acum o suta de ani, cand ziarele calatoreau cu postalionul sau cu vagoanele de tren pline de praf, era ceva obisnuit sa treaca zile intregi inainte ca amanuntele unui eveniment sa ajunga de la Bucuresti la Iasi.          

          Aceasta intarziere forta ziarele sa accentueze elementul timp, folosind in lead un rand care preciza locul si data redactarii (dateline[6]) - “Bucuresti, luni 8 decembrie” - pentru a spune cititorului cand a fost expediata stirea, astfel incat el sa poata sti cat de veche este povestea. Facilitatile de transport si comunicatii s-au imbunatatit intre timp, dar traditia dateline-ului continua in cele mai multe stiri pregatite de diferitele agentii de presa.

          Ziarele nu pot si nu vor putea niciodata, in forma curenta, sa fie un mijloc de comunicare de masa care sa permita receptarea imediata a mesajului. Nu exista nici un mod pentru ca ele sa se adapteze vitezei confratilor lor electronici si, prin natura lor, nici nu-si doresc acest lucru. Jurnalistii radio nu sunt insa dependenti de un proces care sa consume timp, cum este cel al publicarii ziarelor. Fiindca ei nu trebuie sa astepte urmatoarea aparitie a presei scrise, pun accent pe capacitatea canalului de a prezenta ce se intampla “acum”. Ei ofera audientei un aer de “actual”, o calitate ce le creste popularitatea facand oamenii sa se intrebe intre ei in mod regulat - “Ce mai e nou?”. Astfel, pentru a pastra textul asa incat sa sune actual, jurnalistii radio folosesc timpul prezent oricand este posibil. Daca de exemplu primarul, intr-o conferinta de presa de dimineata, a facut apel la o cooperare totala in mentinerea curateniei orasului, buletinul de seara poate prezenta astfel:

          Primarul ne cere tuturor sa mentinem curatenia in locurile publice pe care le frecventam. El spune “.

          Conferinta de presa, desi incheiata, recomanda un efort continuu. Sensul informatiei este un ghid simplu in folosirea timpurilor. Persoana care castiga o cursa de maraton in acelasi moment in care primarul isi tine conferinta de presa trebuie sa aiba prezentarea realizata diferit. Ar fi caraghios sa anuntam ca atletul “castiga” maratonul la opt ore dupa ce cursa a luat sfarsit. Regula manuirii timpurilor ar putea fi ca, in afara faptului prezentat care in esenta sa prevede finalitate, este mai indicat sa folosim prezentul.

          De exemplu, o stire aparuta in editia de marti dimineata a unui cotidian local poate contine urmatorul subiect:

          Consiliul Primariei, la sfarsitul sedintei de luni seara, si-a exprimat suportul unanim pentru propunerea facuta de Miscarea Ecologista, care a cerut o ordonanta de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara, o perioada de mare poluare a aerului.

          Ca jurnalisti radio, putem trata acelasi subiect astfel in dimineata urmatoare:

          Consiliul Primariei sprijina propunerea Miscarii Ecologiste, care cere o ordonanta de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara o perioada de mare poluare a aerului. Consiliul a luat aceasta hotarare la sfarsitul sedintei de aseara.

          Veti observa ca, desi actiunea Consiliului a avut loc in trecut (luni seara), versiunea radio nu accentueaza acest aspect al stirii si, in loc, o aduce mai in actualitate prin folosirea verbului la prezent “sprijina”. Timpul exact al actiunii este amanat pana in finalul subiectului.

          Asa cum am aratat, presa tiparita trebuie sa utilizeze trecutul pentru majoritatea stirilor, fiindca ele sunt datate. Dar cum in transmisiunile radio data nu este atat de importanta si deci poate lipsi, ceea ce este corect cand este citit suna prostesc cand este vorbit. De exemplu, sa consideram afirmatia:

          Presedintele a spus ca a crezut ca primul ministru facea o treaba buna.

          Citita cu voce tare, ne face sa ne intrebam daca presedintele inca mai crede acest lucru. Desigur ca da, deci spuneti:

          Presedintele spune ca el crede ca primul ministru facea o treaba buna.

          Daca exista cineva care crede ceva la trecut, putem presupune, daca nu stim contrariul, ca el crede acelasi lucru si acum.

          lata cateva exemple care ilustreaza cum sa faceti stirile mai actuale pentru radio:

          O stire de agentie arata ca presedintele a parasit Bucurestiul pentru petrecerea vacantei in Predeal. Ziarul trebuie sa scrie stirea la trecut din motivele deja discutate.

          Dar radioul este mult mai rapid, deci poate prezenta stirea in timp ce presedintele este inca pe drum:

          “Presedintele se indreapta catre Predeal pentru a-si petrece vacanta “.

          Sau, poate folosi trecutul, accentuand apropierea temporala:

          “Presedintele tocmai a parasit Bucurestiul pentru a-si petrece vacanta in Predeal”.

          Sau, poate privi in viitor:

          “Presedintele va ajunge la resedinta sa din Predeal, la doua ore dupa ce a parasit Bucurestiul in aceasta dimineata “.

          Puteti accentua senzatia de imediat prin timpul verbelor sau prin conectarea ei la o anumita referinta temporala, precum:

          Cu cateva minute inainte

          Chiar inainte de intrarea in emisie

          La aceasta ora

          In acest moment

          Dar folosirea in exces a acestor expresii ar trebui evitata, altfel ele se vor banaliza si-si vor pierde impactul.

          O alta precautie: ocazional, textul unui discurs este comunicat mediilor de informare pentru a-l utiliza inainte ca el sa fie cu adevarat rostit. Ganditi-va cum ar suna daca citati un vorbitor care “a spus” ceva, bazandu-va pe discursul tiparit, iar mai tarziu veti descoperi ca in timpul discursului el a facut unele modificari si nu a mai spus acel lucru. Aceasta situatie necesita in mod clar folosirea timpului viitor:

          Senatorul X, intr-un discurs pe care il va prezenta diseara va cere cresterea sprijinului pentru programele educationale.

          Sau:

          Intr-un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara, senatorul X va acuza

          Pentru a va proteja impotriva schimbarilor in textul pregatit al vorbitorului, trebuie sa aratati clar in stire ca informatia provine dintr-o versiune dinaintea rostirii discursului.

          Uneori este necesar sa combinati trecutul cu prezentul pentru a evita confuzia in ordinea logica a stirii, din care unele evenimente pot fi incheiate, pe cand altele sunt tratate ca subiecte in desfasurare.

          De exemplu, in urmatoarele trei versiuni ale aceleiasi stiri observati ca versiunea la trecut este cea mai putin imediata, cea la prezent cea mai actuala, iar combinatia celor doua clarifica pentru ascultator ce actiune se continua si care este cea incheiata:

TRECUT:               Presedintele Emil Constantinescu a anuntat astazi ca se va                                adresa miercurea viitoare Parlamentului in legatura cu legea                                       salarizarii. El a spus ca va prezenta pozitia oficiala a                                            Presedintiei cu privire la propunerea noului sistem de                                                  calculare a salariilor.

PREZENT:             Presedintele pregateste un text de luare de pozitie asupra                                  problemei legii salarizarii, text pe care il va rosti in Parlament                            miercurea viitoare. Intr-un anunt facut azi dimineata,                                         presedintele spune ca va prezenta reactia oficiala a institutiei                            pe care o reprezinta referitor la propunerea pentru noul sistem                     de calculare a salariilor.

AMESTEC:            Presedintele Emil Constantinescu pregateste un text de luare                            de pozitie asupra problemei legii salarizarii, text pe care il va                                       rosti in Parlament miercurea viitoare. Presedintele a spus                                  astazi ca discursul va prezenta reactia oficiala a institutiei pe                        care o reprezinta referitor la propunerea pentru noul sistem de                            calculare a salariilor.

          Ultima versiune accentueaza actualizarea informatiei in text, apoi trateaza anuntul la trecut, fiindca actiunea s-a incheiat.

          Un avertisment - nu va lasati purtati de dorinta de a pune totul la prezent. Nu folositi verbe la prezent pentru evenimente care apartin in mod logic trecutului. In unele stiri, acuratetea si claritatea cer utilizarea verbelor la trecut. Este ilogic si confuz sa folositi verbe la prezent pentru a descrie o situatie ce s-a terminat si nu are nici o sansa sa se continue in prezent.

          De asemenea, poate exista o anumita lipsa de acuratete in utilizarea lui “a spune” la prezent, flindca ceea ce a spus cineva ieri nu este in mod necesar ceea ce spune astazi. Puteti folosi . ”spune” in cele mai multe cazuri, dar daca veti cita o declaratie controversata, sau una legata de un moment particular, utilizati ..a spus”.

          Senatorul X spune ca oponentul sau este un escroc si un mincinos.

          Mai bine fixati aceasta afirmatie intr-un loc si un timp, pentru ca senatorul X poate sa nu mai faca aceeasi declaratie a doua zi.



          Senatorul X — intr-un discurs tinut aseara la banchetul anual al veteranilor de razboi - a spus ca oponentul sau este un escroc si un mincinos.

          De asemenea, folositi “a spus” daca declaratia este plasata in timp si spatiu, indiferent de natura ei:

          Stand in fata multimii de Ziua Nationala, primul ministru a spus ca temerile privind o retrasare a granitelor Romaniei trebuie eliminate —pentru totdeauna.

          Exista si o alta problema cu “spune” si “a spus”. Ne-am plictisit sa le tot scriem. Presupunem ca oamenii s-au saturat sa le auda, dar exista pareri diferite referitoare la ideea ca audienta observa cu adevarat acest lucru. Cautam deci alternative.

          “Pretinde” este un cuvant total diferit de “spune”. El implica un grad de scepticism, faptul ca o persoana sau un grup face o afirmatie nedovedita. Intr-o declaratie de fapte, “pretinde” poate crea suspiciune.

          Decanul facultatii pretinde ca numarul candidatilor inscrsi in acest an a depasit capacitatea de corectare a corpului profesoral.

          Poate exista suspiciunea ca minte? Daca da, atunci “pretinde” este in regula, dar daca nu, el adauga o nedorita doza de insecuritate stirii. Astfel, desi este tentant sa utilizam “pretinde”, “se pronunta”, “sustine”, s.a.m.d., “spune” este in general cea mai buna optiune.

          Mai este ceva de care trebuie tinut seama in folosirea timpurilor verbelor. Nu schimbati timpurile astfel incat schimbarea sa provoace o fraza ilogica sau o distorsiune a realitatii.

          Un om moare in aceasta dupa-amiaza, dupa ce s-a sinucis azi dimineata.

          Sau:

          O femeie este impuscata mortal iar politia continua vanatoarea agresorului.

          Lipsa lui “a fost” conduce la interpretarc eronata, fiindca femeia a fost impuscata cu o zi inainte ca stirea sa fie difuzata. Lead-ul face ca oamenii care au ascultat stirile de ieri sa creada ca o alta femeie a fost impuscata azi. Cand ceva important s-a intamplat, nu va jucati cu timpurile. Spuneti doar ca s-a intamplat si cand s-a intamplat.

          Nu ne propunem sa dam o lista de situatii ce necesita utilizarea timpului trecut. Fiecare jurnalist trebuie sa-si foloseasca bunul simt si experienta pentru a determina cand este cerut trecutul si cand prezentul; citirea textului cu voce tare va releva aria acestor probleme.

          Sa consideram urmatorul subiect, prezentarea unui incendiu care a ucis 12 persoane si a ranit 3, in termenii utilizarii verbelor la trecut sau la prezent.

          Un incendiu care a izbucnit aseara intr-un bloc din centrul orasului a ucis 12 persoane si a ranit alte 3.

          Ar fi ridicol sa folosim prezentul pentru aceasta stire:

          Un incendiu care izbucneste intr-un bloc din centrul orasului ucide 12 persoane si raneste alte 3.

          Totusi este posibil sa dam stirii o mai mare senzatie de imediat folosind forma de gerunziu a verbelor. De exemplu:

          Un incendiu a izbucnit aseard intr-un bloc din centrul orasului ucigand 12 persoane si ranind alte 3.

          Stirea nu este doar mai actuala, dar am si salvat un cuvant, “care”, si am facut fraza sa curga mai usor.

1.4.6.          Titulaturi si functii

          Cand prezentarile includ titulaturile surselor la un loc cu numele lor, titulatura precede intotdeauna numele. Aceasta, in general, este inversul stilului utilizat pentru identificare in versiunile tiparite ale aceleiasi stiri. Trebuie notat totusi ca si prezent stirile scrise devin mai flexibile in metodele lor de identificare a persoanelor. Observati urmatoarea fraza, aparuta intr-un cotidian:

          Robert A. Benson, un ostatic din Iran, a trimis scrisori “aproape identice” lui Clinton si la Washington Post, a spus joi seful biroului de presa al Casei Albe, Jody Powell. ([7]).

          Numele omului nu va avea nici o semnificatie pentru ascultatorii romani, dar termenul “ostatic”, folosit intr-un moment cand interesul lumii se focaliza asupra celor 50 de americani retinuti impotriva vointei lor in Iran, l-a plasat imediat pe Benson intr-un context ce starnea simpatie. Indivizii pentru care lectura ziarului este o activitate principala, vor merge inapoi sa verifice numele imediat ce acesta este legat de cuvantul “ostatic”. Ascultatorul radio, pe de alta parte, poate fi distrat si neatent pana aude cuvantul “ostatic”. Ascultatorii nu se pot “intoarce” sa verifice ce au auzit. Ei depind de prezentator si o scurta expunere sau o referire trecatoare poate sa nu mai fie repetata in buletin. Astfel, am putea sa reformulam fraza in acest mod:

          Unul dintre ostaticii americani din Iran, Robert A. Benson, a trimis doua scrisori in capitala, una adresata presedintelui Clinton, cealalta ziarului Washington Post. Seful biroului de presa al Casei Albe, Jody Powell, intr-o declaratie transmisa joi, a descris documentele ca aproape identice.

