Pronumele
Pronumele este partea de vorbire flexibila
care tine locul unui substantiv.
Pronumele este de mai
multe feluri:
pesonal, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat, interogativ,
relativ, negativ.
Pronumele personal:
Pronumele personal este pronumele care indica
persoana vorbirii (eu, noi), cu care se vorbeste(tu, voi), despre care se
vorbeste(el, ea ei, ele). Are forme
accentuate si neaccentuate. Se declina la toate cele cinci cazuri, avand forme
dupa schema urmatoare:
Singular
|
Per-
soana
|
N
|
G
|
D
|
Ac
|
V
|
|
I
|
eu
|
|
mie
|
imi, mi
|
pe mine
|
ma
|
|
|
II
|
tu
|
|
tie
|
iti, ti
|
pe tine
|
te
|
tu!
|
|
III
|
el
|
al(a, ai, ale) lui
|
lui
|
ii, i
|
pe el
|
il, l-
|
|
|
|
ea
|
al(ai, a, ale) ei
|
ei
|
ii, i
|
pe ea
|
o
|
|
Plural
|
Per-
soana
|
N
|
G
|
D
|
Ac
|
V
|
I
|
eu
|
|
noua
|
ne, ni
|
Pe noi
|
ne
|
|
|
II
|
tu
|
|
va,vi
|
va, vi
|
pe voi
|
va
|
voi!
|
|
III
|
el
|
al(ai, a, ale) lor
|
le, li
|
le, li
|
pe ei
|
ii,i
|
|
|
|
ea
|
al(ai, a, ale) lor
|
lor
|
le,li
|
pe ele
|
le
|
|
Functia sintactica a pronumelui personal:
1.
Subiect in
cazurile:
-Nominativ:
El citeste.
-Genitiv:
Ai lui au plecat la mare.
2.
Nume predicativ in:
-Nominativ:
Prietenul mae este el.
-Genitiv:
Caietul este al lui.
-Acuzativ:
Florile sunt pentru ea.
2.
Atribut
pronominal:
-Genitiv:Cartea
lui este pe masa.
-Dativ:
Succesul gratie lui ne-a incantat.
-Dativ
posesiv: Mana-ti era rece.
-Nominativ
(apozitie): Elena, ea, eate prietena lui.
-Acuzativ:Excursia
impreuna cu voi a fost reusita.
4.Complement
indirect: Pe ea am cautat-o.
5.
Complement direct:
-Genitiv:
Prietenii au luptat contra lui.
-Dativ:
Lui i-am adus o carte.
-Acuzativ:
Ma gandesc la voi.
6.
Complement circumstantial de loc: Copii alergau spre noi.
7.
Complement circumstantial de timp:
-Genitiv:
Tu ai sosit acasa inaintea lui.
-Acuzativ:
Ai intrat in clasa odata cu mine.
8.
Complement de agent: Problema a fost compusa de el.
9.
Complement circumstantial de mod: Copii au cantat ca voi.
10.
Complement circumstantial de cauza:Am intarziat din pricina lui.
11.
Complement circumstantial de scop: Ai muncit in scopul lui.
Pronumele personal de politete:
Are
formele:
|
Persoana a-II-a
|
Persoana a-III-a
|
|
singular
|
plural
|
singular
|
plural
|
|
|
|
masculin
|
feminin
|
masculin
|
feminin
|
|
dmneata,
mata, matale, d-ta
|
dumnea-
voastra d-voastra
|
dumnealui
|
dumneaei
|
dumnealor
|
dumnealor
domniile
lor
|
Locutiuni pronominale de politete: Luminatia
Ta, Inaltimea Sa, Preasfintia Sa, Majestatea Sa etc.
Pronumele reflexiv:
Pronumele
reflexiv tine locul obictului asupra caruia se exercita direct sau indirect
actiunea verbului.
Are forme proprii numai pentru persoana
a-III-a. Pronumele reflexiv are numai DOUA cazuri: DATIV si ACUZATIV.
Formele pronumelui reflexiv:
|
Cazuri
|
Pers.I
|
Pers.II
|
Persoana a-III-a
|
|
N
|
-
|
-
|
-
|
|
G
|
-
|
-
|
-
|
|
D
|
-
|
-
|
Accentuat: sie, siesi;
neaccentuat: isi, si, - si
|
|
Ac
|
-
|
-
|
Accentuat: sine, sinesi;
neaccentuat: se, s
|
Functia sintactica:
4
Complement
direct: El se spala.
5
Atribut
pronominal:Lauda de sine.
6
Complement
indirect: El isi aminteste de vacanta.
