Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Substantele peliculogene - MATERIALE DE VOPSIRE

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CITATE CELEBRE
SCHEMA REPERELOR IN CADRUL PLUTONULUI CERCETARE
CALENDAR COLUMBOFIL
Declaratii de dragoste - cele mai frumoase declaratii
ROTARY INTERNATIONAL - Lumea Rotariana
RCAD Beton armat; versiunea 4.0 – Manualul utilizatorului
CARNEA - caracterizata din punct de vedere marceologic
ADEVERINTA MEDICALA CU STAMPILA
A iubi inseamna
REGULAMENTUL PRIVIND INVENTARIEREA

 

Substantelepeliculogene

 

Determinari pe materiale de vopsitorie



 

 

Materialele de vopsitorie sunt materiale peliculogene utilizate pentru protectia si finisarea constructiilor si elementelor de constructii. Materialele de vopsitorie au in compozitie substante solide(pigmenti) si substante lichide(ulei, solventi, apa etc.), dintre care cel putin una este peliculogena.

Principalii componenti ai materialelor de vopsitorie sunt:

-                                       substantele peliculogene: sunt substante solide sau lichide care prin intarire in aer sau in cuptor formeaza pelicule pe suprafata suportului

-                                       sicativi: sunt substante solubile in uleiuri vegetale care accelereaza catalitic uscarea uleiurilor

-                                       pigmenti coloranti: sunt substante colorante ale peliculei

-                                       solventi: sunt lichide volatile, folosite de obicei in amestec, care solubilizeaza substantele peliculogene solide iar prin evaporarea lor micsoreaza timpul de uscare al peliculei

-                                       diluanti: sunt amestecuri de solventi necesari pentru reglarea vascozitatii in vederea unei usoare aplicari pe suport

-                                       plastifianti: sunt substante greu volatile care confera peliculei plasticitate, micsorand astfel pericolul de fisurare

-                                       substantele de umplutura:sunt pulberi fin macinate care pot inlocui o parte din pigment micsorandu-se astfel pretul de cost al produsului.

Determinarea culorii peliculelor prin comparare cu etalonul de culoare:

Metoda consta in compararea vizuala a culorii peliculei supusa incercarii cu o epruveta etalon de culoare, ambele fiind iluminate in aceleasi conditii, varianta A, in lumina naturala a zilei sau varianta B, in lumina artificiala, si privite sub acelasi unghi. Epruveta etalon de culoare trebuie omologata, iar culoarea stabilita prin acord intre parti.

Determinarea densitatii (masa specifica)

Aparatura: picnometru metalic

Mod de lucru:

Se cantareste picnometrul gol cu o precizie de 0,01g, se umple cu vopseaua de analizat adusa in prealabil la 20sC, se aseaza capacul si se sterge cu vata surplusul de vopsea scurs prin capilarul capacului, apoi se cantareste.

Densitatea se exprima in g/cm³ si se calculeaza cu formula:

m2= masa picnometrului cu proba, in g

m1= volumul picnometrului gol, in g

v = volumul picnometrului, in cm³

Ca rezultat se ia media aritmetica a cel putin trei determinari.

Determinarea timpului de scurgere

Determinarea puterii de acoperire

Puterea de acoperire a unui material peliculogen pigmentateste capacitatea acestuia de a face invizibila, adica de a acoperi culoarea unui fond alb-negru sau a unui fond cu contraste. Puterea de acoperire poate fi exprimata prin:

-                                       numarul minim de straturi necesar a fi aplicate, pentru acoperirea fondului impus

-                                        grosimea minima a peliculei

-                                        factorul de contrast

-                                        consumul specific, respectiv cantitatea de material peliculogen exprimata in grame, necesara acoperirii unui m² de suprafata

Determinarea grosimii peliculei uscate

1)                                       Metoda distructiva: prin masurarea grosimii peliculei uscate cu comparatorul cu cadran. Metoda se aplica in cazurile in care produsul peliculogen este aplicat pe un suport rigid si cu suprafata plana, masurarea facandu-se cu o precizie de ±2,5 μm

2)                                       Metoda nedistructiva de determinare a peliculelor uscate cand produsul peliculogen este aplicat pe suport metalic sau magnetic. Determinarea are ca principiu variatia fluxului magnetic creat intre un magnet si un obiect magnetic in functie de spatiu nemagnetic dintre ele, in cazul de fata in functie de grosimea peliculelor nemagnetice de vopsea aflate intre piesa magnet a instrumentului de masura si suportul magnetic al peliculei.

Determinarea flexibilitatii peliculei

Flexibilitatea unei pelicule este proprietatea acesteia de a putea fi indoita fara sa sufere deteriorari.

Determinarea flexibilitatii consta in indoirea suportului pe care este aplicata pelicula, in jurul a diverse dornuri ale caror diametre descresc si se exprima prin numarul care reprezinta diametrul, in mm, al celui mai subtire dorn pe care pelicula indoita nu prezinta deteriorari.

Industria de producere a grundurilor, vopselelor si diluantilor a constituit unul dintre domeniile performante de activitate din Romania in ultimii ani, atrǎgand un volum apreciabil de investitii si reusind sa atinga un nivel tehnologic foarte apropiat de companiile din Comunitatea Europeanǎ. Industria romaneasca de pana in 1990 a fost formata din mari producǎtori ce acopereau 50-60% din piatǎ. Companiile rezultate prin privatizarea acestor unitati acopera in prezent un procent scǎzut, restul fiind ocupat de unitǎti de productie private deschise dupa 1990 si importatori.

Prezentul proiect analizeaza aspecte ale comportamentului consumatorului legate de achizitionarea si utilizarea de vopsele si lacuri pentru interiorul locuintei.

Ceamai dinamica dezvoltare pe piata vopselelor din Romania s-a inregistratin segmentul produselor decorative ce cuprinde produse peliculogene (chituri, grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, diluanti) si in segmentul materiilor prime reprezentate de rasini sintetice necesare atat in procesul propriu de productie cat si pentru alti potentiali beneficiari.

Lansarile de noi produse si marci este rodul unei munci sustinute a departamentelor de cercetare-dezvoltare in colaborare cu departamentele de marketing.Aceste lansari au avut rolul de acoperi anumite nise de pe piata dar si de a oferi consumatorilor o paleta mai larga de alegere, calitate si preturi mai bune.

In Romania, cererea de vopsele a crescut odatǎ cu dezvoltarea domeniului constructiilor private si industriale si a preocuparii tot mai ridicate a populatiei in reamenjarea si decorarea spatiilor de locuit si a obiectelor de mobilier.

Vopselele sunt produse care se adreseazǎ consumatorilor casnici si industriali. Tendinta manifestatǎ in ultima perioada (1998, 1999) este cea a orientǎrii firmelor producǎtoare sau importatoare cǎtre consumatorii casnici, acestia reprezentand un segment de piatǎ cu un potential de consum in continuǎ crestere dar si concurenta este deosebit de puternicǎ in acest segment. Un avantaj al abordǎrii cu mai multǎ atentie al acestui segment de piatǎ este cel al recuperǎrii sigure si mult mai rapide a creantelor decat in segmentul consumatorilor industriali. Acest fapt explicǎ cresterea ponderii consumatorilor casnici la 67% in 2000, fatǎ de 33% cat ii revine sectorului industrial.

Piata produselor peliculogene se caracterizeaza prin concentrare, stabilitate si concurenta intensa.

Piata vopselelor a inceput sa se structureze treptat. In prezent, exista cativa mari producatori interni (atat straini cat si fostele fabrici de stat) dar si importatori renumiti.

Piata vopselelor nu este fragmentata si are niste marci majore care sa polarizeze vanzarile. Din punct de vedere al cererii, in cazul vopselelor este important atat pretul cat si calitatea si ambalajul. In continuare, totusi piata va pune din ce in ce mai mult accent pe calitate, fiind dispusa in timp, chiar sa plateasca mai mult pentru a obtine un produs superior din punct de vedere al durabilitǎtii, al imaginii, al strǎlucirii. La randul lor, producatorii vor incerca sa ofere produse mai sofisticate care sa aduca un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de vopsele (vopsele epoxidice, poliuretanice si alchidice pentru pardoseli; vopsea specialǎ pentru protectia si impermeabilizarea suprafetelor din beton la bazine de inot si piscine; vopsele epoxidice cu rezistentǎ la temperaturi de 150 grade Celsius, grunduri si vopsele epoxidice cu rezistentǎ la substante chimice corozive).

Schimbǎrile economice si politice care au marcat Europa Centralǎ si de Est in anii ’90 au creat piete competitive acolo unde anterior existau doar economii planificate. In timp consumatorii decid asupra marcii lider. Concurenta se da intre mǎrcile disponibile la producatorii locali: Köber, Policolor, Düfa, Conexsi marcile de import.

Firmele depun eforturi considerabile pentru asigurarea unei pozitii clare in cadrul pietii pentru marcile lor, in vederea prevenirii confundarii marcilor proprii cu marcile concurente.

Principalele firme concurente prezente pe piata romaneasca sunt:

Nr crt.

FIRMA

COTA DE PIATA (%)

1.

2.

