Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SCOALA DE LA TORONTO

Educatie civica

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Formular SN TT - (ITEP) Programul International de Practica Studenteasca
Gabriel Almond & Sidney Verba - Cultura civica
PROIECT EDUCATIV - CONSUMATOR INFORMAT – VIITOR ASIGURAT
Proba de evaluare la educatie civica
SCOALA DE LA TORONTO
EDUCATIA INTER-CULTURALA: VALORI IMPARTASITE, VALORI RECUNOSCUTE
Elaborarea programei de optional la invatamantul obligatoriu
EVALUARE SUMATIVA Unitatea de invatare:Relatiile dintre oameni in cadrul grupului
Cuvinte fermecate - TE ROG
EDUCATIE CIVICA - OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

TERMENI importanti pentru acest document

: : : : :

                                      

SCOALA DE LA TORONTO

Cuprins

1. Scoala de la Toronto

  • Cadru general.

2. Harold Adams Innis

  • Biografie;
  • Media din perspectiva spatio-temporala.

3. Marshall McLuhan

  • Biografie;
  • „Galaxia Gutenberg”;
  • „Innis vs. McLuhan”

Bibliografie

  1. Scoala de la Toronto

Cadru general

Scoala de la Toronto promoveaza o perspectiva distincta asupra comunicarii, ceea ce este cunoscut indeobste sub numele de „determinism tehnologic“. Sunt si argumente care nu sustin ideea de „scoala“. Nu avem acea pleiada de autori, acea arborescenta de creatii pe care o intalnim in cazul Scolii de la Chicago, de pilda. Scoala de la Toronto cuprinde doar doi autori: Harold Innis si Marshall McLuhan. Cu mentiunea ca ultimul, desi s-a format la Toronto si a fost un discipol al lui Innis, filiatie pe care nu a negat-o niciodata,

a petrecut perioada de creatie propriu-zisa in SUA, unde a devenit cel mai renumit autor in domeniul studiului comunicarii.

Marshall McLuhan mai este cunoscut, in principal datorita intelesurilor formulei sale binecunoscute „media este mesajul“. McLuhan subliniaza distinctia neta intre „continutul“ mijlocului de comunicare, ceea ce transmitem noi prin intermediul cartii, ziarului, radioului sau televiziunii, si influenta, profunda si durabila, desi mai putin evidenta, pe care o exercita caracterul mijlocului de comunicare. Influenta mijlocului de comunicare in ceea ce priveste modurile noastre de perceptie, structurile noastre de cunoastere, modelul nostru mental, felul in care privim si intelegem lumea, reprezinta sensul profund al formulei „mijlocul este mesajul“.

 De asemenea, McLuhan face o clasificare in media „calde“ si media „reci“. Daca admitem intelesul de mai sus al formulei „media este mesajul“, atunci noua realitate configureaza un alt rol pentru media. Complet diferit de cel traditional, care privea mijloacele de comunicare drept instrumente secundare, drept adjuvante in procesul dezvoltarii sociale. Media se cer privite drept make-happen agents, deci ca agenti care fac ca lucrurile sa se intample si nu make – aware agents, agenti meniti sa constientizeze o situatie sau alta

  1. Harold Adams Innis

Biografie

Harold Adams Innis (1894-1952) a fost un canadian, profesor de economie politica la Universitatea din Toronto si autor de lucrari de seminar pe mass-media, teoria comunicarii.



Media din perspectiva spatio-temporala

Conceptul de media privita din perspectiva spatio-temporala a fost analizat, pentru prima data, de catre Harold Adams Innis, in urma studiului privind industria canadiana. Acesta a fost publicat si prezentat mai pe larg in lucrarea „Imperiu si Comunicare” in anul 1950.

Ideea centrala a lucrarii  fost aceea cum ca odata cu aparitia tiparului s-a trecut de la o societate definita prin timp, la o societate definita prin spatiu. Astfel, media, la randul ei, este analizata din perspectiva temporala, cat si spatiala. Media care scoate in relief latura temporala este una ce se pastreaza si dureaza in timp, iar cea de tip spatiala este cu mult mai putin durabila datorita fragilitatii.