          Punerea titulaturii in fata numelui face textul sa devina mai fluent si face identificarea mai usoara, in special cand numele sursei nu spune nimic ascultatorului:

ZIAR:           Ion M. Popescu, director al Regionalei de Cai Ferate Mures, a spus                              astazi

RADIO:       Directorul Regionalei de Cai Ferate Mures, Ion Popescu, a spus                         astazi

ZIAR:           Deputatul Cristian Badea (PA, lasi)

RADIO:       Deputatul democrat de Iasi, Cristian Badea

ZIAR:           Alexandru Iliescu, director la filiala Constanta a Bancii Ion                                 Tiriac, a spus astazi in Mangalia

RADIO:       Directorul filialei Constanta a Bancii Ion Tiriac - Alexandru                                Iliescu a spus astazi in Mangalia

          Dar amintiti-va ca, uneori, asezarea titulaturilor sau functiilor inaintea numelui face propozitia sa sune complicat. Daca acest lucru se intampla, puneti mai intai numele. Scopul prin­cipal este claritatea, nu credinta oarba intr-un set de reguli.

          Cand este vorba de repetare, la o a doua referire la persoana respectiva, jurnalistii radio elimina titulaturile, cu cateva exceptii.

          In general, utilizati o titulatura pentru Presedintele Romaniei de fiecare data cand este folosit numele. Numiti-l presedintele Constantinescu sau domnul Constantinescu. Acest privilegiu nu este acordat in mod normal nimanui altcuiva din administratie, cu exceptia situatiilor in care practica locala hotaraste altceva.

          O alta exceptie este numirea clericilor. Este o practica obisnuita sa folositi un titlu pentru membrii clerului de fiecare data cand este utilizat numele lor.

Exemplul 1:          Un militar din Chiajna, Ilfov, capitanul Stefan Iancu, a fost acuzat                      oficial de dezertare Iancu este retinut la Unitatea 02536

Exemplul 2:          Chirurgul timisorean Victor Asavei a fost ales presedinte al Camerei                             Federative a Medicilor din Romania in timpul adunarii anuale a                         grupului de la Vatra Dornei. Asavei este membru al Colegiului

Exceptia 1:  Presedintele Emil Constantinescu si-a criticat aspru oponentii,                                       numindu-i politicieni   naivi. Domnul           Constantinescu a facut remarca                 in timpul unui dejun la Palatul Cotroceni.  Presedintele reactiona la

Exceptia 2:  Un preot din Targu Mures, parintele Augustin Cornea, a pledat vinovat                pentru instigare la revolta dupa ce a fost arestat pentru conducerea                              unui mars impotriva retrocedarii bisericilor ortodoxe credinciosilor                       greco - catolici. Parintele Cornea a fost amendat cu

          Uneori este mai bine sa inlocuim numele cu titulatura. Acest lucru este indicat cand numele este obscur, greu de pronuntat, sau inutil pentru intelegerea stirii, si mai ales cand stirea priveste mai degraba institutia decat pe reprezentantul sau. Bunul simt va va spune ca este aproape fara sens sa plictisiti ascultatorii cu numele functionarilor guvernamentali din tari straine, cand este probabil ca ei nu vor tine oricum minte numele. Acelasi lucru poate fi adevarat si pentru numele micilor functionari locali.

          Deci, pe cand editorii ziarelor insista sa tipareasca numele si titulaturile complete ale tuturor oficialilor, jurnalistii radio pot si trebuie sa renunte la numele obscure:

ZIAR:           Julio Jimenez, directorul Centrului de Conservare a Mediului   din                   Mexico   City   a   spus   ca   smogul ameninta orasul

RADIO:       Directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City spune               ca smogul ameninta orasul

ZIAR:           Sir Malcom Smith, subsecretar al primului ministru al Noii Zeelande                a anuntat un nou acord comercial cu tarile Europei de Est.

RADIO:       Subsecretarul premierului Noii Zeelande a anuntat

          Nu inlocuiti numele cu titulaturi fara a va asigura mai intai ca numele in sine nu va insemna ceva pentru ascultator si ca titulatura este mai importanta decat numele.

          Fiti atenti la asezarea prea multor nume si titulaturi la un loc. Observati textul urmator:

          Purtatorul de cuvant al Guvernului, Razvan Popescu, a anuntat ca Sorin Dimitriu, presedintele Fondului Proprietatii de Stat va fi nominalizat pentru functia de ministru al Privatizarii, in locul lui Ilie Serbanescu.

          Nu numai ca este o propozitie greu de citit, dar este confuza cand este auzita.

          Multe titulaturi pot si ar trebui reduse la esential. Astfel, “Presedintele Comisiei Senatoriale pentru Privatizare” devine

“Presedintele Comisiei pentru Privatizare”, iar la o a doua referire poate fi doar “Presedintele”.

          Evitati cliseele. Cele familiare sunt usor de identiflcat si de eliminat. Dar oricat ati incerca, atunci cand va asteptati cel mai putin, unul mai putin comun se strecoara in text.

          Etichetele se uzeaza in timp. “Conservatorul” deputat X, “controversatul” fotbalist Y. Daca aceste etichete sunt folosite prea des in legatura cu persoanele respective, ele devin aproape o parte a numelui lor.

          Nu va referiti niciodata in textul pe care il scrieti la “primul” si “ultimul”. Aceste cuvinte sunt utile numai in presa tiparita, unde cititorul poate privi inapoi sa vada la ce va referiti. In scriitura de radio acest lucru este imposibil si a cere ascultatorului sa retina ordinea in care ati enumerat niste nume va duce doar la confuzie si frustrare.

1.4.7.          Cifre si abrevieri

          Unele caractere clare in limba romana scrisa pun probleme unui prezentator care trebuie sa le citeasca la microfon. Cifrele, simbolurile si abrevierile pot fi greu de pronuntat sau pot lua o secunda - doua pentru a fi decodate, asa incat jurnalistii radio au construit unele conventii specifice pentru a le trata ([8]).

          Cifrele. De obicei puteti rotunji cifrele mari. Un buget de “aproximativ 70.000 de miliarde de lei” este destul de corect daca numarul exact este 71 047 895 463 299 de lei. De asemenea, puteti rotunji distantele. “O excursie de 200 de km” este corect chiar daca stiti ca distanta este de fapt de 201,5 km.

          Dar nu rotunjiti exprimarea unor fapte importante unde numerele marcheaza diferente. De exemplu, nu veti rotunji cifra victimelor dintr-un dezastru aviatic (cu exceptia cazului cand sunt numai estimari, dar atunci spuneti ca sunt estimari).

          Simbolurile si abrevierile distrag atentia in textul ce trebuie citit. De exemplu, simbolul „s” este mai bine sa nu fie folosit; scrieti “500 de dolari”.

          Abrevierile nefamiliare va pot crea probleme. Fiti in special atenti cand scrieti pentru oameni din afara zonei unde va gasiti. ..I.S.M.G.R.” poate fi o abreviere foarte cunoscuta a “Intreprinderii de Strunguri si Masini de Gaurit Rotative” in localitate, dar cei din afara ei pot sa nu aiba idee despre ce inseamna.

1.4.8.          Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale

          Scriitura dedicata ochiului foloseste semne de punctuatie, care sunt indicatii vizuale pentru structura si accent. Asezam textul in paragrafe pentru a marca fiecare etapa in dezvoltarea unei succesiuni de idei si utilizam punctuatia in interiorul frazelor pentru a da claritate constructiei acestora. Folosim italice si aldine pentru a scoate in evidenta anumite cuvinte sau idei.

          Pentru a face acelasi lucru in textul ce se adreseaza auzului, ascultatorul este condus prin structura materialului de cuvinte de tranzitie, inflexiuni vocale si pauze.

          Un grup de indicatii sau cuvinte de tranzitie (cuvinte care fac legatura intre idei) este legat de succesiunea temporala. El include cuvinte ca acum, apoi, inca, tocmai, cand, in sfarsit. De asemenea, ieri, azi, maine, saptamana trecuta, s.a.m.d. Aceste cuvinte sunt de ajutor in special in construirea unui text in care este necesara o cronologie clara a evenimentelor pentru ca acestea sa fie intelese:

          In San Francisco trei ostatici sunt inca tinuti intr-o cladire din centru de catre o persoana inarmata neidentificata. Ei se afla acolo de la ora 3 ieri dupa-amiaza, cand o incercare de jaf a iesit prost. Politia a reconstituit evenimentele astfel. Putin dupa ora 3, doi barbati au intrat in birourile Bancii Cracker, la Fifth & Oak. Au mers la un ghiseu si au cerut ca banii sa fie pusi intr-o punga de hartie pe care o tineau ei. In procesul luarii pungii de la jefuitori functionarul a reusit sa activeze o alarma silentioasa, si cand barbatii au incercat sa paraseasca banca, au descoperit gardieni blocandu-le iesirea. In acel moment, unul din barbati a scos pistolul si a impins trei clienti ai bancii intr-un ascensor, urcandu-i la ultimul etaj al cladirii de 18 nivele. Al doilea jefuitor a disparut in timpul cursei ascensorului, dar un barbat si ostaticii sunt inca inchisi intr-un birou nefolosit de la ultimul etaj. Au avut loc negocieri intre barbatul inarmat si politie, dar nu a fost anuntat pana acum nici un rezultat.

          Alte cuvinte de tranzitie indica relatii cauza-efect sau altele similare - pentru, fiindca, din moment ce, prin urmare. Alt grup ajuta la fixarea contrastelor intr-un text: totusi, pe de alta parte, dar. Si exista conectorii standard: si, de asemenea, in plus, pe langa. Totusi, fiti atenti la toti acestia, fiindca multi incepatori ii folosesc pentru a formula fraze complexe si amestecate acolo unde doua fraze simple separate ar fi mai bune.

          Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de prezentatori ofera de asemenea indicii orale ascultatorilor. Ele ajuta la accentuarea anumitor cuvinte sau expresii din interiorul unui text. Scriitorul poate indica in script unde se doreste o inflexiune prin folosirea punctuatiei uzuale, si prin subliniere pentru a indica accentul. Totusi, inflexiunea reala trebuie sa fie data de “vocea” textului - prezentatorul.

          In fraza anterioara, de exemplu, utilizarea ghilimelelor in jurul cuvantului “vocea” va indica unui prezentator ca acestui cuvant i-ar trebui data o inflexiune speciala care il separa de restul frazei prin felul cum se aude.

          Un alt exemplu bine cunoscut despre cum diferentele de inflexiune pot schirnba sensul unui text este urmatorul rand. Incercati sa-l cititi cu voce tare, notand diferitele inflexiuni.

©      Unde an disparut toate florile?

©      Unde au disparut toate florile?

©      Unde au disparut toate florile?

©      Unde au disparut toate florile?

          Si acest exemplu, in care schimbarile de accent adauga mult capacitatii audientei de a intelege intentia autorului:

          Presedintele a insistat ca fortele armate romane trimise in Albania vor fi folosite numai pentru scopuri de mentinere a pacii.

          Accent pe “Presedintele” - ca pus in opozitie cu un alt oficial care ar fi putut face aceeasi declaratie; accentueaza credibilitatea sursei.

          Accent pe “a insistat” - face din actiunea lui, cheia catre fraza.

          Accent pe “romane” - fortele altei tari ar putea fi folosite diferit, dar nu cele romane.

          Accent pe “numai” - nici o alta activitate nu este propusa.

          Accent pe ..mentinere a pacii” - in opozitie cu, posibil, actiuni de razboi.

          In sfarsit, textul difuzat pe calea undelor utilizeaza frecvent pauze, pentru a da timp ascultatorului sa prelucreze informatia anterioara inainte de a continua cu o noua informatie. Amintiti-va ca in lectura textului tiparit cititorul isi fixeaza propriul ritm, dar acest lucru nu este posibil in difuzare. Deci cel care scrie textul pentru radio va utiliza semnele de punctuatie ce indica prezentatorului pauzele. Virgulele, cratima si punctele de suspensie vor aparea mai frecvent intr-un text radiofonic decat intr-unul tiparit, si mai frecvent decat este cerut de regulile stricte ale gramaticii.

2.5. Scrierea stirilor

2.5.1.          Bazele scriiturii unei stiri de radio

          Procesul scrierii pentru radio poate fi adunat in cateva directii de baza. Invatarea acestora nu va face automat un expert in stiri, dar avand aceste cunostinte fundamentale veti putea obtine un punct de plecare.

          Vom incepe cu enuntarea a sapte puncte care vor fi relevante pentru intreaga scriitura a stirilor, indiferent cat de avansata va deveni sarcina:

1.       Scriitura pentru stirile audio este scurta si conversationala.

2.       Fiecare stire incepe cu cel mai important fapt, desi stilul audio permite   variatiuni pe aceasta tema.

3.       In radio, stirile sunt deseori scrise astfel incat sa poata incorpora interviuri           inregistrate ale surselor. Incercam sa scriem stirea asa incat sa nu repete         cuvant cu cuvant ceea ce spune interlocutorul, sau, invers, inregistrarea sa    repete ceea ce spune stirea.

4.       Vom compune un text ce poate fi citit usor cu voce tare. Aceasta inseamna        ca nu vom folosi un “lead rezumativ”, cum apare in ziare, in care cine, ce,          unde, cand, cum sunt deseori inghesuite in prima fraza - nimeni nu poate     citi cu usurinta atata informatie. De asemenea, ne asiguram ca toate       cuvintele pe care le scriem se pronunta usor.

5.       Stirile radio sunt scrise pentru a fi auzite, deci trebuie sa fie absolut clare.           Ascultatorii nu se pot intoarce sa descifreze ceva ce nu au interes.

6.       Stirile radio urmeaza unele conventii standard privind structura frazei - inclusiv plasarea numelui sursei, indicarea acesteia, la inceputul frazei in loc de sfarsit.

7.       Stirile audio se concentreaza pe cele mai noi intamplari. Trebuie sa ne    innoim scriptul frecvent pentru a fi siguri ca nu ramanem in urma cu evenimentele. Ascultatorii doresc sa stie ce se intampla acum. De aceea,        cele mai multe stiri sunt scrise la prezent.

          Vom vedea acum cum sunt puse in practica aceste principii prin cateva exemple. Nu vom lua in considerare principiile exact in ordinea in care le-am prezentat mai sus, deoarece vom incerca sa oferim materialului o secventa logica.

2.5.2.          Lead-ul

          Cand porniti intr-o excursie trebuie sa faceti un prim pas. Acelasi lucru se aplica si in cazul stirilor. Primul lucru pe care trebuie sa-l scrieti este lead-ul. Daca nu obtineti interesul audientei cu primele doua fraze, ati pierdut-o pentru intreaga stire.