7
Atribut
pronominal in D: Lundu-si haina a plecat.
Pronumele si adjectivul pronominal de intarire
Pronumele deintarire este partea flexibila
de vorbire care insoteste un substantiv sau un pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat. Are functia
sinatctica de atribut
adjectival, mai rar de subiect.
Formele
pronumelui de intarire:
|
Nr.
|
Gen
|
Persoana I
|
Persoana II
|
Persona III
|
|
singular
|
m:
|
insumi
|
insuti
|
insusi
|
|
|
f:
|
insami
|
inseti
|
insasi
|
|
plural
|
m:
|
insine
|
insiva
|
insisi
|
|
|
f:
|
insene
|
inseva
|
Insesi, insele
|
Exemple:
Insumi te-am vazut chiulind.
¯
pronume de intarire, SUBIECT
Elevul insusi a compus
acest exercitiu.
¯
atribut adjectival
Tu insuti ai fost
impotriva hotararii.
¯
atribut adjectival
Pronumele si adjectivul
pronominal posesiv
Pronumele posesiv este partea flexibila de
vorbire care inlocuieste numele posesorului, cat si al obiectului posedat
Este intotdeauna insotit
de articolul posesival genitival: al, a, ai, ale.
Formele pronumelui
posesiv:
Pronumele
posesiv are forme pentru cele trei persoane, dupa genul si numarul obiectului
posedat si dupa numarul posesorilor.
8
Un singur obiect
posedat – un singur posesor:
|
Persoana (singular)
|
masculin
|
feminin
|
|
Persoana I-a
|
al meu
|
a mea
|
|
Persoana a-II-a
|
al tau
|
a ta
|
|
Persoana a-III-a
|
al sau
|
a sa
|
9
Un singur obiect
posedat – mai multi posesori
|
Persoana
|
masculin
|
feminin
|
|
Persoana I-a
|
al nostru
|
a noastra
|
|
Persoana a-II-a
|
al vostru
|
a voastra
|
|
Persoana a-III-a
|
al lor
|
a lor
|
10
Mai multe obiecte
posedate – un posesor:
|
Persoana
|
masculin
|
feminin
|
|
Persoana I
|
ai mei
|
ale mele
|
|
Persoan a-II-a
|
ai tai
|
ale tale
|
|
Persoana a-III-a
|
ai sai
|
ale sale
|
11
Mai multe obiecte
posedate – mai multi posesori:
|
Persoana
|
masculin
|
feminin
|
|
Persoana I
|
ai nostri
|
ale noatre
|
|
Persoana a-II-a
|
ai vostri
|
ale voastre
|
|
Persoana a-III-a
|
ai lor
|
ale lor
|
Adjectivul posesiv:
Adjectivul
posesiv are aceleasi forme ca si pronumele posesiv ( insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr,
si caz si devine adjectiv pronominal).
Caietul
meu este pe masa.
Un
caiet al meu este pe masa.
FUNCTIA SINTACTICA a
PRONUMELUI POSESIV
1)Subiect: Ai mei au venit.
2)Nume predicativ:
12
N : Caietul este
al nostru.
13
G : Pamantul
acesta era alor sai.
14
Ac : florile sunt
pentru ai nostrii.
3)Atribut pronominal: Reusita alor nostri a bucurat
toata scoala.
4) Atribut adjectival: Cainele vostru e rau.
5)Complement indirect:
15
G: Dusmanul s-a
repezit asupra alor nostrii.
16
D: Am dat alor
vostri mingea.
17
Ac: El isi
aminteste de ai tai.
6)Complement direct: I-am intalnit pe ai tai
7) Complement circ de loc: El mergea catre ai sai.
8) Complement circ de timp: El a venit pe teren
inainte alei noastre
9) Complement circ de cauza: El a intarziat din
pricina alor sai.
10) Complement circ de scop: El a muncit pentru ai
sai.
11)Complement de agent: Scrisoarea a fost trimisa de
ai tai.
Pronumele si adjectivul
pronominal
demonstrativ
Pronumele demonstrativ este partea de vorbire
flexibila care inlocuieste numele unui obiect indicand apropierea sau
departarea lui in spatiu ori in timp, identitatea sau diferenta fata de alte
obiecte.
Pronumele demonstrativ are formele:
1
de apropire:
acesta, aceasta, acestia, aceastea.
2
de departare:
acela, aceea, aceia, acelea.
3
de identitate:
acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi.
4
de
identificare(diferentiere);celalat, cealalta, ceilati, celalte.