3.

4.

5.

KÖBER

CONEX

DÜFA

POLICOLOR

ALTELE

35

7

17

15

26

Printre reglementarile impuse tarilor care fac parte din Uniunea Europeana se numara si standardizarea activitatii de lacuri si vopsele, in special a legislatiei acestei piete. Se vor impune astfel anumite schimbari si pe piata noastra. Acest lucru nu poate decat sa bucure producatorii nationali avand in vedere obiectivele de dezvoltare pentru anii urmatori. Printre amenintarile carora vor trebui sa le faca fata gasim:scaderea nivelului de trai care are cel mai mare impact asupra unui producator de lacuri si vopsele si se traduce in cantitatea de vopsea folosita de populatie intr-un an (in Romania aproximativ 3 kg. per locuitor in comparatie cu 9 kg per locuitor in tari ca Polonia si Ungaria). Pe de alta parte importurile destul de mari si competitia sunt urmatorii factori pe lista amenintarilor cu care se confrunta un producator de lacuri si vopsele.

Segmentarea pietei (a produsului generic)

Organizatiile care opereaza pe pietele bunurilor de consum si bunurilor comerciale nu se pot adresa tuturor cumparatorilor de pe aceste piete sau, cel putin nu la toti cumparatorii in acelasi mod. Cumparatorii sunt foarte numerosi, foarte risipiti si foarte variati in ceea ce priveste nevoile pe care le au si tehnicile la care recurg atunci cand achizitioneaza un produs.

Firmele difera semnificativ in functie de capacitatea de a servi diferite segmente de piata. Decat sa incerce sa concureze pe o piata intreaga, uneori impotriva unor concurenti mai autentici, fiecare firma trebuie sa identifice partea de piata pe care o poate servi cel mai bine. Segmentarea este astfel un compromis intre presupunerea gresita conform careia toti oamenii sunt identici si cea neeconomica potrivit careia pentru fiecare persoana este nevoie de un efort special de marketing.

Deoarece cumparatorii au nevoi si dorinte unice, fiecare cumparator reprezinta in mod potential o piata separata. In mod ideal, un ofertant ar putea sa elaboreze un program de marketing pentru fiecare cumparator.

Segmentarea pietii se face in functiile de criteriile: sociodemografice, psihografice, geografice, economice si comportamentale.

Conform statisticilor, locuitorii din zona urbanǎ sunt consumatorii preponderenti de vopsele. Categoria socioprofesionalǎ cǎreia se adreseazǎ in principal produsul este comercianti.

Cel mai mare procent de nonconsumatori se afla in randul respondentilor cu varsta intre 15 – 25 de ani, iar cel mai mic in categoria peste 35 de ani .

In concluzie, segmentul de consumatori cu cel mai mare potential pentru piata vopselelor este cel al cadrelor productive foarte active, cu o sensibilitate deosebitǎ la produsele originale si de marcǎ (antreprenorii) cu varsta peste 35 de ani din mediul urban.

Frecventa de utilizare a vopselelor este prezentata in urmatorul tabel:


   Sectorul industrial este acoperit de urmatoarele divizii:



1.      Divizia rasini

2.      Divizia produse pentru lemn

3.      Divizia vopsele industriale si marine

4.      Divizia vopsele pulberi

a) sisteme de acoperire in solventi organici, pe baza de rasini alchidice, destinate protectiei si decorarii suprafetelor din metal, lemn, zidarie, sticla, in lucrarile de constructii : locuinte, cladiri publice, confectii metalice, drumuri si poduri. Sistemul este format din : chit + grund + vopsea + email, produsele reprezentative ale acestei grupe fiind IDEAL si EMALUX;

b) sisteme de acoperire pentru zidarie (zugraveli), constituite din grund pentru zidarie (amorsa), vopsele lavabile pentru interior, exterior sau pentru fatade si tencuieli decorative lavabile de interior si exterior, in varianta alba sau nuantata. Reprezentative pentru aceasta grupa sunt produsele AQUALUX, ECOPLAST si PITURA.

S-a demonstrat deja ca viitorul vopsitoriilor moderne se bazeaza pe folosirea vopselelor pe baza de apa.

De doi ani majoritatea tarilor europene au adoptat vopselele pe baza de apa. Conform datelor prezentate la conferintele internationale , furnizate de Institute Oficiale Internationale de Cercetare, piata acestor vopsele creste din ce in ce mai mult in Europa, unde legislatia mediului este tot mai restrictiva. Astfel, procentele de vanzari sunt in crestere, Marea Britanie ocupand primul loc, cu 23%, urmata de Spania, Germania, Italia si Franta. Dupa aceleasi estimari, daca in zilele noastre media de utilizare a vopselelor pe baza de apa este de 15%, in urmatorii 10 ani ea se va ridica la peste 90%.

Datorita noilor legi de reducere a cantitatii de solvent emanate in atmosfera, vopselele pe baza de apa au ajuns in ultimele luni la 140 de mii de litri vanduti si sunt folosite in peste o mie de vopsitorii. Aceste vopsele reprezinta un sistem compus din 63 de baze, care sunt usor de amestecat si la care nu este nevoie sa fie adaugati aditivi, catalizatori, solventi etc., pentru prepararea ei fiind suficienta apa de la robinet. Ea este o formula foarte concentrata si nu se sedimenteaza, avand o putere de acoperire foarte mare. Fata de solventi, are o putere de acoperire ce reduce cu 40% consumul de material. Vopseaua poate fi folosita atat pentru un retus mic, cat si pentru o vopsire totala.

Desi aceste vopsele pe care Guido Cecere le numeste 'tehnologii prietene' sunt cele mai promovate pe piata, exista o preocupare tot mai evidenta a consumatorilor spre tot ceea ce apare nou si inovator in acest domeniu.

Prin aplicarea materialelor de vopsire se formeaza pe suprafata obiectelor protejate pelicule subtiri aderente care au un dublu rol :acela de protectie si acela de a crea un aspect placut .

Cap I

Def --> Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se aplica prin diverse procedee pe suprafete diferite in vederea protejarii acestora de efectele distructive provocate de agenti atmosferici (actiunea luminii, umiditate , agentii chimici ,etc.)

Prin aplicarea materialelor de vopsire , se formeaza uprafata obiectelor protejate pelicule subtiri care au dublu rol :

-          acela de protectie

-          de a crea un aspect placut

In compozitia materialelor de vopsire , intra de obiceiun component lichid numit liant si un component solid numit pigment , si materiale de umplutura.

Materialele de vopsire se clasifica prin mai multe criterii :

-substanta peliculogena de baza

-ordinea de aplicare pe suprafete

-modul de aplicare

1Componentele materialelor de vopsire

Pincipalele materii prime care intra in componenta materialelor de vopsire (lacuri si vopsele ) sunt:

-lianti (uleiurile , rasinile ,sicative )

-pigmenti

-materialele de umplutura

-dizolvanti

-plastifianti

Uleiurile

La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau semisicative.In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte , polimerizate sau oxidate , etc . )

Sicativi

Sunt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza timpul de uscare , micsorand timpul de formare a filmului .

Rasinile

Sunt substante organice naturale sau sintetice.Rasinile naturale provin din secretiile unor animale sau plante .

Pigmentii

Sunt substante colorate insolubile .Cu lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .Dupa natura si provenienta lor pot fi :

-pigmenti anorganici naturali

-pigmenti anorganici artificiali

-pigmenti metalici

-pigmenti organici naturali sau sintetici

Acestia dau culoarea materialului de vopsire .

Materialele de umplutura

Pot fi :

-dupa originea lor

-naturale sau artificiale

Materialele de umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub forma de pulberi fine .

Dizolvanti

Sunt lichide de natura organica de obicei foarte volatile .Ele dizolva substanta peliculogena , liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata oarecare a produsului de vopsire se evapora folosind la formarea peliculei protectoare

Plastifianti

Sunt produse organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in pelicula dupa formarea acesteia (flexibilitate , maleabilitate ).

PRODUSE AUXILIARE CARE INTRA IN COMPOZITIA MATERIALELOR DE VOPSIRE

Def àProdusele auxiliare au rolul de a influenta unele deficiente specifice materiilor prime utilizate si de a impiedica unele procese nefavorabile.