          Lead-ul este semnalul ca audienta sa inceapa sa asculte, de aceea nu trebuie sa contina detalii importante. Nu este lead-ul “Cine - ce - cand - unde - cum - de ce?” din presa scrisa. La una sau doua din aceste intrebari traditionale se poate raspunde, dar nu la toate. Orice detalii includem intr-un lead difuzat pe calea undelor, ele ar trebui plasate spre finalul acestuia. Trebuie sa presupunem ca audienta nu va da atentie primelor cateva cuvinte ale lead-ului. Pe aceste cuvinte de inceput nu trebuie sa contam cand transmitem o informatie importanta.

          De fapt, utilizarea termenului lead in jurnalismul radio este inselatoare. Termenul provine din presa scrisa. A fost dezvoltat sa se potriveasca mecanicii acestui suport. A fost o metoda specializata si cumva artificiala de a introduce in primul para-graf al stirii de ziar toate informatiile esentiale despre eveniment. Acest lucru a avut ca scop atragerea atentiei cititorului si posibilitatea ca editorii sa taie stirea la sfarsitul primului paragraf pastrand totusi “miezul” subiectului.

          Prezentatorul retelei NEC, John Chancellor, descrie lead-urile ca “ideile fundamentale, uverturile, loviturile la tinta ale scriiturii stirilor. Compus corect, lead-ul raspunde la intrebari inainte ca ele sa fie puse si promite mai multe raspunsuri in continuare” ([9]). Pentru jurnalistul incepator, compunerea lead-ului este o sarcina dificila. De obicei, jurnalistii de presa scrisa sunt instruiti sa rezume stirea oferind cele sase intrebari intr-o singura fraza de introducere. Asa cum va puteti imagina, rezultatul este deseori o afirmatie greoaie, voluminoasa, ce goleste plamanii de oxigen daca se incearca sa fie rostita dintr-o rasuflare. Prin urmare, esenta scrierii unui lead pentru o stire redio este stabilirea unui context ce evoca un scenariu fundamental in mintea audientei si anuntarea celei mai evidente si semnificative devieri de la regula care a aparut. Printre sarcinile cele mai importante ale jurnalistului este selectarea si accentuarea intrebarilor specifice cine, ce, unde sau cand, care fac din eveniment o stire. Asa raspunde lead-ul difuzat la intrebari “inainte de a fi puse”, in timp ce recunoaste faptul ca “promite alte raspunsuri in continuare”: intrebarile secundare si mereu importantul de ce?.

          In primele zile ale difuzarii stirilor de radio prezentarile insemnau pur si simplu citirea literala a ziarelor locale, o practica ramasa si astazi in multe posturi cu o audienta restransa. Dar prezentatorii au realizat curand ca era imposibil sa citesca lead-urile ticsite de fapte si stilul incomod al ziarului. Textul scris pentru ochi nu poate fi transmis pentru urche intr-o maniera inteligibila.

          De aceea, jurnalistii radio si-au dezvoltat propriul lor stil de scriere a lead-ului, unui ce a atras atentia ascultatorului, l-a introdus usor in subiect cu unui sau doua fapte importante si l-a pregatit pentru alte fapte care urmau.

          Filosofia lead-ului pentru radio este simpla. Capacitatea creierului uman de a receptiona si intelege informatia audio este limitata in termenii unei cantitati de informatie ce poate fi asimilata intr-o perioada data de timp. Si, mai important, creierul trebuie atentionat si pregatit sa “auda” aceasta informatie.

          Este functia lead-ului de a atentiona ascultatorul ca se va spune ceva important. Dar aceasta atentionare trebuie mentinuta simpla si facuta sa starneasca si sa pastreze interesul.

          Exista si un alt motiv important pentru utilizarea acestui tip de lead. Ascultarea radioului, spre deosebire de citirea unui ziar, este deseori facuta intr-un mod subconstient. Oamenii asculta in timp ce sunt ocupati cu o alta activitate. Ascultatorii pot visa, conduce o masina, manca sau chiar citi un ziar. Ei asculta doar pe jumatate pana cand este spus ceva care le starneste interesul si ii face sa doreasca sa-si dedice intreaga atentie acelui lucru.

          Consumatorii de mass-media - tiparite si difuzate - aleg ceea ce vor sa citeasca sau sa auda pe baza propriilor nevoi sau interese. Indiferent cat de importanta vi s-ar parea o stire, daca ascultatorul nu aude in ea nimic care sa il implice intr-un fel, nu-i va da atentie.

          Stirile radio concureaza pentru atentia ascultatorilor. Dar, pentru a obtine aceasta atentie, stirile trebuie sa fie interesante, colorate, usor de interes si, mai presus de toate, puse in termeni ce vor face subiectul important si semnificativ pentru ascultatori, din punctul de vedere al nevoilor proprii.

          Singurul mod de a determina aceste nevoi este de a cunoaste audienta pentru care scrieti. Daca audienta este in prin­cipal rurala, veti selecta si edita textul in termenii intereselor agricultorilor. Pe de alta parte, audienta poate fi compusa mai ales din functionari locuind intr-o zona urbana. Aceasta necesita o abordare diferita a stirilor fata de cea pentru audienta rurala. Fiecare audienta este diferita si pentru ca o emisiune de stiri sa aiba succes ea trebuie pregatita cu gandul la audienta ei.

          In timp ce scrieti o stire amintiti-va de ascultatori si intrebati-va: “Ce exista in acest eveniment care sa-i intereseze?”, ..Ce considera ascultatorii important, ce au nevoie sa stie despre evenimentul acesta?”

          Din moment ce oamenii, in cea mai mare parte, asculta radioul fara prea mult entuziasm, este esential sa obtineti atentia nedivizata a ascultatorilor, fara sa le dati fapte de care vor avea nevoie mai tarziu pentru a intelege stirea.

          Autorul de stiri de ziar poate inghesui toata informatia in lead si sa se bazeze pe titlu pentru atragerea privirii cititorului; si daca n-a interes ceva, cititorul se poate intoarce si reciti stirea. Jurnalistul radio trebuie sa-si aminteasca insa mereu ca ascultatorii pot sa nu auda acele cateva prime cuvinte, fiindca nu sunt atenti. De aceea este esential sa va “incalziti” audienta spunandu-le ce va urma.

          Dar nu trebuie doar sa atrageti atentia ascultatorilor, ci trebuie si sa faceti stirea suficient de interesanta pentru a-i face sa vrea sa fie atenti. Daca nu reusiti acest lucru, v-ati pierdut publicul pentru stirea respectiva si poate pentru intreaga emisiune.

          Fraza de inceput intr-o stire radio este asemanatoare unui titlu de ziar. Ea cere atentie si pregateste pentru ce urmeaza.

          Ganditi-va la lead ca initiind o conversatie intre prezentator (sau reporter) si audienta. Imaginati-va ca este un apel telefonic catre un prieten. Nu spuneti: “Auzi, un incendiu a maturat centrul orasului azi dimineata devastand trei magazine si cauzand pagube estimate la 30 de milioane de lei”. Spuneti “Hei, ai auzit despre incendiul care a fost azi in oras?”. Revenind, putem converti intrebarea intr-o afirmatie de genul “Un puternic incendiu a avut loc azi in centrul orasului”. Si acesta este lead-ul radiofonic.

          Din cele sase intrebari, cele doua la care este cel mai probabil sa raspundem in lead sunt “Ce?” si “Unde?”. Un lead radio ne da o idee generala despre ce s-a intamplat (a fost un incendiu) si destul de des spune unde s-a intamplat (in centrul orasului). Exista un motiv serios pentru aceasta. Programele celor mai multe posturi ajung in mai multe localitati. Ascultatorul are intotdeauna nevoie sa i se spuna unde se petrece acti­unea. A pune aceasta informatie in lead - de preferinta spre sfarsit - ajuta ascultatorul sa hotarasca daca sa se conecteze la stire sau s-o ignore. Presupunerea logica, daca localizarea nu este specificata, este ca actiunea avut loc “chiar aici”, ceea ce inseamna in localitatea unde traieste ascultatorul, sau intr-una apropiata, unde se afla cea mai mare parte a posturilor locale. Reporterii fara experienta omit uneori aceasta presupunere si vin cu lead-uri de acest tip:

          Un bolnav psihic furios, inarmat cu un pistol, a evadat astazi din spital. Barbatul a ucis trei persoane si a ranit alte sase inainte de a fi calmat.

          Politia italiana l-a impins intr-o strada ingusta din Milano si

          Audienta trebuie sa astepte aproape 10 secunde pentru a afla ca ucigasul se gaseste in Milano, Italia, si nu in orasul lor. “Unde” al stirii trebuia sa se gaseasca in lead.

          In stirile de ziar sau de agentie, “unde” apare in dateline. Stirea de mai sus poate aparea astfel:

          MILANO, ITALIA - Un bolnav psihic furios, inarmat cu un pisto…..

          Putine posturi de radio utilizeaza dateline-uri in stiri. Pentru cele care o fac este doar o problema de stil. Cele mai multe posturi omit dateline-ul. Aceasta inseamna ca lead-ul trebuie deseori rescris.

          [TIMISOARA] Senatorul X a declarat in fata unui grup de ziaristi adunati aici

          Daca eliminam dateline-ul si citim stirea asa cum am primit-o, audienta are tot dreptul sa presupuna ca senatorul s-a adresat ziaristilor in orasul lor, pentru ca acest lucru este sugerat de cuvantul “aici” din stire. Lead-ul trebuie transformat pentru a fi citit, astfel:

          In Timisoara, astazi, senatorul X a declarat unui grup de ziaristi

          Acesta nu este inca un lead bun. Exemplul arata numai care este schimbarea minima ce trebuie facuta in textul primit de la agentia de presa pentru a-l face usor de interes pentru audienta.

          O problema poate aparea in referirea la persoane sau locuri care urmeaza dupa dateline. De exemplu:

          <Hirlau, jud. Iasi> Prefectul a tinut astazi aici un discurs la inaugurarea celei mai mari ferme de porcine din tara.

          Daca inlaturam pur si simplu dateline-ul, ascultatorii pot presupune ca prefectul este din orasul lor si ca cea mai mare ferma de porcine se construieste in apropiere. Ascultatorilor nu le va placea. Nici prefectului. Deci, in schimb, stirea va trebui sa inceapa astfel:

          Prefectul comunei Deleni a afirmat ca doreste sa detina recordul in privinta cresterii porcinelor. Prefectul a tinut azi un discurs in Hirlau, judetul lasi.

          Pot exista mai multe comune Deleni in tara, precum si mai multi prefecti cu nume similare. De aceea, adaugarea catorva cuvinte ne poate ajuta sa evitam ambiguitatea.

          “Ce”-ul unui lead poate insemna mai multe lucruri. Deseori el este o simpla precizare a principalului punct al stirii.

          Costul vietii continua sa creasca.

          Prabusirea unui avion a pus capat vietii unui star al cinematografului mut.

          Va incepe o ancheta pentru descoperirea vinovatilor de la Petrosani.

          Un alt tip de lead “ce?” - unui bun - este cel care se concentreaza asupra efectelor pe care evenimentul prezentat le va avea asupra membrilor audientei. Aceasta abordare implica ascultatorii in stire si are mai multe sanse sa atraga atentia. De pilda, “Pretul benzinei creste din nou” este un lead foarte bun, dar “Posesorii de autoturisme vor plati mai mult pentru benzina luna viitoare” este si mai bun. Sau, un lead care poate fi chiar mai bun, este cel care il include pe prezentator in audienta: “Luna viitoare vom plati mai mult pentru benzina”.

          “Cine” al stirii n-ar trebui dat in lead, cu exceptia cazului cand este vorba despre o persoana foarte cunoscuta. Numele nefamiliare n-ar trebui sa apara in lead. Cand un nume celebru face el insusi ascultatorii sa se conecteze la stire, orice alt tip de nume va crea confuzie. Totusi, aceasta nu inseamna ca oamenii-cheie ai stirii nu trebuie mentionati in lead. Ei pot fi identificati si prin ceea ce fac, nu numai prin nume. lata unele exemple:

          Papa va vizita Parisul

          Nu e nici o problema cu acest lead. Cea mai mare parte a audientei stie cine este Papa. Dar in acest lead:

          Gertrudl Schmuecker va sosi in Romania

          Audienta se va intreba “Cine?” - pana vom adauga:




          Campioana national a Elvetiei la strigaturi va concura

          Este clar ca inceperea stirii cu un nume necunoscut va marca audienta. Daca numele apare in lead, sau mai tarziu in stire, trebuie sa stim ce face persoana inainte de a afla numele. Numele celebre sunt o exceptie pentru ca stim deja ce fac. Lead-ul de mai sus ar trebui rescris:

          Campioana Elvetiei la strigaturi va sosi azi in Romania. Gertrudl Schmuecker a invins peste 500 de barbati si femei in competitia anuala a tarii sale si acum va concura

          Jurnalistii tineri supraestimeaza deseori faima persoanelor importante. Exista destul de putini oameni in lume ale caror nume pot fi utilizate in siguranta fara a se indica ceea ce fac. Putem presupune ca oamenii cunosc numele presedintelui tarii, probabil al primarului orasului unde locuiesc, poate si numele catorva parlamentari mai mediatizati. Dincolo de acestia, putini sunt cunoscuti. Presedintele Camerunului, primarul unei comune din vecinatate, un deputat local - acestia, din nefericire, nu sunt nume pe care sa ne putem astepta sa le cunoasca toti membrii audientei. La fel se intampla cu personalitatile considerate staruri de fanii lor. Intotdeauna e bine sa fim prevazatori.

          Nu incepeti deci niciodata o stire cu un nume nefamiliar. In multe cazuri, titlul sau rolul unui individ este mai important decat numele sau in stabilirea cadrului de baza ce face stirea usor de interes si valoroasa.

          In toate cazurile este mai bine ca un nume sa fie precedat - indiferent ca este cunoscut sau nu - de o formula de identificare.

In loc de:               Octav Teodorescu canta astazi la Sala Palatului.

Vom spune:           Solistul rock Octav Teodorescu canta azi la Sala Palatului.