Pe langa aceste forme de intalnesc formele
populare:
o asta,
asta, astia, istea, etc.
o acela, aia, alea, etc.
o alalat,
ailalta, ailalti, etc.
Declinarea pronumelui demonstrativ:
|
Apropiere
|
Departare
|
|
|
singular
|
plural
|
singular
|
plural
|
|
masc
|
fem
|
masc
|
fem
|
masc
|
fem
|
masc
|
fem
|
|
acesta
|
aceasta
|
acestia
|
acestea
|
acela
|
aceea
|
aceia
|
acela
|
|
G.D.
|
acestuia
|
acesteia
|
acestora
|
acestora
|
aceluia
|
aceleia
|
acelora
|
acelora
|
Atunci cand pronumele
demonstrativ insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr si caz,
pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal
Exemple:
Cartea acestuia este mai
interesanta.
FUNCTIA SINTACTICA a PRONUMELUI
DEMONSTRATIV
1)Subiect: Acesta a venit.
2)Nume predicativ: N:
Prietenul meu este acesta.
G: Cartile sunt
ale acestuia.
Ac: Cartea este
pentru cealalta.
3)Atribut
adjectival: Copilul acesta este bun.
4)Atribut
pronominal: Cartile acetuia sunt noi.
5)Complement
indirect: D: Dau acestuia o minge.
Ac:
Eu m-am interesat despre acela.
6)Complement direct: Tu il cauti pe acela.
7)Complement circ de loc: Eu locuiesc langa acesta.
8)Coplement circ de timp: Tu ai venit inaintea acestuia.
9)Complement circ de de mod: El a raspuns ca acestia
10)Complement circ de cauza: El a intarziat din pricina acestuia .
11)Complement circ de scop: Ai muncit pentru acestia.
12)Complement de agent: Poezia a fost scrisa de acesta.
PRONUMELE SI
ADJECTIVUL
PRONOMINAL
RELATIV
Pronumele relativ se
foloseste numai in fraza si este element relational intre regenta si
subordonata, pastrandu-si functia
sintactica in propozitie.
Formele pronumelui
relativ:
1
simple: care,
cine, ce, cat, cata, cati, cate.
2
compuse: cel
care, cel ce, ceea ce.
DECLINAREA pronumelui relativ:
|
Forma
|
cine
|
cat,
cati, cata, cate
|
care
|
|
N.Ac
|
cine
|
cat,
cati,
cata, cate
|
care
|
|
|
G.
|
(al,
a, ai, ale)
cui
|
caror
|
(al,a,ai,ale)
|
carui,(a)
carei(a)
caror(a)
|
|
D.
|
cui
|
caror
|
m
|
caruia
carora
careia
|
PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL INTEROGATIV
Partea de vorbire care tine locul cuvantului
asteptat ca raspuns la o intrebare
dintr-o propozitie sau fraza interogativa directa.
|
SUBIECT
|
Cine a venit?
|
|
NUME PREDICATIV
|
N: Cine este prietenul tau?
G: Al cui este caietul?
Ac:Pentru cine sent
florile?
|
|
ATRIBUT PRONOMINAL
|
A cui casa ai construit-o?
|
|
ATRIBUT ADJECTIVAL
|
Care carte este
interesanta?
|
|
COMPLEMENT DIRECT
|
Pe cine ai asteptat in
parc?
|
|
COMPLEMENT INDIRECT
|
D: Cui dau florile?
G: Impotriva cui au luptat
ei?
Ac:La cine te gandesti?
|
|
COMPLEMENT circ. de LOC
|
Spre cine alerga baiatul?
|
|
COMPLEMNT circ de TIMP
|
Inaintea cui a intrat in
clasa?
|
|
COMPLEMENT circ de MOD
|
Mai mult decat cine te
iubeste Mircea?
|
|
COMPLEMENT circ de SCOP
|
Pentru ce ai invatat tot
anul?
|
|
COMPLEMENT circ de CAUZA
|
Din cauza cui s-a
imbolnavit?
|
|
COMPLEMENT de AGENT
|
De catre cine a fost scrisa
poezia?
|
FUNCTIA
SINTACTICA:
PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEHOTARAT
Partea de vorbire care tine
locul unui substantiv, fara,sa dea vreo indicatie precisa asupra obiectului sau
fiintei pe care o inlocuieste.
ARE FORME:
1
simple:
unul, altul, atat, atata, atati, atate(a) (niscai)
2
compuse:
cineva, ceva, careva, altcineva, niscaiva, fiecare, fiecine, fiece,
ori(si)cine, ori(si)ce, ori(si)cat, oarecine, cutare, vreunul, vreuna
3
locutiuni-pronominale:
nu stiu cine(cineva), nu stiu ce (ceva), cine stie cine, te miricine.