Media care se pastreaza in timp se identifica prin pergament, lut, piatra si a favorizat la decentralizarea si ierarhizarea institutiilor. In plus, a fost un factor definitoriu pentru pastrarea constiintei istorice a unei mici comunitati, dar si a formelor traditionale de putere. De exemplu, monopolul marilor religii, detinut de institutiile ecleziastice, ca si de manastirile budiste s-a constituit utilizand pergamentul ca medium. Pergamentul este o piele de animal (oaie, vitel, capra) prelucrata special in trecut pentru a se putea scrie pe ea. Un al exemplu este cel al scrierii cuneiforme care a fost printre primele forme de expresie scrise din lume si consta in cuie sapate sau imprimate pe tablite de argila, folosita de unele popoare orientale antice.

Media constituita din material fragile, ce nu pot face fata trecerii timpului, precum hartia si papirusul, a favorizat centralizarea si sistemul de institutii mai putin ierarhizate. Prin urmare, se considera ca hartia a ajutat la dezvoltarea, in China, a unei administratii birocratice, iar papirusul ar fi influentat procesul de extindere a imperiului egiptean. Papirusul este un tip de hartie produs de vechii egipteni. In mod normal, papirusul se obtinea prin lipirea laolalta a circa 20 de foi din maduva de papirus. Aceste foi erau aranjate in straturi alternative, aliniate vertical, apoi orizontal. Fasiile erau apoi acoperite cu in si batute cu un ciocan de lemn. La sfarsit, papirusul era lustruit cu o piatra. Papirusul se folosea inca dinaintea Primei Dinastii.

  1. Marshall Mc Luhan

 

Biografie

Marshall McLuhan (1911-1980) a fost un canadian pedagog, filosof si bursier, un profesor de literatura engleza, un critic literar, un retoric si un teoretician in comunicareMcLuhan's work is viewed as one of the cornerstones of the study of media theory ..

Teoriile fundamentale ale profesorului McLuhan dateaza de la inceputul anilor 1950. Primele sale carti, Mireasa mecanica: Folclorul omului industrial (New York, 1951) si Explorari in comunicatii (Boston, 1960) i-au adus aprecierea academica in Toronto, dar au ramas practic necunoscute publicului. In 1962, cu Galaxia Gutenberg, Marshall McLuhan a cucerit un public mai larg. Aceasta carte trata despre efectele pe care tehnologia tiparului le-a avut asupra civilizatiei occidentale, ca si despre efectele psihologice si senzoriale ale mediului textului tiparit.

                O alta carte, inca si mai ambitioasa, a urmat in 1964: Intelegerea mediilor. Avea un caracter sintetic si studia efectele sociale si psihologice ale diferitelor medii, examinindu-le in ordine cronologica incepind de la cel mai vechi, comunicarea fata in fata. Mediul este mesajul (1967) a fost o lucrare experimentala destinata unui public ale carui gusturi favorizau revista ilustrata mai degraba decit textul tiparit. Mai tirziu, teoriile lui McLuhan au fost atit de bine primite incit s-a format un intreg grup academic numit 'scoala de la Toronto

„Galaxia Gutenberg”

                Pe scurt, teoria lui Marshall McLuhan ar putea fi exprimata dupa cum urmeaza: Mediul utilizat pentru comunicare determina perceptia senzoriala, mentalitatea si activitatea culturala a utilizatorilor cu consecinte profunde asupra vietii si structurii sociale. De fapt, fiecare mediu este o extensie a corpului uman. Hainele si casele sint extensii ale pielii noastre, rotile si soselele sint extensii ale picioarelor noastre, iar mediile electrice sint extensii ale sistemului nostru nervos. Gibson utilizeaza si el aceasta metafora, referindu-se la reteaua informatica cu sintagma 'sistemul nervos electronic extins al omenirii'.