          In multe cazuri putem reusi si fara a folosi un nume nefamiliar. Descrierea a ceea ce face persoana este suficienta. De exemplu:

          Un inventator englez a realizat o farfurie care se spala singura. Inventatorul a spus

          Numele inventatorului nu adauga nimic stirii. Este ceva in plus pentru audienta sa-si aminteasca, si vrem sa mentinem aceste lucruri la nivelul minim.

          Recomandam de asemenea sa nu incepeti stirea cu statistici. Din moment ce ascultatorii nu sunt gata pentru informatie, o vor pierde complet si vor petrece restul stirii intrebandu-se despre ce vorbiti.

SLAB:                   12 persoane au murit si alte 30 au fost grav ranite in urma                                  ultimei izbucniri de violenta din regiunea sarba Kosovo.

MAI BINE:             Ultima izbucnire de violenta din regiunea sarba Kosovo a                                    provocat 12 morti si 30 de raniti.

SLAB:                   10OO de voluntari liceeni au sunat la 10.000 de usi aseara si                                      au colectat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF.

MAI BINE:             Elevii liceelor bucurestene si-au facut aseara datoria. Cei 1000                          de voluntari au sunat la 10.000 de usi si au adunat peste 35 de                         milioane de lei pentru UNICEF.

          “Cand”-ul unei stiri nu apare des in lead-urile difuzate si, intr-adevar, jurnalistii tind sa-l omita si din restul stirii. Asa cum audienta va presupune, daca nu i se spune altceva, ca o intamplare a avut loc “aici”, tot astfel ea va presupune ca evenimentul s-a petrecut “astazi”.

          Ziaristii din presa scrisa trebuie sa se descurce cu decalajul inevitabil dintre aparitia unui eveniment si momentul cand publicul lor va citi despre eveniment. Este deci esential ca momentele sau datele specifice sa fie incluse in stire. Ceea ce ziarele pierd in rapiditate compenseaza prin oferirea de detalii, care deseori trebuie ignorate in stirile de radio. Astfel, jurnalistii radio accentueaza ceea ce pot oferi cel mai bine: stirile de astazi.

          Cum spuneam, referintele la timp sunt de multe ori omise din stirile difuzate, sau cel putin pastrate in afara lead-ului. Nu ne supraincarcam materialele mentionand ca fiecare eveniment a avut loc “astazi”. De fapt, pentru a evita excesul de amanunte, ignoram de obicei si momentele exacte. In loc sa scriem: “Focul s-a declansat la ora 4.58 a.m.”, vom spune “focul s-a declansat in zori”.

          Totusi, cuvantul “astazi” nu este atat de rau. Sunt momente cand este necesar. Dar e bine sa incercam sa-l folosim doar cand este necesar. De multe ori el poate fi amanat si tinut in afara lead-ului.

In loc de:     Primarul a anuntat astazi o campanie antifumat.

Scriem:       Primarul lanseaza o campanie antifumat. La ceremonia de la                                      Primarie

          Daca ar fi vreun motiv ca membrii audientei sa presupuna ca actiunea nu a avut loc astazi, putem insera “astazi” dupa ..Primarie” in a doua fraza. Dar stirea este clara si fara referire la un anumit moment.

          Una din principalele tehnici folosite de jurnalistii radio pentru a evita referirea in lead la timp este scrierea la prezent.

In loc de:     Directorul general al RENEL a declarat astazi reporterilor ca  isi va lua               doua saptamani de concediu.

Spunem:     Directorul RENEL isi ia concediu.

          Prezentul elimina necesitatea de a spune “astazi”.

          Exista desigur situatii cand prezentul nu poate fi folosit si ere necesar trecutul. Daca un dig s-a spart si jumatate din ascultatori stau deja cu picioarele in apa, nu mai are sens folosirea prezentului. Ei stiu ca digul a cedat si putem sa spunem cand. Cand un eveniment s-a incheiat in mod evident nu mai are rost evitarea mentionarii timpului.

          “De ce” este o intrebare la care nu se raspunde aproape niciodata intr-un lead radio. Motivul este simplu. Inainte de a ajunge la “de ce” trebuie de obicei sa spunem audientei “ce” si odata ce am spus “ce”, am incheiat, in general, lead-ul. Dorim sa pastram lead-ul cat mai simplu si mai ordonat posibil si “de ce” poate fi amanat aproape intotdeauna pentru corpul stirii. De exemplu, acest lead este bun pentru presa scrisa:

          Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul opozitiei, Y, deoarece acesta nu a fost de acord cu proiectele senatorului privind Legea Invatamantului.

          Totusi, desi tolerabil in radio, acest lead este mult prea lung si supraincarcat de amanunte. Ar fi mult mai bine sa prezentam “de ce” intr-o fraza ulterioara:

          Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul Y. Senatorul a declarat ca a pornit atacul deoarece Y nu a fost de acord cu planurile sale privind Legea Invataman­tului.

          In general, cu cat este mai semnificativa o stire, cu atat este mai usor de scris un lead satisfacator. Cele mai semnificative stiri sunt deseori bazate pe institutii, persoane si situatii cu care audienta este familiarizata. Astfel, contextul poate fi stabilit apoape fara efort: “Presedintia anunta”. Dar uneori, intrebarile cine, ce, unde sau cand nu au o anvergura prea mare. In acest caz putem selecta lead-ul mai degraba pe baza interesului, decat dupa semnificatie. Daca ambasadorul Austriei in Romania tine o noua conferinta, care este cel mai interesant lucru pe care l-a spus? Acesta va fi lead-ul.

          Pentru stirile foarte complexe sau pe teme specializate, lead-ul poate necesita cel putin doua propozitii. Prima stabileste contextul, a doua da informatia noua. Astfel, pentru stiri care trateaza, de exemplu, evenimente economice, stiintifice sau Internationale in care Romania nu este direct implicata, lead-ul poate fi:

          Economia continua sa se relaxeze. Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat o crestere a tranzactiilor cu peste 15%.

          Cercetatorii raporteaza o realizare in tratamentul maladiei Alzheimer. Noul vaccin este testat pe subiecti umani voluntari. Sau Guvernul rus se clatina asta seara. Presedintele Boris Eltin a anuntat ca primul ministru va fi inlocuit.

          In sfarsit, deci, cautam sa obtinem cea mai economica utilizare a limbajului. Cu un minim de cuvinte trebuie dezvoltat un text potrivit, care pune in lumina noua informatie transmisa. Lead-ul nu trebuie sa fie retinut de ascultatori, dar trebuie sa-si atinga scopul.

          Aveti o anumita libertate in crearea unui lead difuzat - mai multa decat ati avea in presa scrisa. Aceasta pentru ca stilul radio este o reprezentare a limbajului vorbit si nu sunteti limitati de strictetea limbii scrise.

          Exista multe tipuri diferite de lead si din moment ce nu exista cu adevarat categorii definitive, cele mai multe lead-uri pot fi grupate in patru tipuri fundamentale (Hausman, 1992, r 86): lead-ul standard sau direct, lead-ul de fapt divers, lead-ul intarziat si lead-ul umbrela. Exista de asemenea si lead-uri pe care vrem sa le evitam si le vom examina pe scurt putin mai tarziu.

a)       Lead-ul standard (direct)                 

          Este o expunere explicita a faptelor, utilizandu-le pe acelea care vor fi mai sigure pentru atragerea atentiei ascultatorului. Este forma cea mai obisnuita de lead.

          Amintiti-va ca nu aveti obligatia de a prezenta cat mai multe fapte posibile in lead, asa cum face un reporter de presa scrisa. Exista mai multe optiuni, din care vom descrie cateva.

          Uneori nu aveti de ales si trebuie sa dati imediat esenta stirii:

          Senatorul X a murit in urma unui infarct azi dimineata. Atacul s-a produs in timp ce alerga in apropierea locuintei sale.

          Ar fi nepotrivit si insensibil sa alcatuiti un lead amuzant ca:

          Dupa ce a alergat intr-o campanie dura, senatorul X a fortat cam tare in final

          Lead-urile pentru subiectele importante se scriu de la sine. Scrieti-le pe hartie ca si cand ati povesti cuiva despre o situatie de urgenta: fara podoabe, fara ocolisuri, doar o simpla expunere a faptelor, urmata de detaliile necesare. Nu scrieti un lead de ziar:

          Senatorul X, de 56 de ani, a incetat din viata la ora 7.15 azi dimineata din cauza a ceea ce personalul Salvarii a numit „aparent infarct”, in timp ce alerga pe bulevardul Primaverii, la doua strazi distanta de locuinta sa.

          Nu aveti nevoie de atatea amanunte intr-un lead radio. In stirile foarte importante mergeti la esenta, dar nu inghesuiti informatia in prima fraza.

b)       Lead-ul de fapt divers (soft)

          Pentru stirile cu impact mai putin serios si imediat pot fi mai multe posibilitati de alegere in scrierea lead-ului. De pilda, puteti alege sa folositi un lead ce prezinta un unghi de interes uman al stirii, un unghi de prevedere a viitorului, sau un lead ce leaga stirea de alte subiecte. lata cateva lead-uri ce utilizeaza aceste abordari. Toate sunt acceptabile; ele au doar un punct de vedere diferit. Interes uman general:

          Firma Roborom din Bucuresti pretinde ca va poate reduce cheltuielile pentru caldura si electricitate la jumatate. Un nou computer, poreclit Menajera, monitorizeaza si controleaza folosirea energiei casnice. Puteti programa Menajera sa deschida si sa inchida aparatele, sa scada nivelul temperaturii interioare noaptea si sa tina o evidenta completa a consumului de energie si combustibil casnic.

Prezicerea viitorului:

          Casa viitorului ar putea fi condusa printr-un microcip. 0 firma producatoare de computere, Roborom, pretinde ca produsul sau cel mai nou - numit Menajera - poate controla consumul de electricitate si combustibil casnic, reducand costurile cu 50%.

 Legatura cu alte subiecte din jurnal:

          Fiindca pretul benzinei creste vertiginos prin dezvoltarea tarilor din Orientul Mijlociu, o firma din Bucuresti pretinde ca are o solutie de inalta tehnologie. Roborom va va vinde un computer ce controleaza consumul de energie si combustibil al casei Directorial firmei spune ca  Menajera electronica poate

reduce la jumatate sumele de pe notele de plata.

c)       Lead-ul intarziat

          Numita uneori si lead aruncat sau structural, aceasta forma reprezinta un adevarat anunt pentru audienta. El spune putin despre faptele din stire, dar introduce o afirmatie sau o intrebare provocatoare, la care audienta raspunde “Oare despre ce e vorba” si ramane pe receptie.

          Lead-ul intarziat este eficient daca stirea este complexa si un lead standard poate fi confuz, sau poate reprezenta deformat faptele stirii, sau ar trebui sa fie prea lung pentru a introduce stirea corect.

          Situatia continua sa fie trepidanta in zona Vrancei. (Lead pentru un cutremur minor, care nu a provocat nici un fel de pagube).

          Avem o veste rea fi una bund de la Palatul Copiilor asta seara. (Lead pentru o stire despre o greva a angajatilor, dar care nu a impiedicat desfasurarea unui spectacol international).

          In lunga greva a profesorilor din licee, partile au cazut de acord sa nu fie de acord. (Stirea despre un impas in care s-a intrat si a fost declarat oficial, si despre aducerea unui mediator neutru - totul mult prea complicat pentru a fi inclus intr-un lead direct).

d)       Lead-ul umbrela

          Uneori doua sau mai multe stiri pot fi strans legate intre ele, sau pot fi de o asemenea importanta incat fraza lead a jurnalului rebuie sa acopere mai mult decat o singura stire. In acest caz va fi necesar sa scrieti un lead umbrela, numit uneori si trecere in revista.

          Furtunile s-au extins in trei judete din centrul tarii in aceasta dupa-amiaza. Pagubele au fost mari, dar nu s-au raportat raniti.

          Economia a transmis o serie de semnale derutante ieri despre directia in care se indreapta. Bursa a avut cel mai mare progres in ultimele trei luni. Preturile aurului si argintului au crescut. iar peste ocean, dolarul a scazut fata de cele mai multe monede.

          Acest tip de lead poate fi utilizat de asemenea pentru a lega impreuna mai multe aspecte ale unei stiri, sa spunem doua reactii - pro si contra - la o decizie a Curtii Supreme de Justitie, sau o stire nationala urmata de o continuare locala. Din punctul de vedere al audientei, lead-ul umbrela face din mai multe stiri una singura.

e)       Lead-uri gresite

          Chiar daca n-ati retinut nimic din tot ce am explicat pana acum, nu scrieti niciodata lead-uri ca acesta:

          Consilierii Primariei s-au intalnit aseara.

          Acesta este un lead inutil, gol de continut, cum scriu de obicei amatorii. Este inutil fiindca nu are valoare de stire: ascultatorii nu stiu nimic mai mult despre eveniment decat ar fi stiut cu o zi inainte. In definitiv, intalnirea a fost programata si anuntata in avans. Cu exceptia cazului unei catastrofe, s-ar fi tinut oricum. Si s-a tinut. Si ce daca?

          Daca intentionati sa scrieti un lead standard, el trebuie sa contina ceva nou, o amplificare a evidentului. Puteti face din intalnirea consilierilor o stire, indiferent daca a fost un eveni­ment major sau o intrunire banala. De exemplu:

          Consilierii Primariei au cheltuit mai mult de un miliard de lei din banii nostri aseara.

          Acesta este un lead angajat; el ar putea capata avantaje din constructia la prezent, dar in acest caz socul a ceea ce s-a intamplat face trecutul acceptabil.

          Consilierii Primariei au bajbait intr-o sesiune de vara de 10 minute aseara. Nu au hotarat nimic, nu au votat nici o motiune si s-au intrerupt dupa ce primarul general a intrebat: „ Ce dracu' facem noi aici? “

          Puteti gasi intotdeauna valoare de stire intr-un subiect, chiar daca nu se intampla nimic, precum in exemplul de mai sus. Dar nu folositi niciodata un lead gol de continut.

          Un inceput precum: „ Conform unui raport recent foametea in Coreea de Nord a atins proportii epidemice “ are o substanta valoroasa, dar referirea vaga la un raport recent diminueaza senzatia de actual. Sau: „Foametea este o problema epidemica, conform unui raport al Comisiei de Cercetare a Foametei din Coreea de Nord”. Desigur, aici se incalca regula care interzice plasarea sursei la sfarsitul frazei. Dar chiar daca o asemenea regula nu ar fi existat, autorul tot ar fi trebuit sa fie sensibil la posibilitatea ca ascultatorul sa piarda primul cuvant al stirii - foametea - si sa nu stie despre ce fel de epidemie este vorba.