Exemple:
A sunat nu stiu cine la
usa.
Il atragea nu stiu ce spre
crestele muntilor.
Cand pronumele nehotarat insoteste un substantiv cu care se
acorda in gen, nr, si caz devine adjectiv pronominal nehotarat, cu
functia sintactica de atribut adjectival.
Exemple:
Fiecare invata lectia.
Fiecare elev invata lectia.
|
N.Ac.
|
cineva
|
fiecare
|
oricine
|
|
G.D.
|
cuiva
|
fiecaruia
|
oricui
|
PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEGATIV
Partea de vorbire care tine locul unui
substantiv(sau ubstituit al aceesuia) pe care il neaga. Apare in propozitii
nuegative.
Exemple:
18
N-ai intalnit pe
colegii tai?
19
N-am intalnit pe
nimeni.
ARE
FORMELE: nimeni, nimic, nimica, nici unul, nici una.
Declinarea
pronumelui negativ:
|
N.Ac.
|
nimeni
|
nimenea
|
nici unul
|
nici una
|
|
G.D.
|
nimanui
|
nimanuia
|
nici unuia
|
nici uneia
|
Forme adjectivale: nici un, nici o
Exemple:
Astazi tu n-ai mancat nimic.
Ai cumparat niste nimicuri
foarte costisitoare.
Ii visezi la nimic crezan
mereu in soarta.
Numeralul este partea de vorbire flexibila ce exprima o cifra,
numarul obiectelor sau ordinea obiectelor numarate.
Exemple:
Doi si cu doi fac patru.
Doi baieti si doua fete stau
pe banca.
Primul elev a intrat in
clasa, al doilea a iesit.
NUMERALELE SUNT DE DOUA
FELURI:
|
|
propiu-zise
|
unu, un, una, o, doi, trei,
patru, cinci……. suta, mie, milion, miliard
|
|
multiplicative
|
indoit, intreit,
insutit,….dublu, triplu
|
|
distributive
|
cate unu, cate doi, cate
trei, cate una, cate doi, ……doi cate doi.
|
|
fractionare
|
doime, zecime, sutime, doi
la suta, zece la suta, trei pe patru, doi pe trei
|
|
adverbiale
|
o data, de doua ori,de trei
ori,de sute de ori
|
|
de aproximatie
|
doi-trei, sute, zeci, mii,
zeci si zeci etc.
|
|
|
|
|
|
propiu-zise
|
intai, primul, prima, al
doilea, cel de-al doilea, cel dintai, cea dintai
|
|
adverbiale
|
prima oara, a doua oara,
atreia oara.
|
Verbul este partea de vorbire flexibila de
vorbire care exprima actiuni sau stari: a iti, a iubi, a se bucura, a vrea
Categoriile gramaticale ale verbului
sunt:modul, timpul, persoana, numarul, diateza, conjugarea .
Verbe
personale:sunt acele verbe
care au subiect exprimat sau neexprimat:
Exemple:
Citesc (eu). (Tu) canti. Mergeti (voi) in
excursie. Fata danseaza.
Verbe impersonale: sunt
verbele care nu au subiect si au o singura forma: (persona a-III-a singular)
In cadrul verbelor impersonale , un regim
special il au verbele: “a .
fi”, ”a insemna”, “a ramane”,
“a ajunge”, “a trebui”.
Astfel verbul:
A FI:
1
impersonal: Eu
era sa cad.
2
copulativ: Cartea este interesanta.
A INSEMNA:
1
copulativ:
Iubirea inseamna sacrificiu.
2
impersonal
copulativ: Daca n-a venit la scoala inseamna ca n-a fost anuntat.
A RAMANE:
1
predicativ: El a
ramas la bunici.
2
copulativ: El a
ramas singur si fericit.
3
impersonal:
Ramane sa ma interesez de rezultat.
A AJUNGE:
1
predicativ: Tu ai
ajuns la mare.
2
copulativ: Tu ai
ajuns inginer.
3
impersonal:
Ajunge cat ai vorbit.
O clasificare a verbelor dupa diateze:
o activa: ploua, tuna, fulgera, pare, decurge,
reiese, merge,etc.
o reflexiva: se innopteaza, se intampla, se
zice, se aude, se cuvine,etc
o pasiva: este stiut, este cunoscut, este
stabil, este dat, etc.