Dupa functiile pe care le indeplinesc in obtinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe grupe :

a) agenti stabilizatori

au rolul de a impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmentilor

b) agenti de dispersie

sunt substante care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care se afla in suspensie in vopsea

Agentii de dispersie buni sunt uleiurile :

-uleiul polimerizat

-uleiul de in sulfonat

-uleiul de ricin etc.

c)agenti de umectare

sunt substante care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat intr-un lichid .

d) agenti antispumanti

la fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicarii acestora pe diferite suprafete exista tendinta de a se forma spuma , fie din cauza procesului de fabricatie , fie din cauza folosirii diferitelor utilaje la aplicarea lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de pulverizare a temperaturii etc.

e) agenti antioxidanti

se utilizeaza pentru a impiedica formarea de pelicule groase solide pe suprafata lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambalajele inchise.

f)agenti de matisare

sunt cazuri in care se ceare ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fie lucioasa dupa uscare .Aceasta se poate realiza fie actionandu-se asupra cantitatii si formei pigmentului din vopsea , fie prin adaugare de mici

cantitati din unele substante ca : ceruri naturale sau sintetice , sapunuri metalice , etc.

g)agenti impotriva scurgerii

actioneaza prin intarzierea oxidarii liantului sau prin intarzierea evaporarii dizolvantului

2.Principalele produse de vopsire

lacurile

sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetale

emailurile

sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici

grindurile

sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri

Lacuri -

 

Nitrolacuri mate
Nitrolacuri semilucioase
Nitrolacuri lucioase

Grundurile sunt produse de acoperire cu proprietati anticorozive folosite ca prim strat in sisteme de vopsire, asigurand aderenta intre suprafata metalica si urmatorul strat din sistemul de vopsire. (grunduri metal lemn, grundziv - grund anticoroziv pe baza de rasini alchidice, grund pentru binale, grundziv-grund anticoroziv pe baza de rasini alchido-melaminice, grund anticoroziv alchido-acrilic seria 5620, grund epoxidic bicomponent, grund clorcauciuc).

Vopselele sunt produse de acoperire utilizate ca strat intermediar sau final in sistemele de vopsire, formand pelicule protectoare si decorative lucioase, aderente si foarte rezistente in timp (pe baza de uleiuri vegetale, alchidice klass, epoxidice, vopsea intermediara epoxidica, clorcauciuc, pentru marcaj rutier vopsea de marcaj rutier).

Diluantii sunt produse utilizate pentru diluarea produselor peliculogene pana la obtinerea vascozitatii corespunzatoare in functie de metoda de aplicare (diluant pentru produse pe baza de rasini alchido-melaminice, diluant pentru produse pe baza de rasini alchido-acrilice, diluant pentru produse pe baza de rasini epoxidice, diluant general pentru produse epoxidice, diluant pentru grunduri epoxidice, diluant pentru produse pe baza de clorcauciuc, diluant pentru produse pe baza de clorcauciuc, diluant pentru vopsea de marcaj dilurom).

Emailurile se utilizeaza ca strat intermediar sau final, pentru protejarea sau / si decorarea suprafetelor.

         se aplica pe suprafete din metal, lemn, beton, zidarie, situate la interior sau la exterior

         peliculele sunt semilucioase, aderente si rezistente

         uscare la aer (temperatura de 20±2°C)

         la atingere - 5 ore de la aplicare

         finala - 24 ore de la aplicare

         aplicare: cu pensula, trafalet, prin pulverizare

         randament de aplicare: 8÷11 m²/kg si strat, in functie de metoda de aplicare si suport.

Cerinte privind ambalarea

Grundurile, vopselele, lacurile si diluantii sunt ambalati in cantitati variabile, incepand de 0.7l pana la 200kg. Emailurile pornesc de la cantitatea de 1l.

Accesorii pentru zugravit -

 

Aplicator colturi
Bidinele
Galeti
Grilaje sarma pt. Role
Manusi protectie
Masti anti praf
Minere pentu role
Pensule late
Pensule liniare
Pensule radiator
Perie var
Perie zugrav
Role zugrav cu maner
Seturi vopsit poliuretan
Seturi zugrav
Seturi zugrav
Spacluri
Tavite pentru role
Trafaleti cu grata




Un subiect interesant de abordat este colorarea, pentru ca aceasta este prima etapa in finisare si de modul cum este realizata depinde calitatea finala a mobilierului.

Inainte de colorare, suportul lemnos trebuie foarte bine pregatit intelegand prin aceasta slefuirea. In cazul lemnului mai dur, de tipul fagului, al stejarului sau frasinului, slefuirea se face mai usor, in final lemnul ramanand foarte placut si neted la atingere. In cazul lemnului mai moale (rasinoase, plop, tei) slefuirea se face mai greu datorita faptului ca lemnul se scamoseaza si devine mai dificil de slefuit.

Slefuirea se realizeaza succesiv, cu hartie abraziva de diverse granulatii: 80, 100, 120, 150, 180, cu umectare sau fara. Pentru lemnul dur este suficient daca ne oprim la 120. In cazul lemnului moale, ultima slefuire trebuie facuta cu 150, chiar cu 180.

Din dorinta de a obtine un suport cat mai neted, exista tendinta de a face slefuirea lemnului in alb (nefinisat) cu hartie mai fina (220, 280). Acest lucru nu trebuie facut deoarece praful fin de lemn inchide porii sau patrunde in zona mai moale de lemn timpuriu blocand absorbtia ulterioara a baitului (solutiei de colorare) si ducand la aparitia petelor deschise la culoare.

O alta greseala este folosirea indelungata a hartiei abrazive pe masina de slefuit, acest lucru nu duce la o economie ci la defecte de finisare concretizate prin colorare neuniforma a suportului. Folosirea hartiei abrazive uzate face ca aceasta sa se incarce excesiv cu praf de lemn (sa se colmateze) si sa-si reduca proprietatile abrazive. Astfel, de la o hartie cu granulatia 120 putem ajunge la 220 sau 280.

Credem ca am reusit sa va convingem ca unul dintre cele mai importante lucruri pentru a obtine un mobilier foarte bun calitativ este slefuirea. Este foarte usor sa dam vina pe produsul de finisare, dar acest lucru nu rezolva problema. Produsele de finisare pot fi inlocuite, dar defectele vor ramane. Noi spunem intotdeauna ca produsele noastre sunt foarte bune dar nu fac minuni. Nici alte produse nu vor face miniunea de a transforma o mobila prost slefuita intr-una bine finisata. Finisarea, daca este bine facuta, poate face sa se vanda foarte bine un produs dintr-un lemn mai slab calitativ. Acest lucru trebuie avut in vedere inca de la inceput, acest inceput, mai ales la mobilierul colorat, este slefuirea in alb.

Inainte de colorare trebuie sa stim daca suportul lemnos se va utiliza in interior sau la exterior. Acest lucru este foarte important, deoarece nu este indicat sa fie utilizati colorantii pentru interior la aplicarea pe produse ce se folosesc la exterior. Acestia, in 2-3 luni de expunere la soare, vor disparea transformandu-se in gri, din cauza slabei rezistente la razele solare. Colorantii pentru exterior sunt foarte rezistenti la lumina directa (adica la actiunea radiatiilor UV).

Pentru colorarea mobilierului de interior, se poate folosi seria de concentrate universale de culoare
T 200/xx, care cuprinde 10 culori de baza. Acestea sunt diluabile atat cu apa, cat si cu diluant nitrocelulozic sau acetona, putandt fi diluate chiar si de 20 de ori, uneori chiar mai mult, in functie de culoarea dorita) si sunt perfect compatibile, putandu-se amesteca intre ele in orice proportie.

Deoarece acestea se pot dilua cu apa sau cu un solvent este bine sa mentionam si avantajele si dezavantajele aplicarii acestor solutii de colorare.

Deoarece acestea se pot dilua cu apa sau cu un solvent este bine sa mentionam si avantajele si dezavantajele aplicarii acestor solutii de colorare.

Prin diluarea cu apa se face economie de solvent, iar colorarea va fi mai intensa si va scoate in evidenta desenul lemnului. Dezavantajele sunt: uscarea mai lenta (minim 8 ore) si ridicarea fibrei lemnului, care face mai dificila slefuirea dupa primul strat de grund.

Diluand cu diluant, uscarea va fi mai rapida (15-30 minute) si culoarea obtinuta mai uniforma. Acest lucru poate avea dezavantajul ca se estompeaza putin desenul lemnului, iar culorile sunt mai terne.

Pentru obtinerea culorilor mai tari, ICLA va poate oferi seria de extraconcentrate T300/xx, cu aceleasi culori ca si seria
T 200/xx.

In cazul in care se doreste realizarea unei colorari uniformizante datorita prezentei unor defecte ale suportului lemnos (diferente de culoare in cadrul covorului de masiv, patari, etc.) colorarea se poate face cu seria TI 40xx. Aceasta serie este diluabila numai cu solventi si datotita unei cantitati de rasina continuta reduce absorbtia colorantului. Ramanand mai mult la suprafata acesta nu mai scoate in evidenta desenul lemnului ci il uniformizeaza.
Cand se doreste obtinerea unui anumit tip de mobilier, cu un efect ce nu poate fi realizat cu seriile de concentrate, ICLA ofera baituri gata de utilizare. De exemplu, pentru a obtine efectul “arte povera”, se pot folosi baiturile
T9V 9373 (nuc inchis) sau T9V 9616 (nuc deschis).

Pentru efectul “rustic” se poate utiliza seria
LW 3xx, care, datorita pigmentilor rezistenti la lumina directa, este indicata si pentru colorarea mobilierului de exterior.

Efectul “pozitiv” este dat de seria
TPN, disponibila in 7 culori de baza, care se aplica in special pe lemnul de rasinoase.