               

Conform acestei teorii, lumea si gindirea occidentala au fost dominate din secolul al cincisprezecelea pina in secolul al douazecilea de mediul tiparului. Tiparul a fost acela care a concentrat perceptia umana asupra aspectului vizual, a educat simtul perspectivei, a impus ideile de uniformitate si linearitate care au fost utilizate in domenii precum fizica newtoniana sau linia de asamblare si, nu in ultimul rind, a permis limbajelor standard sa se cristalizeze, ducind la aparitia nationalismului si, pe termen lung, la crearea statelor nationale. Separarea neta a cuvintelor tiparite pe hirtie, foarte diferita de sirurile de litere din manuscrisele medievale, a favorizat aparitia metodei carteziene de analiza.

               

Totusi, 'Galaxia Gutenberg' s-a apropiat de sfirsit odata cu aparitia mediilor electrice. A fost inlocuita treptat de ceea ce McLuhan a numit 'Galaxia Marconi', care a adus efecte contrare. Daca tiparul este vizual, electricitatea este in primul rind tactila. Daca textul tiparit favorizeaza detasarea, electricitatea implica participarea. Uniformitatease transforma in diversitate. Granitele nationale sint inlocuite de participarea globala.

               

Majoritatea acestor idei pareau destul de greu de acceptat la inceputul anilor 1960 cind au fost publicate. Uniformitatea produselor, a stilurilor de viata, a ideilor parea sa fie suficient de puternica pentru a dura vesnic. Dar astazi profesorul McLuhan este sfintul-protector al revistelor de calculatoare avangardiste precum Wired, iar lucrarile sale pot fi gasite in forma multimedia pe CD-ROM. Si teoriile sale vor fi foarte utile pentru abordarea mediului pe care personajele lui Gibson il utilizeaza in Neuromantul.

Un alt concept inventat de McLuhan a fost acela de „sat global”. Termenul sugereaza ca globalizarea a cumparat intreaga lume ca un sat in care fiecare este interconectat. Acest „sat” actioneaza ca un sistem electronic mondial. McLuhan sustine ca tehnologiile de comunicare au restabilit uniunea in aceasta lume occidentala si ca au aparut, initial, in Vest, odata cu introducerea radioului si a mesajelor media insotite de imagini, mai multe puncte de vedere, etc. Prin urmare, mass media se dovedeste un element principal in acest „sat”, facand mai usoara interactionarea dintre producator si consumator.

„Innis vs. McLuhan”

                McLuhan a fost coleg al lui Innis la Universitatea din Toronto. Ca proaspat profesor de engleza, McLuhan a fost flatat cand a invatat ca Innis pusese cartea sa, „Mireasa mecanica”, pe lista de citit pentru anul patru de studiu. McLuhan s-a bazat pe ideea construita ca in studiul efectelor mass media, conteaza forma mai mult decat continutul.

                Atat Innis, cat si McLuhan, s-au centrat pe comunicarea bazata pe tehnologii. Ei difera la principiul tipurilor de efecte datorate acestor tehnologii. In timp ce, Innis crede ca comunicarea tehnologica afecteaza, in principal, organizarea sociala si cultura, McLuhan vede ca principal efect asupra organizarii senzoriale. McLuhan a avut mai mult de remarcat asupra perceptiei, iar Innis asupra institutiilor.

                Biograful John Watson noteaza faptul ca munca lui Innis a fost profund politica, in timp ce, cea a lui McLuhan nu a fost. Watson scria ca mecanizrea cunoasterii este cheia muncii lui Innis. Acest fapt subliniaza si politizarea pozitiei lui Innis fata de cea a lui McLuhan. Pentru Innis, presa reducea gandirea omului ducand-o la automatisme in cunoastere, iar McLuhan facea o separare clara intre media si senzorialitate.

                Ca profesori in cadrul aceleiasi universitati, cei doi au impartit aceeasi dilema cum ca cultura tinde sa produca puncte fixe de abordare a unei teme, cat si o omogenitate in gandire. Impreuna, cei doi au avut aceeasi conceptie despre formele naturale de conversatie, una mai buna fata de formele scrise si, astfel, munca lor a avansat teoria cum ca societatea este in continua schimbare si transformare datorita comunicarii.

BIBLIOGRAFIE


loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2489
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site