Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Prelucrari de „cantece poporale”

Muzica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Prelucrarile de „vechi cantece romanesti”
Baladele
Ciclul de lieduri „Din lumea copiilor”
Liedurile de expresie satirica
Stilistica interpretarii liedurilor lui Gheorghe Dima
Prelucrari de „cantece poporale”

Prelucrari de „cantece poporale”

Ancorarea in melodica folclorului taranesc pe care Gh.Dima l-a apreciat si iubit face parte din acea orientare care va propulsa specificul national in creatia muzicala culta inspre acel curent estetic care se va numi scoala nationala muzicala romaneasca. Prelucrarile sale de folclor taranesc in cantece–lied camerale cuprind: cantece vocale de joc (Mandrulita de demult, Hei, rei, mai, Sub fereastra mandrei mele), o doina (Jelui-m-as si n-am cui) si trei colinde (O, ce veste minunata, Doamne Isuse Hristoase, Leagan verde).




Confruntarea modalului popular cu formatia de compozitor educat in spiritul tonal-functionalului apusean a dat nastere unei opere in care originalitatea exprimarii ethosului folcloric si-a pastrat farmecul genuin, interventia gestului componistic savant nefiind fortata, ci adaptandu-se caracteristicului taranesc al muzicii. „Muzician exigent, Gh.Dima nu si-a permis sa dea la iveala decat lucrari laborios realizate, ceea ce explica maiestria lor, fiecare detaliu fiind la locul sau si indelung gandit, pentru a avea rol in definirea imaginii dorite.

Liedul Mandrulita de demult are la baza un cantec vocal de joc ardelenesc. Prelucrarea artistica a pastrat modul originar ionic pe re bemol care cadenteaza pe si bemol frigic la sfarsitul strofei A. EX.29 mas.7-8

Forma lucrarii pastraza forma cantecului originar A B B (cunoscuta in terminologia muzicologica de specialitate si sub denumirea de Barform). Acompaniamentul pianistic se misca conform celui specific de taraf prin punctarea arpegiata in bas a functiunilor modale. Armonizarea nu e fortata, ci se pliaza firesc pe specificul cantecului. Preocupat intens de expresivitate si de procesul interpretativ Dima introduce indicatii personale la subsolul partiturii: „Cele 12 takte de la inceput, din strofa a doua in piano.”54

Hei, rei, mai este o lucrare in care cantecul originar era pentatonic. Dima are o intuitie justa a armonizarii potrivite pentru acest cantec in care inceputul este prelucrat in eolic, apoi in masurile 10-11 centrul modal se schimba in sol ionic si in masura 15 atinge modul la eolic.

EX.30 mas.

Un poco lento.

Forma cantecului se constituie din repetarea aceleiasi stofe, A, pana la epuizarea textului. Gh.Dima intervine in expresivitate doar pentru a da indicatii dinamice sau de caracter rubatizat (strofa a doua trebuie interpretata Un poco agitato, intervin coroane, indicatiile de ritenuto apar des alaturi de cele dinamice.)

Sub fereastra mandrei mele este al treilea cantec inspirat din cantecul vocal de joc ardelenesc. De data aceasta Dima intervine in acompaniament pentru a introduce

elemente caracteristice prelucrarii culte in spiritul tonalitatii, prin note cromatice de pasaj, inlantuiri de acorduri alterate (vezi EX.31: La major, treapta a V-a cu 7 #, cu 9). EX.31 mas. 13-16

Forma liedului este A care cuprinde trei fraze a, a si b, refren si repetarea acestei articulatii. Refrenul este redat in dialog pian-voce intr-o extrem de reusita combinatie alternativa a motivelor continute in acesta.




Liedul Jelui-m-as si n-am cui este o doina ce poarta indicatia Liber cantat si contine multe indicatii de tempo si caracter, ornamente melodice specific cantarii originare, care sporesc autenticitatea lucrarii si specificul interpretativ folcloric. Continutul cantecului este social, ecou al evenimenteloer revolutiei de la 1848 in care jalea si durerea pentru armele Iancului, care sunt plouate si ninse, se identifica cu jalea dupa eroul neuitat de catre romanii ardeleni. Melodia poarta ethosul modului doric pe mi cu treapta a IV-a alterata suitor si a VI-a mobila, insa compozitorul introduce in prelucrarea armonica sensibila re #, care subintelege tonalitatea mi minor.


EX.32 mas.


Dintre cele trei colinde prelucrate de catre compozitor doar una este taraneasca (Leagan verde), celelalte fiind creatii semiculte, carturaresti de data recenta care s-au raspandit pe la inceputul secolului si au fost rapid asimilate.

Doamne Isuse Cristoase este la origine un cantec bisericesc care probabil a intrat in repertoriul scolarilor instruiti de catre preoti. Eterogenitatea intonatiilor, nu foarte bine asimilate de popor, determina o armonizare mai complexa prin folosirea unor modulatii si inflexiuni continue.

O, ce veste minunata este un cantec de stea care se preteaza la o armonizare de tip coral, deoarece a fost compusa in spiritul tonal-functionalului apusean. In prezent este printre cele mai raspandite cantece de Craciun din Transilvania. Forma lucrarii este A, A, B, B in care repetarea frazelor prilejuieste schimbarea inspirata a armoniei, totdeauna diferita, surprinzator de frumoasa, o capodopera a genului. (vezi EX.33 pe pagina urmatoare)


EX.33 mas.1-10




loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1118
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site