Acesta are zone de lemn timpuriu mai deschise la culoare si mai afanate si zone de lemn tarziu, mai inchise la culoare si mai dure. In momentul in care se face colorarea obisnuita, absorbtia este mai mare in zonele de lemn timpuriu, acesta devenind mai inchis la culoare, iar cele de lemn tarziu ramanand mai deschise. Se creeaza astfel un “negativ” al desenului initial. Pentru a pastra acelasi desen – colorarea “pozitiva” – este necesar sa folosim baituri speciale, cu continut de rasina care impiedica absorbtia in profunzime si coloreaza numai superficial.
Pentru realizarea efectului de “antichizare” se folosesc patine de diferite culori, pe care ICLA le pune la dispozitia dvs.

In momentul in care face colorarea lemnului expus la lumina directa (pentru exterior) ca de exemplu: mobilier de gradina, ferestre, usi, casute din lemn, grinzi, etc., colorantul utilizat trebuie sa fie rezistent la radiatiile UV.
Pentru astfel de utilizari exista seria de impregnanti LW 3…, disponibila in 10 culori, care pe langa colorare, ofera si protectie lemnului impotriva atacului carilor, a mucegaiului albastru si ciupercilor.

De asemenea, tot pentru mobilierul de exterior, exista seria de concentrate de culoare
TWP 500/xx cu ajutorul carora se pot ob Aplicarea se poate face in diverse moduri: cu buretele, cu carpa, prin pulverizare, prin imersie, etc. Aceste produse se comercializeaza gata de utilizare, dar pot fi diluate cu apa pana la obtinerea unei intensitati dorite a culorii.
Pentru lemnul cu continut mare de tanin, cum este de exemplu salcamul, se utilizeaza un izolant. Taninurile sunt agresive si pot altera culoarea sau pot deteriora pelicula de lac. Pentru a combate aceasta, lemnul se izoleaza de restul finisajului aplicand un prim strat de izolant in acelasi mod ca la impregnanti.

Dupa tratarea si colorarea lemnului se aplica lacul transparent. Ca si in cazul finisajului opac, tehnologia este foarte simpla.
tine nuantele dorite.



Dupa cum se stie finisarea lemnului in industria mobilei se face cu baituri, lacuri si vopsele, care in mare parte sunt pe baza de rasini solubile in solventi organici. In timpul aplicarii acestor materiale, cat si al uscarii lor, se degaja in mediul ambiant o cantitate insemnata de noxe. Una din cerintele aderarii la UE este reducerea emisiei de compusi organici volatili cu 70%.Acestlucrupoatefirealizatindiversemoduri:
- achizitionarea de linii de fabricatie performante, unde utilajele sunt capsulate astfel incat emisiasafiefoarteredusa;
- utilizarea pentru uscarea mobilierului a echipamentelor moderne, dotate cu filtre ce reduc considerabil emisia de noxe in amosfera, sau a unor utilaje ce reduc timpul de uscare la secunde(uscareinUV):
- trecerea treptata de la utilizarea produselor pe baza de solventi la cele hidrodiluabile.
Metoda cea mai putin costisitoare este cea care presupune trecerea la materiale diluabile cu apa., atat pentru interior cat si pentru utilizarea la exterior (rezistente la actiunea razelor UV).
Cum procesul tehnologic presupune colorarea, apoi grunduirea si lacuirea mobilierului, vom incepe cu propuneri privind colorarea lemnului. o serie de cocentrate de culoare hidrodiluabile, care au avantajul ca sunt rezistente si la lumina directa (rezistente la actiunea razelor UV), contine pigmenti solubilizati intr-o cantitate redusa de solventi organici. Pentru obtinerea baiturilor, aceste concentrate se pot dilua atat cu solventi organici cat si cu apa. Apeland la varianta dilutiei cu apa vom obtine pe langa o economie insemnata si o evidentiere mai pronuntata a desenului lemnului. Dezavantajul, in acest caz, este cresterea timpului de uscare, care ulterior poate fi indepartat prin achizitionarea de tunele de uscare., astfel incat, prin amestecarea lor, se poateobtineoriceculoare.

Un alt mod de colorare cu produse ecologice este utilizarea seriei de impregnanti (ferestre, usi, mobilier de gradina, casute) deoarece contine substante insectofungicide (impotriva carilor, a mucegaiului albastru, ciupercilor,etc) iar coloranti sunt rezistenti la actiunea razelor UV. Seria poate fi folosita si la interior, rezultand o colorare rustica foarte apreciata de amatoriidemobilierantichizat.
Dupa colorare, mobilierul, atat cel de interior cat si cel de exterior, se grunduieste si apoi se lacuieste. Fiinisajul ecologic pentru mobilierul de interior contine grundul hidrodiluabil care se aplica in unul sau doua straturi, in functie de tipul finisajului (cu pori inchisi sau semiinchisi). Timpul de uscare intre straturi este de min 3 ore, dupa care se slefuieste si se aplica stratul doi. Dupa grunduire se aplia, Timpul de uscare este de 3 ore, dar se recomanda ca montarea si ambalarea sa se faca dupa 24 ore.. Acesta poate fi aplicat in 3-4 straturi, cu uscare si slefuire intre ele. Toate aceste produse folosesc pentru dilutie apa, astfel inat prin uscare nu elimina compusi organici volatili in atmosfera.

Acesta este un lac hodrodiluabil tixotropic, fapt pentru care poate fi folosit si pentru aplicari pe verticala. Se dilueaza in proportie de 10 cu apa. Se recomanda utilizarea pentru aplicare a pompelor recomandate de specialisti pentru acest tip de materiale, sau pistoale cu cana cu duza de 2,5-3 mm. In cazul in care se utilizeaza duze mai mici sau pompe neadecvate, materialul trebuie diluat mai mult ceea ce duce la pierderea tixotropiei si la o ridicarea mai pronuntata a fibrei lemnului In cazul in care se respecta indicatiile anterioare sunt suficiente doua straturi de lac (cu un gramaj de 200-250 g/mp), cu slefuire intre ele, dupa un timp de uscarede4-6ore.

In cazul in care se finiseaza lemn taninos, precum salcamul, meranti, mahon, etc, se recomanda izolarea lemnului astfel incat taninul din lemn sa nu atace in timp lacul, deteriorand pelicula., tot un material hidrodiluabil. Acest material este recomandat si in cazul in care se doreste o finisare rustica, fara pelicula. In acest caz lemnul pare nelacuit dar el este totusi protejat impotrva absorbtiei de umiditat din atmosfera.
Cu toate aceste materiale prezentate mai sus se pot realiza finisaje transparente colorate care pana in prezent se realizau cu produse pe baza de solventi, fara ca aspectul sa fie modificat.. Folosind aceste materiale putem reproduce orice finisaj realizat pana in prezent cu alte tipuri de produse.

Finisarea antichizata nu necesita materiale de finisare dintre cele mai moderne, in schimb manopera este dintre cele mai migaloase, uneori, fiind foarte complexa.

O metoda foarte simpla de “imbatranire” a mobilei este patinarea. Patina este un material de colorare folosit, in general, intr-o culoare mai inchisa decat suprafata finisata. Aplicata pe suprafata grunduita, pe partile profilate ale mobilei, se creaza efectul care imita aspectul mobilei vechi. Pentru ca finisarea sa aiba un efect cat mai reusit, pistolul cu care se aplica patina tebuie sa fie de mici dimensiuni (exista pistoale speciale pentru patina) pentru a nu se aplica o cantitate mare, iar jeturile de patina sa poata ajunge in colturile cele mai ascunse.

In functie de natura patinei, ea poate fi aplicata cu pistolul sau cu carpa. Diluantul patinei nu trebuie sa reactioneze cu diluantul grundului pentru ca excesul de patina se indeparteaza dupa uscare. Indepartarea se poate face prin slefuire sau prin stergere, in cazul patinelor uleioase.

Patina comercializata este pe baza de alcooli, se aplica cu pistolul si se slefuieste cu lana de otel dupa uscare (max. 30 min.). Are culoarea nuc inchis si un aspect foarte natural.

Un alt finisaj simplu cu aspect vechi este cel pe baza de ulei. Acesta se aplica, in special, pe lemnul de rasinos. Este recomandat pentru pardoseli, in incaperile pentru care dorim un aspect rustic. Acest finisaj este rezistent si la exterior putand fi folosit la finisarea rustica a mobilierului de gradina. Uleiul pe care il recomanda pentru acest tip de finisare.

Tot in aceasta clasa, a uleiului este si finisajul cerat. In functie de cat de mat sau lucios se doreste finisajul, ceara se lustruieste mai mult sau mai putin. Dezavantajul acestui tip de finisaj este ca protejeaza lemnul foarte putin, iar daca este folosit si in interiorul mobilei (dulapuri, comode) poate pata materialele depozitate pe aceasta.
Pentru a elimina aceste inconveniente firma producatoare de lacuri si vopsele din Italia ale carei produse sunt comercializate de ICLA a produs o ceara acrilica pe baza de apa care se aplica cu pistolul. Avand un aspect mat, aceasta nu se lustruieste. Ceara este incolora si poate fi nuantata in functie de culoarea dorita adaugand 5% din unul din concentratele de culoare din seria
TPN, serie utilizata si pentru colorarea pozitiva a lemnului de rasinoase.