          In sfarsit, trebuie sa fiti atenti la lead-urile senzationaliste sau care pacalesc ascultatorii. Ele pot face mai mult rau decat bine. Un autor a incercat sa adauge interes incepand cu o intrebare: „ Va simtiti flamand in ultima vreme? Nu sunteti singurul”. Cat de potrivit vi se pare acest ton pentru o asemenea stire? Intrebarile adresate direct audientei sunt folosite rareori in stirile radio, fiindca ele sunt atat de frecvente in reclame. Nici un jurnalist nu doreste ca audienta sa confunde stirea cu un mesaj publicitar.

          In alt caz, un autor a inceput stirea astfel: „ Coreea de Nord moare de foame. Aceasta este ceea ce a descoperit raportul „Foametea in Coreea de Nord” al unui cercetator din Comisia de Cercetare a Foametei “

          In primul rand ne putem intreba daca un raport poate “descoperi” ceva. In plus, structura lead-ului este indoielnica. Aceasta combinatie a unui lead scurt, emfatic, urmat de propozitia calificativa “Aceasta este” apare mult prea des in stirile difuzate. Pe scurt: luati-o de la inceput daca aceasta fraza stereotipa va rasare in minte in timp ce scrieti.

2.5.3.          Tipuri de organizare a corpului stirii

          Lead-ul va fi urmat de corpul stirii. Va trebui sa studiati intreaga colectie de fapte si opinii care fac stirea, sa decideti ce va fi utilizat si apoi sa gasiti un model secvential in care sa prezentati aceste informatii. Orice aranjament logic ce va prezenta stirea clar si corect, in timpul alocat, este bun. Exista cateva abordari folosite in mod obisnuit ([10]), si va vom oferi trei exemple, dar multe stiri nu pot fi incadrate intr-un tipar prestabilit.

I) Succesiunea cronologica

          Acesta structura este cea mai usoara si mai buna pentru stirile in care exista o succesiune a evenimentelor. Este in special comuna pentru stirile despre crime, dezastre, accidente si alte situatii similare.

          Audienta va fi ajutata sa parcurga seria complicata de evenimente prin folosirea frecventa a unor cuvinte de tranzitie temporale: apoi, dupa aceea,           azi, ieri, dupa mai putin de, in timp ce, in primul rand, in sfarsit, acum, intre       timp, etc.

II) Succesiunea efect-cauza

          Suntem obisnuiti sa auzim aceasta expresie invers - cauza si efect - dar stirile sunt mai degraba un efect, o intamplare, orice confera evenimentului valoare de informare, si acest lucru este primul in secventa. Apoi ne putem intoarce sa explicam cauza ce a dus la actiune si sa dam semnificatie efectului. Cuvintele de tranzitie frecvent folosite sunt pentru ca, pentru a,din moment ce.

III) Succesiunea actiune-reactiune

          Aceasta abordare este similara cu cea efect-cauza. Este deseori folosita in stirile in care exista mai mult de un singur punct de vedere. O persoana    sau o institute efectueaza o actiune, care este prezentata in stire, urmata de reactii - ale altor persoane sau institutii.

          Cand utilizati o abordare actiune-reactiune puteti ajuta la conducerea audientei prin tranzitii cu cuvinte si expresii ca totusi, pe de alta parte, prin contrast, dar. Insa fiti atenti sa nu oscilati inainte si inapoi printre diferitele parti ale conflictului, asa cum fac ziarele cand folosesc piramida inversata. In loc de aceasta, acoperiti declaratiile, argumentele, pozitia unei parti, cu cat de multe amanunte necesita stirea (sau permite timpul) si apoi folositi o tranzitie pentru trece la pozitia cealeilalte parti.

2.5.4.          Atribuirea informatiei

          Stirile radio se disting nu numai prin utilizarea lead-urilor, ci si prin modul de atribuire a informatiei unor surse. Jurnalistii nu creeaza informatia. Ei o aduna. Si o portiune semnificativa din fiecare stire este dedicata revelarii surselor de informatii pe care se bazeaza stirea. Daca afirmam ca primul ministru demisioneaza neasteptat, atunci informatia trebuie atribuita unei surse de incredere: el insusi, presedintele, un purtator de cuvant al Guvernului sau chiar un oficial renumit din administratie. In sens general, atribuirea permite audientei sa verifice afirmatiile dintr-o stire. Ea inseamna ca prezentarea este corecta si atesta atitudinea obiectiva a reporterului.

          Ce este adevarat in presa scrisa este de doua ori mai impor­tant in radio. Stirile de ziar sunt tiparite negru pe alb, dar stirile radio sunt comunicate folosind vocea umana. Un ascultator poate obiecta foarte usor la o afirmatie facuta de un prezentator. In afara cazului in care afirmatia este atribuita unei anumite surse, iritarea ascultatorului sau scepticismul asupra stirii se pot strecura in evaluarea sa asupra credibilitatii prezentatorului. Faptele incontestabile nu au nevoie de atribuire, nici nu cauzeaza prejudicii, dar, daca exista o licarire de indoiala, partizanat, subiectivitate sau incercare de anticipare a unor situatii viitoare intr-o afirmatie, atunci ea are nevoie de atribuire. Altfel cineva din audienta s-ar putea supara pe prezentator pentru infiltrarea propriilor opinii in stire.

          O problema legata de atribuire este ca ea face propozitiile mai complexe. Ea adauga un strat suplimentar de ambalaj. Nu este suficient sa spunem ca un candidat taranist pentru postul de primar conduce in topul preferintelor inaintea candidatului pedeserist. “Conform ultimului sondaj al IRSOP” trebuie adaugat. Totusi, presa scrisa si cea difuzata au ajuns la concluzii diferite despre locul in care trebuie plasata atribuirea informatiei intr-o fraza. Jurnalistii de presa scrisa prefera sursa la sfarsit:

          Incendiul din depozit a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a intins de acolo, au spus investigatorii infractiunii.

          Jurnalistii radio considera ca ea trebuie sa fie plasata la inceputul frazei:

          Investigatorii cazului spun ca incendiul a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a extins de acolo.

          Dar ambele categorii au motivele lor.

          Jurnalistii din presa scrisa, foarte sensibili la formele gramaticale, doresc ca tema frazei - “Incendiul din depozit” - si subiectul gramatical al propozitiei sa fie unul si acelasi. Acest lucru focalizeaza atentia cititorului asupra temei principale a stirii.

          Jurnalistii radio, insa, au trei motive majore pentru a ignora aceasta regula. Primul este cel la care tocmai ne-am referit. Atribuirea informatiei aminteste audientei ca afirmatiile surprinzatoare, incredibile sau controversate facute de prezentator nu sunt ale sale, ci ale altor autoritati sau parti interesate. Al doilea este ca atribuirea la sfarsitul frazei nu intra in normele conversational. Cand vorbim cu prietenii vom plasa mai degraba sursa informatiei, daca exista, la inceputul unei afir­matii: “Doctorul mi-a spus ca fumatul imi ia trei ani din viata”. Si, in sfarsit, fiindca valabilitatea unei afirmatii poate fi dependenta de sursa de informare, poate fi eronat sa pastram acel element pana la sfarsitul frazei. De exemplu, daca afirmatia este ca premierul nu poate evita marirea impozitelor pentru a reduce deficitul bugetar, evaluarea ascultatorului va fi substantial diferita in functie de cui ii este atribuita: premierul, un consilier sau un lider al partidelor de opozitie. In continuare, a face o afirmatie controversata sau incredibila si apoi a amana sursa de informatie pana la sfarsitul frazei forteaza ascultatorul sa reinterpreteze afirmatia in cadrul noului sau context. Pe cand cititorii de ziar se pot opri sa prelucreze textul in orice moment, ascultatorii trebuie sa ignore urmarea, daca vor si-si limpezeasca gandurile generate de o sursa nesigura.

          A spune audientei sursa exacta a informatiei este vital pentru credibilitatea stirii. Ascultatorii au dreptul si stie daca Jurnalistii vorbesc pentru ei insisi sau dintr-o sursa. Modul in care oamenii aud stirile dicteaza amplasarea atribuiri. Iata deci cateva exemple care ilustreaza diferentele dintre amplasarea atribuirii in cazul presei scrise si al radioului:

SLAB: - a incadra sursa in interiorul propozitiei:

          Creaturi extraterestre, dupa cum afirma Bogdan Toma, un baiat de zece ani, se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova.

SLAB: - inceperea cu o afirmatie uluitoare, urmata de numele sursei:

          Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova, sau cel putin asa afirma un baiat de zece ani din vecinatate.

SLAB: - impingerea sursei la sfarsitul propozitiei:

          Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova, a spus astazi tandrul de zece ani, Bogdan Toma.

MAI BINE: - identificarea sursei la inceputul stirii:

          Tanarul de zece ani Bogdan Toma spune ca intr-o cladire din cartierul Rahova se ascund creaturi extraterestre.

          Atribuirea clara si din timp a informatiei descurajeaza o tehnica indoielnica, folosita de unii reporteri - crearea unui sentiment inutil de pericol prin prezentarea unei afirmatii uluitoare. Puteti vedea acest lucru in al doilea exemplu oferit mai sus. Desi este adevarat ca tonul vocii prezentatorului poate nega factorul teama, nu trebuie sa ne bazam pe el, in special daca nu sunteti si autori si prezentatori in acelasi timp.

          Diversitatea este esentiala. Dar in acelasi timp exista cateva erori ce trebuie evitate.

          O tehnica buna in numirea surselor pentru citate, in loc de repetarea numelui, este utilizarea fiecarui citat ca o oportunitate de a oferi informatii suplimentare. Exemplul urmator arata un mod de a o aplica:

          Unul dintre cei mai cunoscuti antropologi ai Americii, Margaret Mead, a spus comitetului pentru narcotice din Senatul american ca marijuana ar trebui legalizata.

          Pioniera investigarii societatilor primitive, in varsta de 79 de ani, a avertizat senatorii ca, si acestea sunt exact cuvintele ei: “Continua prohibitie a marijuanei provoaca mai multe pagube natiunii decat efectele negative ale drogului insusi”.

          Doctorul in stiinte Margaret Mead care are o reputatie internationala pentru munca sa in problemele moderne de sanatate simte ca acuzatia ca utilizarea marijuanei duce la folosirea heroinei este o absurditate.

          Veti observa ca ascultatorii nu numai ca au aflat care sunt parerile antropologului despre utilizarea marijuanei, ci au descoperit si ceva din calificarile sale.

          Aceasta tehnica este una la indemana oricui, dar exista anumite capcane care trebuie evitate. Observati urmatoarea fraza ce urmareste diversitatea in numirea sursei, dar sfarseste prin a deruta ascultatorul:

          Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. Senatorul X a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi.

          Nu este necesar ca toti ascultatorii sa stie ca senatorul X este, de fapt, presedintele subcomitetului; este foarte probabil ca cei mai multi dintre ei sa nu stie. Astfel, o fraza ca aceasta va ajunge doar sa frustreze, nu sa informeze. De ce sa nu incercati astfel, daca doriti diversitate?

          Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. Presedintele X care a inceput investigatia la cererea sefului Senatului a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi.

          Un alt exemplu va poate ajuta sa clarificati orice confuzie: Un purtator de cuvant al sindicatelor din minerit a fost tinta unui atac violent al presedintelui Curtii Supreme. X a spus ca s-a saturat sa asculte marturiile

          In acest moment intrebati-va cine este X ? Este purtatorul de cuvant sau presedintele Curtii? Daca sunteti derutati, ganditi-va la bietii ascultatori - ei trebuie sa fie complet pierduti. De ce sa nu scrieti aceeasi fraza astfel incat sa inlaturati ambiguitatea:

          Un purtator de cuvant al sindicatelor din minerit a fost violent atacat de presedintele Curtii Supreme, X, care a spus ca s-a saturat sa asculte marturii

          Vedeti ce simplu este acum sa urmariti stirea - nu mai este nici o indoiala in ceea ce priveste identificarea lui X.

          Prea multe atribuiri incetinesc ritmul stirii. Ele iau locul actiunii, culorii, si adeseori mai degraba deruteaza decat clarifica.

          Cel mai evident loc pentru renuntarea la atribuire este in scrierea declaratiilor “oficiale” ale birourilor guvernamentale. Ca exemplu, iata o stire asa cum ar putea aparea intr-un ziar:

          Secretarul de stat, Z, a spus astazi ca tara sa va sprijini o rezolutie ce va fi introdusa saptamana viitoare de Franta in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite pentru dezarmarea totala in Orientul Mijlociu. Z a facut anuntul azi dimineata in timpul conferintei sale saptamanale de presa din Washington.

          Fiindca acesta este un anunt oficial, poate fi scris fara atribuire in lead:

          Statele Unite vor sprijini rezolutia Frantei cu privire la dezarmarea totala in Orientul Mijlociu, ce va fi introdusa in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite, saptamana viitoare. Secretarul american de stat, X, a facut anuntul azi dimineata in timpul conferintei sale saptamanale in Washington.

          Jurnalistul radio ar trebui sa amane atribuirea intr-o stire numai cand nu exista nici o indoiala despre credibilitatea sursei. De exemplu, daca presedintele anunta ca va tine un discurs in Parlament, nu este necesar sa scrie in lead: Presedintele spune ca va  Este suficient sa spuna: Presedintele se va adresa Parlamentului

          Asa cum am aratat mai devreme, numele sursei (in special in stirile externe) este deseori mai putin important decat titulatura sau pozitia ei.

SLAB:         Sir Georges Avedon, subsecretar la Ministerul Apararii din Marea                        Britanie, a spus astazi ca tara sa va

MAI BINE:   Marea Britanie va(lasand sursa subinteleasa).

          Daca este permis sa omiteti sursa pentru stirile “oficiale”, este esential in schimb sa atribuiti toate opiniile - mai ales cand poate exista un dubiu in privinta credibilitatii.

SLAB:         Producatorii romani de automobile sunt principalul obstacol in                                      stabilirea unui control eficient al poluarii in tara noastra.