VERBELE AUXILIARE:
Verbele
auxiliare sau ajutatoare sent verbele care ajuta la formarea modurilor si
timpurilor compuse(perfect compus,
viitor, viitor anterior, conjunctiv perfect, conditional optativ) si a
diatezei pasive.
Verbele
auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea.
Verbul a fi
in cadrul diatezei active formeaza urmatoarele moduri si timpuri:
20
indicati, viitor
anterior: voi fi vazut.
21
Conjunctiv
perfect: sa fi vazut.
22
Conditional-optativ
perfect: as fi vazut.
23
Infitiv perfect:
a fi vazut.
VERBELE UNIPERSONALE:
Sunt in
special onomatopeice, au un subiect exprimat, numai la persoana III-a singular.
CONJUGAREA:
Dupa terminatia verbului de la infinitiv, verbele
limbii romane se impart in patru mari grupe, numite conjugari:
Cojugarea I-a – cuprinde verbele care se
termina la infinitiv in „a”:a canta, a dansa, a spala etc.
Conjugarea a-II-a – cuprinde verbele care se
termina la infinitiv in „ea”: a bea, a vedea, a placea.
Conjugarea a-III-a – cuprinde verbele care se
termina la infitiv in „e”: a merge, a bate, a vedea, a placea etc.
Conjugarea a-IV-a – cuprinde verbele care se
termina la infitiv in „i” sau “i”: a iubi, a dori, a privi, a cobori, a uri, a
hotari.
Modurile verbului
Modul
este forma pe care o ia verbul pentru a arata cum considera vorbitorul
actiunea:
1
Reala
(INDICATIVUL)
2
Realizabila
(CONJUNCTIVUL, CONDITIONAL-OPTATIV(prezent) SI IMPERATIV)
3
Ireala
(CONJUNCTIVUL si CONDITIONAL-OPTATIV
perfect)
Dupa felul in care sunt sau nu insotite de
persoane in timpul conjugarii, modurile sunt personale si impersonale.
Modurile personale exprima
persoana si formeaza predicatul, deci sunt predivative.
Acestea sunt:
1
Indicativul
2
Conjunctivul
3
Conditional –
optativ
4
Imperativ
Verbele
la aceste moduri sunt verbe predicative,formand singure un predicat.
Modurile nepersonale nu exprima
persoana si nu pot forma predicatul, sunt deci moduri nepredicative.
Modurile nepredicative sunt :
1
Infinitivul
2
Gerunziu
3
Participiu
4
Supin
Adverbul este partea de vorbire neflexibila care exprima
caracteristicile unei stari, isusiri ori actiuni au imprejurarile in care au
loc acestea.
Dupa forma adverbele sunt:
1
Simple: abia,
azi, maine, ieri, acum, repede, bine, etc
2
Compuse:
maine-seara, ieri-seara, ieri-dimineata, alundeva, altfel, altcumva,
asta-noapte, asta-vara etc
3
Locutiuni
adverbiale: de-a pururea, cu de-a sila, in veci, prin sutprindere etc
4
Expresii cu
valoare de adverb: la pastele cailor, cum scrie la carte , ca pe apa etc.
Prepozitia este patea de vorbire
neflexibila, fara functie sintactica, care leaga intre ele parti de propozitie.
Este un cuvant ajutator si se analizeaza impreuna cu partea de propozitie pe
care o insoteste.
Exemple: Cartea de istorie,
gandul ajutator etc.
Dupa forma, prepoziile sunt:
o Simple: a
, catre, contra, cu , de, fara, in, intru, la, langa, pe, pentru, asemenea,
peste, printre etc.
o Compuse:
de la, de catre, de pe , fara de, de pe la, de pe langa, pe sub, pana pe la
etc.
Interjectia este partea de vorbire neflibila
prin care se exprima trasaturi sufletesti, un indemn, o chemare sau se imita
sunete din natura.
Dupa forma, interjectiile sunt
a)
Formate dintr-un
singur sunet: o vocala (O!A!I!), o consoana:T,H!
b)
Din doua sau mai
multe consoane repetate: brr!crr!
c)
Dintr-o silaba
sasu un grup redus de silabe:Of!,Vai!, Aha!,Bravo
d)
Cuvinte repetate:
toc-toc!,pac-pac!pic-pic!
Functia sintactica:
Subiect:
Printre raniti se auzea Au!Vai!
PV:Pupaza zbrrrrrr!pe o dughena.
NP:E vai de voi.
At. Int.: Pe ulita auzeam indemnul hais!cea!
CD: Din camera vecinului se auzea bravo!
CcM: Usa se deschise incet scart, scart!