Un alt tip de finisaj vechi foarte des intalnit, mai ales in occident, este asa-numitul finisaj “arta saraca” sau “arte povera”. Mobila este facuta, in general, din lemn de plop, dar se poate utiliza si teiul fiind mult mai usor de prelucrat decat plopul.

care cuprinde:
- bait
- grund
- lac nitrocelulozic.

Baitul da efectul propriu-zis al finisajului. Acesta este, de fapt, un bait-patina, care coloreaza si antichizeaza in acelasi timp. Aplicarea se face cu pistolul, uniform, in exces, se lasa 2-3 minute, dupa care se sterge cu carpa. Folosind aceasta metoda se scoate in evidenta desenul lemnului, iar partile profilate raman usor patinate. Principala conditie pentru ca un astfel de finisaj sa fie uniform, fara pete, este slefuirea suportului lemnos. Lemnul de plop este un lemn slab calitativ, moale, care trebuie slefuit cu foarte mare grija. Baitul are indicativul T9V 9373 pentru culoarea nuc inchis si T9V 9616 pentru nuc rosu. Dupa baituire, se lasa la uscare, dupa care se finiseaza cu un strat de grund nitro si unul de lac nitro cu opacitatea dorita.

Lipsa lemnului, disparitia lui treptata, noile miscari ecologiste au dus la aparitia unor materiale compozite care-l pot inlocui, cum ar fi de exemplu PAL si MDF (PAF in denumire romaneasca). Aceste materiale prezinta avantajul stabilitatii in timp si a usurintei prelucrarii.

Intr-o prima etapa, PAL-ul furniruit si cel melaminat sau caserat au fost cel mai des utilizate. PAL-ul melaminat a fost si este in continuare foarte mult utilizat pentru mobilierul de birou, bucatarie si chiar mobilier clasic: camere tineret, dormitoare, biblioteci, etc.

In ultima vreme PAL-ul este din ce in ce mai mult inlocuit cu MDF-ul, un material care se prelucreaza mecanic foarte usor, putandu-se crea modele foarte variate de mobilier. In acest fel se realizeaza aproape toate tipurile de mobilier: bucatarie, baie, dormitor, camera de tineret, mic mobilier, mobilier pentru copii, etc.

Rezistenta ridicata la patari, zgariere, actiunea surselor fierbinti, umede sau uscate recomanda produsele poliuretanice pentru obtinerera unui mobilier de calitate
Sistemele de finisare poliuretanice (PU) pigmentate se realizeaza cu materiale albe sau colorate, mate sau lucioase.

MDF-ul (suportul lemnos) se pregateste inainte de finisare, adica se slefuieste in zonele frezate si se despafuieste. Pe suprafata astfel pregatita se aplica grund alb catalizat in proportie de 50% cu C 95, care are proprietatea de a se prinde foarte bine de suport si de a creea pelicula consistenta. Pentru realizarea planeitatii dorite si pentru o buna acoperire sunt necesare doua straturi de grund, recomandabil cu slefuire pentru fiecare strat (se poate face si o singura slefuire daca cele doua straturi se aplica “ud pe ud”). Pentru pregatirea materialului si pentru date privind aplicarea trebuie consultate intotdeauna fisele tehnice si tehnologia, puse la dispozitia clientului.

Aceasta etapa a finisarii este identica si pentru cazul in care doreste obtinerea mobilierului mat si pentru cel in care se prefera cel lucios. Acelasi lucru este valabil si pentru cei care trebuie sa aleaga intre a face mobila alba sau colorata.

Dupa realizarea peliculei de grund se aplica emailul, care diferentiaza tipurile de mobilier.
In esenta, aplicarea ultimului strat este aceeasi. Difera numai tipul de material folosit. Pentru finisare mata este suficient sa fie folosit emailul alb catalizat 50% cu C 51, iar pentru finisare lucioasa se va folosi catalizat 50% cu C38/S catalizat 100% cu C 99.

In cazul in care se doreste o finisare colorata se poate alege una din cele doua variante de lucru:
1.obtinerea de culori pastelate prin adaugarea unu procent de 3-5% de paste colorate, in emailul alb mat sau lucios gata de utilizare;
2.obtinerea de culori tari, intense prin amestecarea pastelor colorate cu o baza incolora (pentru mat si pentru lucios) in proportie de 65 parti transparent : 35 parti pasta colorata. Emailul colorat se catalizeaza 50% cu intaritorul necesar, se dilueaza si se aplica.

Toate emailurile prezentate se aplica cu pistolul, in cruce, peste grundul uscat si slefuit, obtinandu-se mobilierul dorit. Pentru a putea spune cu adevarat ca finisarea este treminata, dupa aplicare trebuie tinut cont de timpul necesar pentru uscare.

Pentruofinisarecatmaibunaalemnului.
Un lucru observat in multe fabrici este neglijarea anumitor operatii sau materiale, considerandu-se neimportante. Aceste neglijente, chiar si cele mici, ajung in final sa se regaseasca in consumuri marite de timp, manopera sau materiale. In acest mod se ajunge la concluziacapentrufinisajsecheltuiemult.
Chiar daca aceste lucruri au mai fost mentionate si in alte articole, le vom grupa, de data aceasta,caintr-unmicindrumar.
O sa incepem cu inceputul finisajului si anume, slefuirea in alb. In momentul in care o piesa de mobilier sau un element ajunge la slefuire, trebuie controlate pentru a descoperi eventualele defecte de fabricatie, lovituri, gauri, nepotriviri de elemente, etc. Controlul facandu-se in acesta etapa se va reduce timpul necesar refacerii intregului finisaj, in cazul in care aceste defecte ar fi descoperite la controlul final.
Dupa control si repararea defectelor se face slefuirea. Hartia de slefuit se schimba cand se incarca cu praf de lemn. Consecinta acestui fapt este schimbarea granulatiei, devenind mult mai fina si in loc sa slefuiasca, ea netezeste, rezultand asa-numitele oglinzi. In aceste locuri, la colorare va aparea o pata deschisa la culoare, care va trebui reaparata consumand material de finisare.
Urmatoarea etapa este colorarea suportului lemnos. Aceasta operatie poate fi facuta in diverse moduri, dar este bine sa se urmeze recomandarile producatorilor. Pentru colorarea speciilor moi, de tipul plopului, se recomanda baituri speciale, care absorb uniform. Folosind un alt tip de bait, fara adaos de rasini si uniformizanti, colorarea va fi neuniforma, recomandat pentru colorarea plopului. Pot fi utilizate si pentru colorarea altor specii cum ar fi: tei, pin, brad, etc. Astfel, folosind un bait special, se va obtine, pe langa suprafata colorata uniform si o incarcare a suportului datorita continutului de rasina al baitului. Datorita acestui fapt se va reduce consumul de grund. Acelasi rezultat se poate obtine si folosind pentru dilutia concentratelor. Vehicolele sunt amestecuri de rasini si solventi cu care se dilueaza concentratele de culoare pentru obtinerea unor anumite efecte. Pentru costuri reduse, dilutia concentratelor de culoare se poate face cu apa, dar acesta poate duce la colorare neuniforma si ridicarea fibrei lemnului. Dupa primul strat de grund fibra se va incarca facand slefuirea mult mai dificila. Astfel, va creste consumul de hartie de slefuit, dar si de grund pentru ca absorbtia acestuia in lemn va fi mai mare. Folosind pentru dilutia baiturilor vehicolul de uniformizare pe baza de apa V33W, colorarea va fi uniforma, iar fibra lemnului se va ridica foarte putin. Probleme la slefuit nu vor mai fi, iar consumul de grund va fi redus datorita rasinii din vehicol absorbitadelemn.
Se pot utiliza si alte vehicole, in functie de efectul dorit. De exemplu, pentru marcarea porilor se poate folosi vehicolul V3R la diluarea baiturilor pe baza de solvent.
Indiferent de vehicolul folosit si de efectul obtinut, acesta va duce la reducerea consumului de grunddatoritacontinutuluiderasina.
Grunduirea este o alta etapa importanta in obtinerea unui finisaj de calitate. Grundul este formulat sa aiba calitati de acoperire si slefuire. Un grund bun este un material cu corp solid mare si cu bune proprietati de slefuire. Incarcarea peliculei (grosimea) este indicat sa se obtina din grund, de obicei prin aplicarea a unul, doua, cel mult trei straturi. Mai simplu, mai economic si mai rapid este ca grosimea de pelicula sa fie obtinuta dintr-un singur strat de grundcucorpsolidridicat.
Lacul nu este formulat sa incarce pelicula (sa faca grosime) ci sa aiba intindere buna, aspect placut, elasticitate, rezistenta la abraziune, proprietati care il recomanda ca strat final, de suprafata.
Nu trebuie folosit lacul in locul grundului, deoarece slefuirea va fi mult mai greoaie – se va consuma mai multa hartie abraziva, va dura mai mult, se pot strica muchiile suprafetelor – lacul nu are corp solid mare comparativ cu grundul si la slefuirea muchiilor se poate indeparta si baitul ajung^and la culoarea initiala a lemnului, defect ce trebuie retusat.
Atunci cand se doreste sa se obtina un finisaj plin, “cu pori inchisi” se recomanda ca incarcarea peliculei sa se faca cu unul, doua, maxim trei straturi de grund cu corp solid mare.
O alta caracteristica importanta este tixotropia. Veti alege materiale tixotropice (grunduri, lacuri) pentru a evita scurgerile de material care s-ar forma in cazul utilizarii unui produs obisnuit,atuncicandfinisareasefacepeverticala.
Un alt produs, aparent fara prea multa importanta, are efecte mari asupra obtinerii unui finisaj de calitate, este diluantul. Cantitatea si felul diluantului folosit depind de temperatura si vreme. La temperaturi mai mici se utilizeaza un diluant mai volatil, iar vara la temperaturi mai maritrebuiefolositdiluantlentsauretardant.
Uscarea prea rapida a grundului si mai ales a lacului determina aparitia unor bule prinse in pelicula. De asemenea, la produsele nitrocelulozice poate aparea fenomenul de albire a peliculei, toamna sau primavara cand vremea este umeda, fenomen ce poate fi evitat daca se foloseste un diluant corespunzator.