MAI BINE:   Presedintele Partidului Ecologist a acuzat astazi producatorii romani                   de automobile ca sunt principalul obstacol in stabilirea unui control                         eficient al poluarii in tara noastra.

          In a doua fraza ascultatorul nu se mai intreaba daca atacul asupra producatorilor de automobile este comentariul jurnalistului sau opinia altcuiva.

          In plus, numirea sursei poate face deseori diferenta in valoarea de stire a subiectului. Daca Dacia Pitesti este acuzata de control de calitate slab de catre un membru al grupului consumatorilor, stirea este mai putin importanta decat daca aceeasi acuzatie vine de la presedintele tarii.

2.5.5.          Nume de persoane

          “Numele fac stiri” este o axioma banala pentru jurnalisti, dar adevarata pentru toate tipurile de stiri - fie ele pentru ziare, reviste, radio sau televiziune.

          Toata lumea este interesata de ceea ce fac alti oameni. Si daca acea alta persoana este cunoscuta de cititor sau ascultator, interesul este si mai mare. Data viitoare cand veti citi ziarul, remarcati cum ochii si atentia vor fi atrase de titlurile ce afiseaza numele cuiva, de un lucru sau un loc cu care sunteti obisnuiti. Acelasi lucru este valabil si pentru radio, doar ca regulile utilizarii sunt putin diferite.

          In textul de ziar numele din lead este cel care atrage atentia. Dar in stirile radio, daca incepeti cu un nume, ascultatorul nu este “gata” sa-l auda si probabil nu-l va auzi, petrecand restul timpului stirii intrebandu-se despre cine vorbiti.

          De aceea este esential sa “indicati” ascultatorului ca va aparea un nume in stire. Faceti acest lucru folosind o expresie (fraza) descriptiva inaintea numelui. Sa luam urmatorul subiect de ziar despre o descindere a politiei narcoticelor care a dus la arestarea fiului primarului:

          Ionut Toduta, 23 de ani, fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia, judetul Brasov, a fost printre cei 25 de studenti arestati aseara de politia locala intr-o serie de raiduri in cateva campusuri universitare. Ionut a fost trimis azi dimineata inaintea judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judetean Brasov si acuzat de detinerea a trei pachete de marijuana. Ceilalti studenti

          Nu este nimic in neregula cu acest subiect, asa cum este prezentat in ziar, dar daca ar trebui sa-l cititi intr-un buletin de stiri radio, multi ascultatori vor pierde numele fiului primarului, din moment ce n-au fost “pregatiti” sa-l auda. Aceasta problema poate fi rezolvata prin rescrierea textului, care include de asemenea o schimbare de evenimente pentru “innoirea” stirii.

          Fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia a fost acuzat de detinerea a trei pachete cu marijuana. Tanarul de 23 de ani lonut Toduta a aparut in fata judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judetean Teleorman pentru audiere, dupa ce a fost arestat aseara in timpul unui raid in numeroase campusuri universitare. lonut a fost printre cei 25 de studenti arestati pentru violarea legii narcoticelor nici unui dintre ceilalti nu a fost inca acuzat formal.

          Observati ca am amanat oferirea numelui dupa fraza de identificare, apoi l-am repetat ca masura de siguranta.

          Regula generala este deci amanarea celor mai multe nume sau denumiri (de oameni, locuri sau lucruri) pana in a doua sau a treia fraza. Desigur, daca numele este larg cunoscut si este un instrument de atragere a atentiei prin el insusi, atunci este posibil ca el sa inceapa stirea. De exemplu ar fi absurd sa amanam numele in subiectul urmator:

          Presedintele Emil Constantinescu va discuta asta seara cu membrii Guvernului pentru a decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari.

          Rescrierea pentru amanarea numelui ar da: Presedintele Romaniei va discuta asta seara cu membrii Guvernului.  Emil Constantinescu va decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari.

          Dar, daca incepeti cu un nume, asigurati-va ca el este cunoscut bine de toti ascultatorii. Acei care cunosc numele nu se vor simti frustrati de intarzierea sa, dar cei care nul cunosc se vor supara daca il pierd.

          Uneori este mai bine sa nu utilizati nume deloc, mai ales cand stirea nu include persoane locale. De pilda, prezentarea unui accident aviatic in Florenta, care a ucis 125 de pasageri este importanta, dar numele lor nu are nici o semnificatie pentru ascultatorii care nu sunt din Florenta. Este suficient sa dati numarul lor. Desigur, trebuie sa verificati lista de pasageri pentru a fi siguri ca nu este nici o persoana din vecinatate implicata. Daca intamplator este vorba de o cursa Tarom, acest lucru este probabil. Daca unul sau mai multi romani apar pe lista, numele lor va fi dat, fiindca reprezinta o informatie importanta.

          Ziarele, in dorinta lor de a fi corecte, dau numele si chiar adresele intregi ale tuturor persoanelor implicate in stire, mai ales in stirile locale. Pe de alta parte, radioul utilizeaza numele complete si titulaturile diferit. Folositi termenii pentru ceea ce sunt, adica pentru identificarea corecta a persoanelor. Evitati sa va rataciti intr-un labirint de titulaturi si nume confuze. Stirile de radio omit numele multiple, cum sunt Decebal Traian Remes sau Alina Mungiu-Pippidi, ele fiind folosite numai cand persoana este identificata in mod normal in aceasta maniera.

          Totusi, folosirea numelor multiple in direct invalmaseste textul si incurca ascultatorul, si nu este deloc necesara pentru o buna identificare. Dimpotriva, ea cere ascultatorului sa dea mai multa atentie detaliilor.

2.5.6.          Citatele directe

          In scriitura radio, citatele care apar in script - nu cele inregistrate - sunt in general parafrazate. Aceasta inseamna ca ele sunt rescrise, dar reflecta cu acuratete ceea ce a spus persoana implicata in eveniment. Exista doua motive principale pentru a face acest lucru ([11]):

          In primul rand este dificil de citit un text care contine citate exacte. Cititi cu voce tare in stilul de a vorbi al altcuiva. Pe langa aceasta, citatele sunt de obicei prea lungi pentru a fi incor­porate cuvant cu cuvant.

          In al doilea rand nu exista un mod convenabil de a indica un citat. Ghilimelele nu servesc la nimic in textul difuzat. Nu spuneti “citez” si “am incheiat citatul” sau alte astfel de indicatii pe post, cu exceptia cazului cand citatul este atat de important, sau atat de bizar incat vreti sa va asigurati ca ascultatorii inteleg perfect ca acestea sunt cuvintele interlocutorului si nu ale prezentatorului.

          Sa presupunem ca ati luat un interviu unui functionar public despre inceperea unei lucrari pe o artera principala. L-ati vizitat la serviciu, ati inregistrat interviul si planuiti sa-l folositi ca baza pentru o stire. Functionarul v-a spus, cuvant cu cuvant:

          Ne asteptam sa incepem montarea conductei de apa in iunie. Stiti, chiar trebuie s-o facem. Nu avem de ales. Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi, si unde nu pierde, strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atat incat incercam sa impingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. Asa ca bulevardul Carol va fi inchis pe doua benzi, una in fiecare directie, incepand cu 15 iunie si pana probabil spre inceputul lui august.

          Ce faceti cu un citat ca acesta? Puteti folosi o portiune inregistrata ca parte a stirii. Aceasta este cunoscuta sub numele de element de realitate, sau insert sonor.

          Dar puteti alege sa construiti o stire “povestita”, parafrazand citatul, in loc sa-l difuzati exact. Un lead anunt ar merge bine. lata un mod in care puteti scrie stirea si parafraza citatul.

          Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la 1 august. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Un functionar al Primariei, Ion Lungu, spune ca problema nu mai poate fi amanata — conducta batrana pierde zeci de mii de litri pe zi, iar partea care nu curge este atat de ingustata, incat este mai mica in interior decat un furtun de gradina.



          Ceea ce am facut a fost sa luam un citat lung si complicat si sa-l simplificam, astfel incat sa se potriveasca bine intr-un text scurt. Remarcati ce greu ar fi de citit stirea daca ati incerca sa utilizati un citat direct, in stilul presei scrise:

          Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la 1 august. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Un functionar al Primariei, Ion Lungu, spune ca problema nu mai poate fi amanata. „Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi”, spune el, “si unde nu pierde, strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atat incat incercam sa impingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul interior al unui furtun de gradina “.

          Cititi acest text cu voce tare. Veti descoperi ca suna ciudat. Daca veti  incerca sa utilizati  stilul conversational  folosind cuvintele functionarului, acest lucru nu va merge. Cum nu putem descrie modul de tratare al fiecarei situatii in parte, exista totusi unele linii de orientare generale, care va vor ajuta in manevrarea citatelor directe cu minimum de efort ([12]):

1.    Nu folositi citate directe lungi. Este imposibil pentru un ascultator sa         urmareasca o afirmatie lunga, complexa. Este mult mai eficient sa le rupeti         in citate indirecte prin parafrazarea sursei.

2.       Daca este necesar sa folositi un citat lung, rupeti-l prin numirea sursei de        mai multe ori in timpul citatului

3.       Indicati intotdeauna exact audientei cand incepe si cand se termina citatul.      Dar evitati, daca este posibil, utilizarea lui “citez am incheiat citatul”.

          Sa ne uitam la fiecare dintre aceste directionari in detaliu.

          Utilizarea citatelor directe lungi este mai potrivita pentru presa scrisa. In scriitura pentru radio, aceasta practica poate duce la construirea de texte complicate si derutante. Urmatorul exemplu ar provoca un dezastru in mintea ascultatorilor:

ZIAR:           Marian Strungaru, rectorul Politehnicii din Arad, a spus: “Principala                             problema cu care ne confruntam in cazarea studentilor nostri este                       lipsa de garantii pentru a-i asigura ca spatiile si caminele pe care le                      inchiriaza pe parcursul anului scolar vor corespunde cel putin                              standardului minim de igiena si siguranta, asa cum a fost stabilit de                Ministerul Sanatatii anul trecut”.

RADIO:       Rectorul Politehnicii din Arad Marian Strungaru a spus ca principala                            problema cu care se confrunta institutia este lipsa de garantii in ceea                 ce priveste asigurarea standardului minim de igiena pentru spatiile de                    cazare inchiriate de studenti. El a aratat ca acest standard a fost                         stabilit anul trecut de Minis­terul Sanatatii.

          Observati cum am parafrazat citatul lung (regula 1) si l-am rupt in doua fraze legate de o a doua identificare a sursei (regula 2).

          Dar, daca nu puteti utiliza “citezam incheiat citatul”, cum puteti spune audientei ca cititi un citat direct dintr-o a doua sursa? O faceti la fel pentru radio cum o faceti in conversatie. Cand vorbiti cu cineva nu spuneti “citez” cand treceti la o afirmatie a unei alte parti. Folositi expresii precum “cuvintele lui au fost”, “asa cum spunea” sau “ceea ce numea”. Lista este foarte lunga, dar aceste expresii, plus inflexiunea vocii, indica unde incepe si unde se termina citatul. Un exemplu poate face aceasta tehnica mai clara:

SLAB:         Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus, citam - compania noastra                cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului                         cauzata de motoarele cu benzina - am incheiat citatul.

MAI BINE:   Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus, cestea fiind cuvintele lui:                 Compania noastra cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema

                   poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina.

          Este chiar mai bine sa evitati folosirea citatelor directe. In exemplele de mai sus nu exista un motiv real pentru a-l cita direct pe directorul Dacia Pitesti – deci este mai simplu sa-i parafrazati afirmatia. Citatele directe ar trebui utilizate numai cand este esential sa redati audientei limbajul exact al afirmatiei.

SI MAI BINE:         Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a afirmat ca aceasta                                   companie cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema                                  poluarii cauzata de motoarele cu benzina.

          Ocazional puteti introduce un citat direct ce pune o eticheta cuiva sau unui lucru. De pilda, un senator poate numi mesajul presedintelui de Ziua Nationala un “document istoric”, pe cand altul il poate eticheta ca “o declaratie evaziva ce evita confruntarea cu problemele natiunii”. In loc de utilizarea citatelor directe este posibil sa scrieti stirea astfel incat ascultatorii vor intelege ca citati o sursa, nu exprimati o opinie personala.

          Senatorul X a numit mesajul presedintelui “un document istoric”. De cealalta parte a culoarului, totusi, un alt senator a descris discursul ca „o declaratie evaziva”, declaratie care - in cuvintele senatorului - „evita confruntarea cu problemele nati­unii “.

          Cand sunteti obligati sa folositi un citat lung care este imposibil de parafrazat, este esential sa inserati o expresie care identifica sursa la fiecare trei sau patru fraze pentru a aminti audientei ca cititi un citat direct. De exemplu:

          Senatorul a continuat spunand

          Senatorul a mai aratat

          Trecand la un alt subiect, Senatorul a spus

          Senatorul a adaugat

          Mai exista un lucru pe care trebuie sa vi-l amintiti cand lucrati cu citate. Fiti atenti unde le plasati. Utilizati-le in fraze complete sau nu le utilizati deloc. Daca sunteti neatenti, puteti crea fraze confuze ca aceasta:

          Senatorul a spus ziaristilor „ Voi face exact ce am facut - nimic mai mult, nimic mai putin “.

          Cititi fraza cu voce tare si veti auzi imediat confuzia care poate aparea. Audienta, incapabila sa “vada” ghilimele, se poate gandi ca “voi face” se refera la jurnalist, nu la senator. Utilizarea de jumatati de citate de acest fel este numai scriitura lenesa. De ce sa nu scrieti astfel, si sa clarificati orice confuzie posibila:

          Senatorul a spus ziaristilor ca va face exact ceea ce a facut - nimic mai mult, nimic mai putin.

          Uneori folosirea jumatatilor de citate atinge ridicolul. A existat un jurnalist, care a citit o stire despre marturisirea unui criminal. Scriptul citit: El a spus “Eu am facut-o “.

          “A spus” si sinonimele sale.

          Jurnalistul incepator va avea mai devreme sau mai tarziu problema prea multor “a spus” in stirile sale. Ingrijorat de folosirea permanenta a aceleiasi expresii, el va cauta sinonime. Aceasta cautare poate duce la confuzii fiindca, indiferent ce spun unii experti, exista un numar de cuvinte care nu au aceeasi semnificatie cu “a spus”.

          Verbul “a spus” este foarte des cel mai bun pe care il puteti folosi si nu ezitati sa-l repetati daca este necesar. Utilizarea lui a devenit o conventie acceptabila si putini ascultatori vor obiecta la folosirea lui continua, in special daca sinonimele umbresc adevarata semnificatie a stirii.

          De multe ori veti simti imboldul de a utiliza verbe ca a declarat, a adaugat, a sustinut, a intarit, s.a.m.d. ca substitute pentru  a spus”. N-o faceti. Ele nu au acelasi interes. A spune ca un vorbitor „a pornit sa spuna” sau “a adaugat” indica ascultatorului ca afirmatia a fost ca un gand intarziat.

          Daca simtiti ca trebuie sa folositi un substitut pentru „a spus”, alegeti unul ce da o descriere corecta, sau da culoare stirii.

SLAB:         Primarul a spus astazi intr-un discurs catre lucratorii REBU ca va                        sprijini campania orasului pentru strazi mai curate.

MAI BINE:   Primarul a promis lucratorilor REBU ca va spri­jini campania orasului                 pentru strazi mai curate.

           Substituirea cu verbe puternice, cum am facut in exemplul de mai sus este o tehnica buna, dar trebuie exersata pentru a nu schimba semnificatia frazei. In a doua propozitie n-am dorit sa utilizam „a dezvaluit” in loc de “a promis” fiindca are un alt interes. El indica faptul ca primarul a revelat o informatie secreta sau da sentimentul ca nu a admis public acest lucru inainte.

          “A adauga” ar trebui folosit in locul lui “a spus” numai cand a doua afirmatie amplifica, extinde sau pune in lumina prima afirmatie.

SLAB:         Seful IGP a declarat <de ce nu ”a spus” ,”declarat” este mai formal) ca               statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de                     jafuri. Proprietarii de magazine a adaugat el,  au suferit mai putine                              pierderi  in ultima luna decat in aceeasi perioada a anului trecut.

          “A adaugat” este nepotrivit folosit in acest exemplu. Ultima fraza nu adauga nimic primei, este doar o continuare. Deci de ce sa nu scriem astfel:

MAI BINE:   Seful IGP a spus ca statisticile infractiunilor in oras arata o                                 descrestere a numarului de jafuri. Proprietarii de magazine, a aratat                 el, au suferit mai putine pierderi  in  ultima  luna decat  in acceasi                     perioada a anului trecut.

2.5.7.          Inserturile sonore

          Asa cum am mentionat mai sus, o mare parte a scriptului va consta in a scrie in jurul inserturilor, asa incat inserturile sa spuna stirea. Un mod bun de a face acest lucru este de a incepe cu inserturile care sunt prea lungi si a le taia in timp ce scrieti - punand o idee in script si lasand alta pentru insert. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa reduceti banda la un minimum deformat. Din contra, este foarte important sa nu intrerupeti vorbitorii In mijlocul ideilor. Inserturile trebuie sa exprime idei complete, nu fragmente trunchiate. Din acest motiv, inserturile utilizate Intr-un post de radio national sunt mai lungi decat cele ale unui post comercial. Dar lungimea nu este atat de importanta pe cat continutul. Unele vor fi lungi, altele scurte. Asigurati-va doar ca inserturile se potrivesc cu scriptul, astfel incat Impreuna sa dea o stire completa si captivanta.

          Este mai bine sa utilizam inserturi sonore cand:

          - Interviul inregistrat exprima mai mult opinie decat fapte concrete.         Jurnalistii pot transmite faptele de obicei mai bine decat persoana     intervievata. Dar nu pot surprinde savoarea vorbelor cuiva oferind o opinie     sau o observatie umoristica Intr-o situatie, mai bine decat acela insusi.         Cea mai mare parte a discursului functionarului Primariei, de exemplu,     este factuala.

          -     Exista altceva in segmentul de interviu care da autoritate sau interes           suplimentar taieturii. Sirene in fundal sau zgomotul unei zone in constructie sunt asemenea exemple. In interviul functionarului nu exista       nimic de acest gen. Daca l-ati fi intervievat pe strada, cu sunetele apei       tasnind din pavaj, aceasta ar fi fost altceva - si insertul ar fi fost unul bun.

          -     Segmentul de interviu reprezinta drama umana. Banda unui interviu         cu un pompier gafaind, care tocmai a salvat un copil dintr-o cladire in      flacari are mai mult impact decat un script care ii parafrazeaza cuvintele.      Nu este multa drama intr-o stire despre conductele de apa. <Sugestie:          incercati sa mergeti  inapoi  in bulevardul  Carol  cand traficul  este         sugrumat pe o lunga portiune si intervievati soferii blocati in aglomeratie.           Poate nu veti reusi sa folositi toate interviurile intr-un buletin, dar veti    reusi sa “dramatizati” stirea>.

          Sa revenim totusi la citatul functionarului           Primariei. Este marginal si poate fi folosit intr-o zi cand nu se intampla mare lucru. lata cum ar putea arata o stire, transpusa intr-o forma care sa ilustreze conceptul de integrare a insertului sonor:

PREZENTATOR:    Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti Un                             functionar al Primariei Capitalei spune ca bulevardul Carol va fi                       intors pe dos in a doua jumatate a lunii si in luna viitoare,                                       pentru repararea   unei   conducte   de   apa. El regreta faptul                                       ca va           incurca traficul, dar spune ca nu are de ales.

FUNCTIONARUL: Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi, si unde nu                                 pierde, strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atat                                       incat incercam sa impingem fluxul unui rezervor principal printr-                         o conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina.                                       Functionarul spune ca bulevardul Carol va fi ingustat la numai                           doua benzi din 15 iunie pana la I august.

          Observati ca, dupa vocea inregistrata a functionarului, el este din nou identificat. Amintiti-va, este vorba despre radio. Oamenii nu pot reveni in stire pentru a verifica identitatea vorbitorului, si, data fiind natura ascultarii, ei pot sa nu fi prins aceasta identificare cand a fost facuta prima data. Observati de asemenea ca am avut grija sa nu repetam in script ceea ce a spus functionarul, sau sa nu scriem textul astfel incat functionarul sa repete informatia din script.

          Inserturile nu trebuie sa fie cutremuratoare pentru a fi eficiente. Orice ofera comentariu, un plus de claritate, sau un unghi interesant merita folosit. Asa cum am spus, inserturile sunt in special eficiente cand contin sunetele evenimentului. Jurnalistii radio exploateaza inserturile la maximum atunci cand lasa sunetul - sunetul singur, cunoscut si ca sunet brut - si vocile sa spuna stirea. Sunetul brut si inserturile de voce fac situatia reala si actuala - iar acest lucru reprezinta cheia oricarei stiri bune de radio.

          Inca o sugestie referitoare la inregistrarile folosite: nu incepeti si nu sfarsiti stirea cu un insert. A incepe cu un insert inseamna de obicei doar a o lua pe scurtarura. Exista aproape intotdeauna o cale mai buna. Incepeti cu propria voce si mutati insertul ceva mai jos in material. A termina o stire cu un insert este de asemenea o abordare defectuoasa. In scriitura pentru tipar, in special cea de revista, un citat in final poate fi concluzia perfecta. El poate rezuma intreaga idee a materialului intr-un mod foarte succint. Dar aceasta tehnica nu functioneaza la fel de bine in radio. Motivul este ca, tiparite, citatele dau mai multa credibilitate decat reporterul; reporterul este practic invizibil. In radio se pune problema apropierii; reporterul are vocea cea mai credibila din stire. Deci chiar daca insertul este insumarea perfecta pentru material, ar trebui sa mai spuneti ceva dupa el. Sau, in unele cazuri rare, puteti utiliza citatul perfect, dar parafrazat. “Asa cum a spus X” poate fi un final mai puternic pentru o stire, decat un insert cu X spunand acelasi lucru.

2.5.8.          Repetitia si redundanta

          Dar ce s-a intamplat cu hotararea noastra de a pastra stirea scurta? Sa ne amintim ce am spus mai inainte: incercam sa scurtam textul taind cuvinte, numai dupa ce l-am scurtat eliminand fapte. Aceasta nu inseamna ca putem folosi cuvinte in exces, dar nu trebuie niciodata sa taiem cuvinte acolo unde ele sunt necesare pentru a face o afirmatie mai usor de interes. Cu ani in urma, Paul White, care a scris una din primele carti importante despre scriitura stirilor difuzate, a accentual o diferenta cruciala: repetitia nu inseamna o scriitura rea, dar redun­danta inseamna ([13]).

          Distinctia dintre repetitie si redundanta n-ar trebui sa fie greu de sesizat. Repetitia spune un lucru mai mult de o singura data pentru a-l face interes. Daca ascultati oamenii vorbind, veti constata ca a repeta cuvinte si expresii este de fapt conversational. Acesta este unul din motivele pentru care repetitia este frecvent folosita in scriitura stirilor difuzate. Regulile comunicarii spun ca daca dorim ca un lucru sa fie interes de catre ascultatori, el trebuie spus de trei ori. Nu ajungem deseori la o asemenea extrema intr-o stire, dar o informatie poate fi data de doua ori. Amintiti-va ca, atat in sens psihologic, cat si in sens fizic, oamenii se conecteaza tarziu la o stire. Din acest motiv, cuvintele si expresiile repetate nu sunt atat de suparatoare pentru ureche asa cum sunt pentru ochi.

          Redundanta este altceva. Ea foloseste mai multe cuvinte decat sunt necesare pentru a spune ceva. Desi redundanta este si ea conversationala, pur si simplu nu ne-o putem permite in scri­itura de radio. Consuma prea mult timp.

          Sa privim un exemplu de repetitie:

          Mihai a gasit in camara o cutie. Cutia era de marimea potrivita si de culoarea potrivita.

          Desigur, putem inlocui cutia cu “ea” (sau sa omitem complet subiectul) in a doua fraza, dar vom pierde din precizie facand-o. “Ea” se poate referi la fel de bine la “camara”. Mai mult, daca cititi exemplul cu voce tare veti observa ca repetarea cuvantului “cutie” suna perfect natural.

          Ambalajul recipientului era cam de marimea potrivita. Eticheta era de culoarea potrivita.

          Aici noile expresii adauga amanunte. Totusi, in afara cazului cand detaliilc sunt necesare, nu le dorim adaugate intr-o stire radio. Repetitia din versiunea originala este o foarte buna scriitura radiofonica. Dar aceasta:

          Mihai s-a trezit la ora 7 a.m. azi dimineata.

          Am spus deja ca “a.m.” si “p.m.” nu sunt indicate in radio, dar daca ar fi, “a.m.” ar fi redundant aici. Este suficient sa spunem “la 7 azi dimineata”.

          Redundanta dezorganizeaza un text, reducand claritatea. Printre autorii care au abordat acest subiect se afla si Edwin Newman, reporter si comentator la NEC News. In cartea sa “A Civil Tongue”, el ofera un capitol despre redundanta, incluzand acest fragment:

          Nu mai avem reguli, si proiecte, si stiri, ci reguli de baza, proiecte de viitor si intamplari cu valoare de stire. Angajatii companiilor aeriene ne spun sa citim instructiunile din buzunarul scaunului din fata noastra nu pentru siguranta noastra, ci pentru siguranta noastra personala. Companiile nu se dezvolta; companiile se bucura de o crestere pozitiva <..,> A fost o femeie violata? Nu, ea a trait experienta unui viol. Vom face fata realitatii? Putem mai mult decat atat. Vom face fata realitatii asa cum este ea. ([14]).

          Redundanta este intotdeauna fara sens. Nimeni nu va spune “a aruncat mingea rotunda” sau „ a deschis televizorul elec­tronic”. Totusi redundanta are un fel de a se strecura in limbaj care de multe ori ne pacaleste. “Afara ploua” este copilaresc. Este suficient sa spuneti “Ploua”.

2.5.9.          Rescrierea stirilor pentru difuzare

          Stirile trebuie sa fie pregatite intr-un mod care sa atraga si sa mentina atentia audientei, similar modului in care un titlu si o fotografie retin cititorul de ziar. Astfel, vom folosi rar structura piramidei inversate. Mai degraba vom extrage “inima” stirii si o vom flutura prin fata ascultatorilor la inceput, pentru a le atrage atentia. O relatare de ziar despre un autocar cu elevi care s-a rasturnat pe sosea la o ora de varf dimineata, fara sa provoace ranirea serioasa a vreunui pasager poate prezenta faptele in ordinea tocmai expusa. Prin contrast, versiunea pentru radio va incepe mai curand asa: „Patruzeci de elevi au avut norocul sa supravietuiasca astazi”. Curiozitatea audientei o data stimulate, vom completa cu detaliile. Trebuie sa notam aici ca un numar din ce in ce mai mare de jurnalisti din presa scrisa incorporeaza tehnicile audiovizualului in stilul scriiturii lor. In consecinta, unele dintre diferentele mai importante dispar.

          O stire dintr-un cotidian ar putea incepe cu urmatorul paragraf:

          Patru persoane au fost ucise si alte cinci ranite ieri dimineata, cand o cearta intr-o discoteca din Ferentari a explodat intr-o lupta armata, transformand o vesela aniversare intr-o scena de teroare si masacru, au spus politia si martorii.

          Articolul poate fi prea lung pentru a fi citit la radio. Faptele incluse sunt urmatoarele:

          Doua femei nevinovate au fost ucise. Amandoua aveau copii de patru ani.         Martorii au parasit cladirea, multi dintre ei sangerand.

          Ei au lasat in urma mese si scaune rasturnate, pete de sange, pantofi desperecheati si un ursulet alb de plus.

          Politia crede ca drogurile ar fi putut fi un catalizator pentru violenta, dar nu si ca ele au fost legate direct de aniver­sare.

          Zona invecinata este cunoscuta pentru activitati de contrabanda si specula.        Rudele si prietenii isi exprima mahnirea si revolta fata de macelul general.

          Sunt multe feluri de a spune aceasta intamplare; multe unghiuri diferite de urmarit. Ceea ce urmeaza reprezinta doar o abordare posibila.

          Ceea ce a inceput ca o petrecere de aniversare intr-o discoteca din Ferentari s-a incheiat ca o lupta armata a unor criminali neinvitati. Celebrarea vietii a facut loc panicii, pericolului si mortii.