Problemele care pot aparea in procesul de finisare a lemnului pot fi cauzate si de conditiile atmosferice. Astfel, in timpul iernii, temperaturile scazute, iar vara, umiditatea si temperaturile ridicate pot creea probleme la finisare.
Rezolvarea problemelor cu care s-au confruntat specialistii in timpul acestor anotimpuri au dus la acumularea unei experiente, care sta la baza informatiilor ce urmeaza.
Desi a trecut, incepem totusi cu iarna, pentru ca problemele aduse de ea sunt inca proaspete in minteanoastra.

O prima problema pe care vrem sa o abordam, este uscarea lemnului masiv. Deoarece uscarea naturala a cherestelei este un procedeu indelungat, se recurge foarte des la uscarea in uscatoare, urmand diagrame de uscare foarte exact calculate de catre specialisti. Uneori iarna, la temperaturi foarte scazute, unele uscatoare mai vechi,a caror inchidere nu este tocmai etansa, ajung mai greu la temperatura de regim, ceea ce face ca uscarea sa nu decurga in cele mai bune conditii. Scos din uscator dupa timpul considerat necesar, lemnul nu va avea umiditatea necesara, iar in timp va crapa. Umiditatea lemnului dupa uscare trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 8-12%. Acest procent trebuie verificat atit la suprafata cit si in interiorul lemnului. Daca uscarea este fortata prin ridicarea temperaturii (pentru a reduce timpul de sedere in uscator) cheresteaua va ajunge la umiditatea optima la suprafata, dar nu si in interior, unde va fi mai mare. Apa ramasa in interior va tinde sa iasa spre exterior, unde umiditatea este mai mica, ceea ce va duce la aparitia tensiunilor in lemn si a crapaturilor. In cazul in care crapaturile sunt mari, profunde, nu mai este nici o indoiala ca este de vina uscarea. Exista insa cazuri cind pe mobila finisata, dupa un timp, apar crapaturi in pelicula de lac. In acel moment toata lumea da vina pe materialul de finisare care “se crapa, nu este destul de elastic, este slab calitativ”. Analizind crapaturile observam ca ele sunt diferite. De exemplu, daca pe o rama de usa, crapaturile urmeaza fibra lemnului, schimbindu-si directia in functie de pozitia elementelor usii, atunci materialul de finisare nu are nici o vina, fiind crapaturi datorate tensiunilor din lemn. Daca crapaturile sunt in retea, netinind cont de fibra lemnului, atunci vina este a materialului de finisare. Un alt tip de crapaturi care pot aparea (in cazul covoarelor de masiv) sunt cele pe imbinarile dintre lamele. Acestea pot fi datorate adezivului, care a fost depozitat pe perioada iernii in locuri neincalzite, cu temperaturi mai mici de 5 grd.C. Fiind un material hidrodiluabil, acesta ingheata la temperaturi scazute, pierzindu-sicalitatileadezive.

Un alt parametru care influenteaza calitatea finisarii este temperatura scazuta, atit in hala de lucru, cit si in locurile de depozitare ale mobilierului slefuit in alb si ale materialelor de finisare. Depozitarea materialelor hidrodiluabile trebuie sa se faca la temperaturi de min.5 grd.C. pentru ca daca ingheata, materialele isi pierd calitatile si nu mai pot fi folosite. Temperatura in hala de lucru trebuie sa fie de 18-20 grd.C. Toate tehnologiile si fisele tehnice sunt date pentru acest interval. Stim din experienta ca nu intotdeauna se poate respecta acest lucru, uneori iarna fiind si 0 grd. in unele fabrici. La astfel de temperaturi nu recomandam sa se lucreze pentru ca atit lemnul cit si lacurile sunt foarte contractate, aderenta lacurilor la suportfiindfoartescazuta.
In cazul in care in hala este cald dar materialele sunt depozitate in locuri reci, cind se face finisarea se aduc atit mobila cit si lacurile in hala de lucru, sunt lasate un timp pentru a ajunge latemperaturahalei,dupacareseincepeaplicarea.
Pentru ca grundul si lacul sa aiba o intindere mai buna se recomanda ca acestea sa fie diluate mai mult (5-10%). Inconvenientul este ca se va obtine o pelicula mai subtire. In acest caz se recomandaunstratdegrundinplus.
Uscarea este si ea dificila in timp de iarna. Daca temperatura in hala este scazuta, uscarea, mai ales cea in profunzime, va dura mai mult, ducind uneori la probleme de slefuire. Daca se forteaza uscarea in fata surselor de caldura se strica pelicula: apar bule, crapaturi, coaja de portocala. Fortarea uscarii poate fi facuta numai in tunele de uscare speciale, cu temperatura max de 60 grd.C si numai dupa 10-15 min. de la aplicare.
ICLA recomanda pentru perioada de iarna produsele sale nitrocelulozice si poliuretanice cu elasticitate ridicata, precum si diluanti ce duc la o intindere buna a lacurilor.

Daca iarna a trecut, vara cu temperaturile sale caniculare se apropie. Principalii inamici ai finisajuluisunttemperaturasiumiditatearidicate.

Unul dintre cele mai frecvente defecte intilnite este gazarea peliculei. Pe suprafata lacuita apar portiuni albe, zgrunturoase la atingere. Acest lucru se intimpla la pulverizare, cind o parte dintre particulele fine de lac se usuca inca din aer, cad pe suprafata lacuita si se inglobeaza in pelicula de lac. Pentru a evita acest fenomen se recomanda utilizarea unui diluant lent sau adaugarea in amestec a unui diluant retardant. recomanda diluantul lent DP 169 sau diluantul retardant DP 187 ce poate fi adaugat in procent de 2-5% atit in diluantii nitrocelulozici cit si inceipoliuretanici.
Datorita fluiditatii mari a materialelor, vara ne confruntam cu mai multe scursuri pe canturi. In acest caz recomandam scaderea dilutiei pina la limita aparitiei efectului de coaja de portocala si aplicarea aceleiasi cantitati de material, dar in 2-3 reprize, cu un timp de zvintare intre straturi de 10-15min. si fara slefuire.
In zilele in care este si umiditate ridicata in atmosfera, poate aparea fenomenul de albire a lacurilor nitro. Se recomanda utilizarea diluantului retardant DP 187, formulat si pentru astfel de perioade. Fenomenul de albire poate aparea si daca s-a stropit pe jos in zilele foarte calduroase.
Cind este canicula (sau daca punem la uscat produsele finisate la soare, ceea ce nu se recomanda) pe suprafata finisata apar mici bule. Motivul este uscarea foarte rapida a peliculei la suprafata, ceea ce face ca diluantul din profunzime sa forteze iesirea, formind acele bule. Se recomanda utilizarea unuidiluantfoarte lent.
Din cauza umiditatii din atmosfera compresoarele acumuleaza foarte multa apa, care poate ajunge in sistemul de pulverizare si apare la suprafata peliculei ca niste mici intepaturi de ac, care de fapt sunt mici bule pline cu apa. Se recomanda controlul foarte des al compresorului si montarea filtrelor pe trasee.

Cu toate ca in foarte multe fabrici de mobila, finisarea este tratata ca “Cenusareasa”, noi o consideram o etapa deosebit de importanta, deoarece finisajul este cel care vinde mobila. Sunt situatii in care un mobilier executat dintr-o specie lemnoasa inferioara poate fi vandut foarte bine daca are un finisaj bine realizat, sau invers – mobile din specii lemnoase superioare, dar cu finisajul neglijent aplicat, care nu sunt apreciate.
Din acest motiv, am hotarat sa supunem atentiei dvs. un subiect “fierbinte” al mobilistilor – defectele de finisare si sa incercam sa impartasim cate ceva din experienta specialistilor ICLA privind remedierea acestora.