          Politia si martorii spun ca participantii asistau la un spectacol ad-hoc cand au inceput impuscaturile. Pistoalele artizanale au ranit cel putin cinci oameni si au ucis patru. Doua din victime erau tinere mame. Celelalte erau barbati implicati in lupta.

          Martorii si vecinii se plang ca zona este tiranizata de contrabandisti si speculanti. Luptele cu arme albe sunt ceva obisnuit printre bandele rivale, dar nu s-au mai auzit focuri de arma.

          In timp ce politia continua investigatia, amintiri nedorite ii bantuie pe cei care au mers la aniversare: impuscaturi, tipete, mese si scaune rasturnate, pete de sange si pantofi desperecheati, un ursulet alb de plus si doi copii de patru ani care se intreaba unde sunt mamele lor.

          Rescrierea pentru localizare.

          Nu este bine sa ne bazam pe textele de agentie si sa le citim cuvant cu cuvant asa cum vin ele din telex. De fapt, ar trebui sa fie o regula principala in orice redactare a stirilor, ca textele de la agentiile de presa sa nu fie niciodata citite ca atare. Ele nu ar trebui considerate nimic mai mult decat materialul brut din care reporterii croiesc o stire pentru a se potrivi necesitatilor si intereselor locale.

          Daca timpul limitat si personalul putin fac imposibila rescrierea tuturor stirilor de agentie, trebuie incercat ca macar sa cititi materialul inainte de intrarea in emisie, pentru a va asigura ca are sens atunci cand este citit cu voce tare. Acest avertisment este un imperativ din mai multe motive:

          In primul rand, materialul de agentie este scris pentru termenele de aparitie ale ziarelor si exista mereu un termen de predare undeva in lume. Aceasta preocupare pentru orele-limita ale ziarelor inseamna ca agentiile de stiri trebuie sa innoiasca in mod constant stirile pe parcursul zilei. Ele nu sunt preocupate sa se asigure ca stirile sunt intr-o oarecare ordine logica; mai precis un subiect despre presedinte nu va dubla o stire anterioara, o stire despre droguri va fi la distanta de cinci stiri fata de o prezentare similara dintr-o alta parte a lumii, sau partea dintr-o stire de cea mai mare importanta pentru o anumita audienta se poate afla in ultimul paragraf si nu in lead.

          In al doilea rand, serviciile radio ale agentiilor de presa sunt deseori tratate ca fii vitregi. Din nefericire, de cele mai multe ori ele plaseaza, in departamentul pentru radio, jurnalisti mai putin experimentati. Putini dintre acestia ies in teren pentru a pregati materiale la prima mana. stirile pentru radio, in multe cazuri, nu sunt altceva decat texte standard de agentie mutate pe biroul responsabilului radio spre a fi rescrise si transmise catre posturi. Rezultatul este deseori dezamagitor. Nefamiliari cu nuantele scriiturii radio, jurnalistii agentiilor pregatesc textul cu o mana pe un manualul de radio si cu cealalta pe masina de scris. Aceasta formula de abordare produce o scriitura deseori stereotipa si greoaie, care solicita munca in plus in redactiile radio.

          In ultimul rand, agentiile de presa pregatesc texte pentru clienti din toata lumea. Ele trebuie sa accentueze aspectele de interes general ale stirii. Ar fi imposibil pentru ele sa “localizeze” fiecare stire pentru a se potrivi cu fiecare zona. De aceea, intra in atributiile postului local sa rescrie textul de agentie si sa-l rescrie utilizand unghiul local care va spune ascultatorilor ce este important pentru ei.

          Aceasta cautare pentru a unghiului local este probabil cel mai important motiv pentru rescriere. Nevoile unei audiente difera de la zona la zona, de la post la post. si ca un buletin sa reuseasca in prezentarea informatiei despre lume, el trebuie pus in termenii pe care audienta sa ii va intelege si ii va vedea ca relevanti. Rareori exista o situatie, indiferent de originea geografica, sa nu poata fi localizata si pusa in context.

          Preluarea literala a materialelor de agentie va poate face sa pierdeti stiri locale importante. Sa spunem ca postul nostru de radio din Bucuresti primeste un material de la Associated Press. Preluarea literala va ingropa un nume local atat de adanc in stire incat nu va fi remarcat aproape de nimeni.

          (Accidente)

          (Croatia) - Comandamentul Fortelor de mentinere a pacii a anuntat numele a 25 de militari ucisi in prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. Ele includ urmatoarele persoane din tarile participante la operatiune:

          Sergentul William A. Boots Junior, sotul doamnei Elizabeth Boots, din Brighton, Marea Britanie.

          Capitanul Robert Ang, sotul doamnei Angela Ang, din Coventry, Marea Britanie.

          Sergentul Pierre Leval, fiul sotilor Leval din Nantes, Franta.

          Soldatul Julien Breton, fiul sotilor Jacques Breton, din Dijon, Franta.

          Capitanul Bogdan Popescu, sotul doamnei Livia Popescu, din Bucuresti. Romania.

         

          Rescrierea pentru audienta locala va transforma lead-ul astfel:

          Un militar din Bucuresti, capitanul Bogdan Popescu de la unitatea 03548 este inclus pe ultima lista a victimelor provocate de prabusirea avionului C-145 langa Zagreb.

          Rescrierea nu da numai o stire orientata local, ci face si alte lucruri care ajuta la imbunatatirea prezentarii: (1) da postului un “stil” diferit - din moment ce mai multe posturi se aboneaza la aceeasi agentie, toate prezentarile suna asemanator; rescrierea ofera o versiune noua; (2) da posibilitatea de a corecta eventualele greseli sau omisiuni pe care le poate face agentia; (3) permite innoirea stirilor, plasand cel mai nou aspect in lead; si (4) da sansa de a ingloba diferite subiecte sub un singur lead umbrela cuprinzator.

          Jurnalistul   care  citeste  ziarele  din  alte  zone  va  gasi ocazional o tema ce poate fi rescrisa pentru consumul local:

ORIGINAL:  O campanie de propaganda nationala pentru ajutorarea copiilor handicapati a fost lansata astazi aici <Cluj>. Obiectivul campaniei a fost stabilit ca fiind colectarea unui milion de dolari. Doctorul Iulian Iacob din Cluj a fost ales presedinte de campanie. Alti membri sunt: Marian Iuga din Buzau, care va fi coordonator tehnic,  Adriana Lungu din Bucuresti, consilier psiholog si Alexandru Albu din Bucuresti, director de publicitate.

RESCRIERE (pentru un post din Bucuresti): Un bucurestean de la Agenda de publicitate Graffitti Alexandru Albu a fost desemnat director de publicitate pentru campania de propa­ganda in ajutorul copiilor handicapati. El a fost ales intr-o ceremonie de lansare sustinuta recent la Cluj. Obiectivul anuntat al campaniei este strangerea unui milion de dolari. Un alt cetatean al orasului, doctor Adriana Lungu a fost aleasa consilier pe problemele de psihologie.

          Este intotdeauna important sa va lasati ascultatorii sa stie lucrurile care ii pot afecta. Ceva apropiat de casa, ca inchiderea unui drum principal pentru reparatii, oprirea curentului electric intre anumite ore, apropierea unei furtuni - toate acestea sunt evenimente ce afecteaza oamenii si trebuie anuntate. Cu cat scrieti stirile astfel incat ele sa accentueze efectul evenimentului anuntat asupra ascultatorilor, cu atat audienta ii va da o mai mare atentie.

          Rescrierea pentru innoire

          Exista si un alt motiv important pentru rescrierea stirilor - plictiseala ascultatorilor. Spre deosebire de stirile de ziar, stirile radio sunt prezentate de mai multe ori intr-o zi. Deseori, un post de radio va oferi stiri de doua ori pe ora; adica 48 de transmisii in 24 de ore. Daca unele din subiecte vor fi noi, in schimb multe din ele vor fi completari ale prezentarilor anterioare. Cum majoritatea audientei tinde sa asculte acelasi post intreaga zi, daca nu faceti o incercare de reimprospatare a vechior texte pentru fiecare buletin, veti pierde multi ascultatori numai din cauza ca se vor plictisi.

          Observati urmatoarea situatie dintr-un punct de vedere strict comercial. Sa presupunem ca intr-un oras exista doua posturi de radio. Ambele au buletine de stiri in interval de o ora. Postul X se bazeaza pe agentiile de presa pentru prezentarile sale, dand putina atentie problemei repetarii. Pe de alta parte, postul Y se straduie sa-si improspateze textele in fiecare ora, dand prioritate noilor aspecte aparute intr-un subiect. Care credeti ca va avea mai mult succes pe termen lung?

          Frecvent rescrierea se va face dintr-o versiune anterioara a stirii, care trebuie rearanjata pentru un buletin ulterior Daca s-au primit informatii noi intr-un eveniment cu continuitate, acest material nou ar trebui pus in lead si accentual in rescriere.

          Totusi, trebuie sa fiti atenti cand rescrieti pentru a innoi o stire, sa nu uitati sa includeti ceva din informatia de baza care a facut stirea la inceput. Nu puteti presupune ca toti ascultatorii au auzit versiunea initiala si sunt familiarizati cu stirea. Pe de alta parte, probabil ca nu veti avea timp pentru o recapitulare completa, si acei din audienta care au auzit stirea nu vor dori toate amanuntele din nou. Exista un echilibru delicat intre prea putina si prea multa recapitulare a faptelor anterioare.

          Ziarele cotidiene lucreaza intr-un ciclu de 24 de ore. Stirile difuzate pot fi innoite in fiecare ora. Pentru un jurnalist de presa scrisa nu este nimic stanjenitor in a incepe o stire cu un eveni­ment care s-a intamplat in ultimele 24 de ore. Dar, pentru jurnalistul de radio, exista mereu nevoia de a face stirea cat mai actuala posibil, din informatiile cele mai recente care ar fi putut aparea cu doar o ora in urma. Stirea trebuie sa fie scrisa intr-un stil ce pune in lumina cea mai recenta situatie. Ca rezultat, frazele din lead sunt aproape intotdeauna exprimate la prezent sau la viitor.

          Daca un foc izbucneste intr-un depozit luni noaptea, atunci marti dimineata lead-ul va trata inevitabil operatiunile de curatire, estimarile pagubelor sau investigatiile echipei, oricare dintre ele ar prezenta o perspectiva mai actuala asupra intamplarii. Daca un lider politic face un anunt important, atunci lead-ul difuzat il va prezenta aproape intotdeauna la prezent: “Presedintele spune ca ” Si, daca acest lead devine plictisitor, stirea innoita poate incepe cu reactia la anunt, oferita de asemenea la prezent.

          Desigur, acest accent pus pe actualizare poate fi facut artifi­cial si atunci diminueaza credibilitatea. Secventele de timp ale evenimentelor reale nu trebuie distorsionate dincolo de intelegere. De fapt, odata ce lead-ul este transmis, succesiunea evenimentelor poate fi relatata la trecut. Dar in cadrul de timp limitat al stirilor radio, faptele potential semnificative sunt excluse. Cautarea unei legaturi intre eveniment si prezent va poate ajuta sa descoperiti un amanunt important sau o perspec­tiva pe care nu ati vazut-o cand stirea era in faza primara.

2.5.10.        Contra-indicatii

          Exista cateva “nu”-uri care ar trebui invatate in scriitura stirilor ([15]):

1.       Nu incepeti o fraza cu propozitii secundare lungi:

SLAB:         In ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor                       conservatoare la actiuni mai severe impotriva violentei din campusuri,                ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica.

MAI BINE:   Ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica in privinta                      violentei din campusuri, in ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a                imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe.

2.       Nu lasati  atribuirea informatiei sa “atarne” la sfarsitul frazelor:

SLAB:         Exista acum mai mult de un aparat de radio pentru fiecare barbat,                              femeie sau copil din Romania, conform unui raport emis recent de                      Comisia Nationala de Statistica.

MAI BINE:   Un raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica arata ca                       exista mai mult de un aparat de radio pentru fiecare roman.

3.       Nu plasati multe propozitii derutante intre subiect si predicat:

SLAB:         Presedintele, evident suparat de refuzul Parlamentului de a aproba                              saptamana trecuta masivul sau program de reforma si de reducerile                            din programul de compensare a somajului, spune ca va aparea la                           televiziunea nationala asta seara pentru a pleda pentru sprijinul                        public.

MAI BINE:   Presedintele va aparea in aceasta seara la tele­viziunea nationala                      pentru a pleda pentru sprijinul public, dupa ce Parlamentul a refuzat                  saptamana trecuta programul sau de reforma si a aprobat reduceri in                programul de compensare a somajului.

4.       Nu folositi siruri de propozitii subordonate. Construiti fraze separate:

SLAB:         Primarul orasului Adjud, care a preluat postul cu mai putin de un an in              urma, i-a surprins pe reporteri anuntand ca nu va Candida pentru o                             re-alegere fiindca simte ca publicul si-a pierdut increderea in                                 administratia sa, dupa cum a aratat recenta greva a functionarilor                       municipali.

MAI BINE:   Primarul orasului Adjud i-a surprins pe reporteri in aceasta dupa -                      amiaza spunandu-le ca nu va Candida din nou pentru acest post. El a               spus ca s-a decis sa nu incerce un al doilea mandat, deoarece crede                     ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa. Primarul a spus                    ca publicul este suparat din cauza modului cum a tratat recenta greva            a functionarilor municipali. Actualul primar al Adjudului a ocupat acest                   post mai putin de un an.



[1] Strunk & White, 1979,p. 17

[2] Strunk & White, 1979, p. 19

[3] cf. Finn, 1991, p.12

[4] cf. Crews, 1946, p.51-52

[5] Strunk &White, p.20

[6]           Dateline =       prima linie a textului, numita si origine, care contine

                                    locul, data si sursa informatiei.

[7] Exemplu adaptat dupa Willis & D'Arienzo, 1993, p.150

[8] cf. Hausman, 1992, p. 118

[9] Finn, 1991, p.83

[10] cf. Walters, 1988, p.306

[11] cf. Hausman, 1992, p.89

[12] cf. Hall, 1978, p.41

[13] in Garvey & Rivers, 1982, p.50

[14] Newman, 1976, p. 160

[15] cf. Hall, 1978, p.48








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1080
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site