Prima grupa de defecte de care vrem sa ne ocupam sunt cele datorate pregatirii in alb alemnului.
In cazul finisarii PAL-ului furniruit, defectele des intalnite sunt patrunderile de clei. Acestea apar datorita dozarii gresite a adezivului cu care se face furniruirea sau a calitatii inferioare a furnirului (smulgeri de fibre, porozitate mare, etc.). In acest caz, daca se stie in ce culoare va fi finisata mobila, se recomanda colorarea cleiului in culoarea respectiva. Daca acest lucru nu se poate face, se recomanda baituirea suportului cu solutii pe baza de acetona pentru ca absorbtia in lemn sa fie minima, iar colorarea cat mai la suprafata. In orice caz, se recomanda evitarea acestui tip de defect deoarece urmarile lui nu se refera numai la colorare ci si la lipsa aderentei grundului la suport. Acesta nu va mai putea patrunde in lemn pentru ca acesta este plin cu adeziv si astfel ii scade aderenta. Pentru cresterea aderentei se recomanda ca primul strat de grund sa se aplice foarte diluat astfel incat materialul sa poata patrunde cat de cat in furnir, straturile ulterioare ancorandu-se de acest prim strat.

Un alt defect des intalnit il reprezinta petele de culoare aparute datorita slefuirii necorespunzatoare a lemnului. Inainte de aplicarea baitului, atat lemnul masiv, cat si furnirul se slefuiesc foarte bine, operatie denumita slefuire in alb. Slefuirea se face cu hartie abraziva de diferite granulatii sau cu bureti abrazivi, intotdeauna in lungul fibrei. Daca nu se respecta aceasta recomandare, lemnul se zgarie, iar la colorare apar dungi fine colorate mai intens, perpendicular pe fibra lemnului. In cazul esentelor tari (stejar, frasin, fag) este suficient daca ultima slefuire se face cu granulatie de 120. Pentru esentele moi, de tipul bradului, plopului, teiului, este bine ca ultima slefuire sa se faca cu hartie cu granulatia 150, chiar 180. Nu este bine sa se faca slefuirea cu hartie cu granulatie mai mare de 180 deoarece rezulta un praf foarte fin care infunda capetele de fibra, impiedicand absorbtia si aparand astfel o pata deschisa la culoare. Acelasi lucru se intampla si daca se utilizeaza o hartie de slefuit mult timp. Aceasta se colmateaza cu praful fin de lemn, crescandu-i astfel finetea si nemaiavand puterea sa rupa fibra lemnului. Cu cat este mai fina, cu atat culca mai mult fibra si lustruieste lemnul, aparand suprafete asemanatoare oglinzilor intalnite la diverse esente lemoase. Daca slefuirea se face cu hartie cu granulatie mai mica (80) absorbtia creste si apar pete inchise la culoare.

Daca slefuirea nu s-a facut foarte bine, pentru a evita totusi aparitia petelor la colorare se recomanda utilizarea acetonei ca solvent pentru reducerea absorbtiei in lemn sau folosirea baiturilor speciale. Acestea pot fi special create pentru anumite esente lemnoase cum sunt cele oferite de ICLA pentru plop (T9V 9373 sau T9V 9616) sau adaugand in baituri rasini pentru uniformizare. De exemplu, in cazul baiturilor facute prin diluarea concentratelor de culoare cu apa, ICLA recomanda ca solutia sa se faca in proportie de 1:1 apa cu vehicol de uniformizare V33W.
De asemenea, in cazul baiturilor solubilizate in solventi se poate adauga vehicolul V3R care, pe langa uniformizare, marcheaza mai bine porii lemnului. Pentru a avea o colorare uniforma, toate solutiile cu adaos de rasina sau cele care au depozit (tipul T9V) se amesteca foarte bine inainte de utilizare.

Dupa ce lemnul a fost baituit se trece la grunduirea si lacuirea lui. Este bine ca dupa baituire si uscare sa nu se slefuiasca pentru a nu se altera culoarea. Slefuirea se va face dupa aplicarea primului strat de grund. Lacul si grundul se pregatesc inainte de aplicare conform fiselor tehnice date de producator sau a indicatiilor si tehnologiilor de finisare recomandate de producator sau distribuitor.

Pentru ca aspectul finisajului sa fie placut trebuie ca finisarea sa se faca in camere special amenajate, cu sisteme de exhaustare, separate de locurile unde se fac prelucrarile mecanice, avand temperatura cuprinsa intre 18-240C si umiditatea intre 40-75%.

Daca aceste conditii de pregatire sau de aplicarea a materialelor nu sunt indeplinite apar diferite defecte care pot fi foarte greu reparate. Incercam in continuare sa enumeram o parte dintre ele:
- Albirea peliculei de lac nitro – daca in camera de pulverizare sau in locul unde se face finisarea este umiditate ridicata sau daca ajunge apa in sistem (spalarea pistolului cu apa, apa din compresor, etc.). In acest caz, dupa uscare, se slefuieste si se mai aplica un strat de lac sau, daca este ultimul strat, se sterge pelicula cu diluant. Se poate evita fenomenul prin utilizarea diluantilor speciali “anticeata”, ICLA recomandand diluantul DN 150.
- Gazarea peliculei – in perioadele calduroase, la temperaturi de peste 400C, la aplicarea prin pulverizare, pe pelicula poate aparea un praf fin alb de lac. Acest fenomen apare datorita uscarii lacului in aer, inainte de formarea peliculei. Ca remediu se recomanda utilizarea diluantilor retardanti (in cazul ICLA, DP 187 sau DP 169) care contin solventi greu volatili, intarziind astfel uscarea.
- Coaja de portocala – acest aspect al peliculei se datoreaza cantitatii insuficiente de diluant. Pelicula se slefuieste foarte bine si se aplica inca un strat de lac marind dilutia.
- Cratere in pelicula – apar ca urmare a intrarii in sistem a uleiului (de exemplu, din compresor). In acest caz se slefuieste, se spala bine cu diluant pentru a indeparta orice urma de ulei si se mai aplica un strat.
- Aspect rugos al peliculei – lipsa slefuirii intre straturi . Dupa fiecare strat de grund sau lac, cu exceptia ultimului, dupa uscare, se face slefuirea peliculei cu hartie de slefuit de granulatie 280-320. In cazul finisajului lucios se recomanda ca slefuirea intre straturi sa se faca cu hartie de 400 pentru a nu se vedea micile rizuri facute de o hartie mai grosiera. Cu cat slefuirea intre straturi este mai bine facuta, cu atat tuseul peliculei este mai placut.
Incluziuni de praf in pelicula, microgeluri - locul unde se face finisarea nu este izolat de partea unde se fac prelucrarile mecanice sau slefuirea in alb; sistemul de exhaustare (ventilatoare, tubulaturi, filtre) nu este bine ales.

Pentru ca aspectul finisajului sa fie placut trebuie ca finisarea sa se faca in camere special amenajate, cu sisteme de exhaustare, separate de locurile unde se fac prelucrarile mecanice, avand temperatura cuprinsa intre 18-240C si umiditatea intre 40-75%.

Daca aceste conditii de pregatire sau de aplicarea a materialelor nu sunt indeplinite apar diferite defecte care pot fi foarte greu reparate. Incercam in continuare sa enumeram o parte dintre ele:
- Albirea peliculei de lac nitro – daca in camera de pulverizare sau in locul unde se face finisarea este umiditate ridicata sau daca ajunge apa in sistem (spalarea pistolului cu apa, apa din compresor, etc.). In acest caz, dupa uscare, se slefuieste si se mai aplica un strat de lac sau, daca este ultimul strat, se sterge pelicula cu diluant. Se poate evita fenomenul prin utilizarea diluantilor speciali “anticeata”, ICLA recomandand diluantul DN 150.
- Gazarea peliculei – in perioadele calduroase, la temperaturi de peste 400C, la aplicarea prin pulverizare, pe pelicula poate aparea un praf fin alb de lac. Acest fenomen apare datorita uscarii lacului in aer, inainte de formarea peliculei. Ca remediu se recomanda utilizarea diluantilor retardanti (in cazul ICLA, DP 187 sau DP 169) care contin solventi greu volatili, intarziind astfel uscarea.
- Coaja de portocala – acest aspect al peliculei se datoreaza cantitatii insuficiente de diluant. Pelicula se slefuieste foarte bine si se aplica inca un strat de lac marind dilutia.
- Cratere in pelicula – apar ca urmare a intrarii in sistem a uleiului (de exemplu, din compresor). In acest caz se slefuieste, se spala bine cu diluant pentru a indeparta orice urma de ulei si se mai aplica un strat.
- Aspect rugos al peliculei – lipsa slefuirii intre straturi . Dupa fiecare strat de grund sau lac, cu exceptia ultimului, dupa uscare, se face slefuirea peliculei cu hartie de slefuit de granulatie 280-320. In cazul finisajului lucios se recomanda ca slefuirea intre straturi sa se faca cu hartie de 400 pentru a nu se vedea micile rizuri facute de o hartie mai grosiera. Cu cat slefuirea intre straturi este mai bine facuta, cu atat tuseul peliculei este mai placut.
Incluziuni de praf in pelicula, microgeluri - locul unde se face finisarea nu este izolat de partea unde se fac prelucrarile mecanice sau slefuirea in alb; sistemul de exhaustare (ventilatoare, tubulaturi, filtre) nu este bine ales.
- Pelicula cu intepaturi – apare ca si cand pelicula este intepata cu acul. Aceasta datorita aparitiei apei in sistem, pe traseul de pulverizare (de exemplu, de la compresor). Apa este pulverizata si ea impreuna cu lacul si se regaseste apoi in pelicula sub forma unor mici bule. Pentru evitare, trebuie controlat intregul traseu si eliminata apa.
- Diferite grade de luciu – inainte de utilizare lacul nu a fost amestecat foarte bine in ambalajul original. Agentul de matisare continut in lac are densitatea mai mare decat lacul si tinde sa se depuna. De aceea, inainte de utilizare, lacul trebuie amestecat foarte bine.
- Lipsa aderentei la suport (aparitia unor pete albe-argintii) – pelicula de grund sau lac nu are aderenta la suport din cauza patrunderilor de clei, a temperaturii scazute din camera de pulverizare sau a temperaturii scazute a suportului lemnos sau a lacului. Mobilierul nu se finiseaza imediat cum este adus din magazie sau din locuri cu temperaturi scazute, el trebuind sa ajunga la temperatura din hala de lucru. Acelasi lucru trebuie facut si cu lacul. Nu se aplica imediat, ci este lasat o perioada pentru aclimatizare.
- Scursuri – uneori, lacul sau grundul fiind foarte diluate, in momentul in care se aplica pe verticala, apar scurgeri care, dupa uscare, raman ca niste picaturi sau ca niste denivelari cauzate de un exces de produs. Acest fenomen poate fi evitat folosind produse tixotropice. Tixotropia este proprietatea produselor de a curge mai greu, avand o tensiune superficiala mai mare decat produsele obisnuite. ICLA ofera astfel de produse cum ar fi grundul si lacul poliuretanic PF 193, respectiv PO 267.xx sau lacurile si grundurile pentru exterior TXW 72.50 (lac transparent), FW 73.01 (grund alb), TXW 71.40.01 (lac alb).
- Incompatibilitate intre straturi (inflorirea peliculei) – in cazul in care nu exista compatibilitate intre straturi, (de exemplu peste un strat de produs nitrocelulozic se aplica un material poliuretanic) in timpul uscarii, materialul din stratul inferior tinde sa iasa la suprafata, umfla pojghita fina de lac si o sparge.
- Lipsa aderentei intre straturi – se intampla in cazul produselor cu intarire chimica (poliuretanice, acrilice, poliesterice). Acestea, spre deosebire de lacul nitro, nu mai pot fi atacate de diluantul stratului urmator, astfel incat un strat sa se ancoreze de celalalt. Aderenta dintre straturi este datorata, in acest caz, rugozitatii fine creata prin slefuire.
- Alte defecte de pelicula – uneori pelicula are un aspect valurit sau lacul nu se aseaza bine (este mai putin sau prea mult). Aceste fenomene se pot datora presiunii mari din pistol. Pentru un pistol manual cu cana se recomanda o presiune de 2.5-3.5 atm.. In cazul pompelor este bine de consultat furnizorul pentru a vedea care sunt parametrii optimi de lucru. Alta cauza este alegerea gresita a duzei. De exemplu, la un pistol manual se recomanda pentru baituri duze de 1.3-1.5 mm, pentru lacuri si grunduri obisnuite 1.8-2 mm, iar pentru produse tixotropice 2.5-3 mm.
- Imprimari – daca stratul final de lac nu este bine uscat si mobilierul se stivuieste sau se ambaleaza, pot aparea imprimari in pelicula de lac. De aceea, inainte de ambalare sau montare, se recomanda sa se astepte un interval de 24h, pentru ca uscarea sa se produca si in profunzimea stratului.

Acestea sunt cele mai frecvent intalnite defecte de finisare din domeniul prelucrarii lemnului. Mai apar si multe altele datorate lipsei de experienta a personalului sau a intelegerii gresite a modului de lucru cu materiale de finisare. Din acest motiv specialistii ICLA vor fi intotdeauna alaturi de dvs. pentru rezolvarea problemelor cu care va confr
Finisarea pigmentata s-a prezentat numai avand ca suport MDF-ul, ceea ce poate conduce la ideea gresita ca numai materialele poliuretanice sunt pigmentate si numai MDF-ul poate fi astfel finisat.
De aceea, propunem acum o finisare colorata, cu produse nitrocelulozice, executata pe lemn masiv. Acest tip de finisare se preteaza atat pentru obtinerea mobilierului modern destinat camerelor de copii, dormitoarelor, cat si unui mobilier antichizat, cu efecte foarte spectaculoase.
Materialele pe care le propune sunt nitroemailurile din seria unde Y este indicativul culorii, serie ce contine culori precum rosu caramiziu, verde, verde lamaie, albastru inchis si deschis, galben, crem, etc, culori ce pot fi amestecate una cu cealalta obtinandu-se o infinitate de nuante.
In cazul in care doriti sa obtineti un mobilier modern va propune urmatoarea varianta. Mobila, executata din lemn masiv (se recomanda bradul sau lemn cu pori mari, al carui desen poate fi pus in evidenta, de tipul stejar, frasin) se pregateste foarte bine in alb, dupa care se aplica un strat. Acesta patrunde bine in lemn, asigurand o buna aderenta la suport si o absorbtie redusa a nitroemailului ce urmeaza sa fi aplicat (ceea ce inseamna o economie de material). Dupa uscare, circa 30 minute, se slefuieste si se aplica primul strat de email colorat, de ex– albastru deschis. Se lasa sa se usuce, se slefuieste usor si se aplica cel de-al doilea strat. Se obtine astfel o mobila vesela, foarte apreciata de copii si tineret, care pastreaza atat caldura, cat si desenul lemnului. Daca mobilierul finisat contine un dulap cu mai multe sertare, putem alterna culorile albastru deschis cu cel inchis, obtinand astfel un efect garantat.
Acelasi finisaj poate fi utilizat si in cazul in care dorim sa ascundem unele probleme ale lemnului: imbinari in dinti, noduri cazatoare inlocuite cu crengi, lemn cu inima colorata, retusuri grosiere cu chit, etc.
O utilizare mult mai spectaculoasa a acestor nitroemailuri este pentru obtinerea mobilierului antichizat. Se recomanda folosirea lemnului de brad, plop, tei, etc, caruia ii poate creste printr-o finisare bine aleasa.
Modelele alese pentru acest tip de finisare trebuie sa contina rame, conise, etc, care se preteaza foarte bine la antichizare.

Mobilier patinat din plop sau tei
Mobilierul se slefuieste final in alb cu hartie de slefuit cu granulatia de min.150 si se desprafuieste. Se aplica un strat de nitroemail caramiziu. Se lasa sa se usuce si se aplica, fara slefuire, pe toata suprafata, un bait de nuc inchis pe baza de apa, obtinut cu concentratul de culoare prin diluare cu apa 1:10. Daca se doreste o culoare mai inchisa a patinei, dilutia va fi de 1:6 sau 1:8. Aplicarea se face cu carpa sau cu buretele, cu miscari circulare pentru ca patina sa poata intra in toate micile denivelari ale lemnului, dand senzatia de invechit. In final, stergerea se va face in lungul fibrei (daca nu se doreste ca acele miscari circulare sa ramana). Se lasa sa se usuce cel putin 30 min., dupa care se aplica un lac nitro cu gradul de luciu dorit sau pentru o mai buna protectie in timp a efectului lac acrilic Pentru finisarile antichizate se recomanda lacuri cu grad de luciu cat mai scazut (5,10,15). Daca se doreste un finisaj cu pelicula mai groasa se pot aplica doua straturi de nitroemail colorat sau, pentru economie, un strat de grund nitro incolor si un strat de nitroemail.
Mobilier antichizat din brad
Se executa mobilierul din brad cu un design clasic, vechi si se pregatste bine in alb. Se aplica un strat de grund nitro colorat 2-3% cu concentrat de culoare (nuc roscat). Se lasa sa se usuce, se slefuieste, dupa care se aplica un strat de nitroemail crem (sau verde). Dupa uscare se incepe antichizarea. Mobila se slefuieste pe muchii pana la ultimul strat, se loveste, se zgarie, se inteapa, dupa care se aplica patina pe toata suprafata, la fel ca in exemplul anterior. In locurile deteriorate se va acumula mai multa patina, obtinandu-se un efect foarte interesant. Dupa uscare se protejeaza cu lac incolor ca mai sus.
Mobilier pictat
Mobilierul din brad, plop sau tei se slefuieste bine in alb si se desprafuieste. Se aplica un strat de grund nitro NO 998.30, se usuca si se slefuieste. Se aplica apoi emailul colorat albastru. Se lasa sa se usuce dupa care se aplica patina cu uscare rapida PI 9649 (nuc inchis). Patina se aplica mai mult pe borduri si superficial in rest. Se slefuieste pe toata suprafata, insistand in unele locuri pana la primul strat. Dupa slefuire se picteaza pe tabliile usilor si a sertarelor mici motive florale, iar pe canturi se aplica cu pensula nitroemail albastru deschis. Desenele se fac cu pensula, cu culori pe baza de apa.
Tot efectul se protejeaza cu lac nitro sau acrilic mat (max.15).

Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1108
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site