Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Bazele genetice ale comportamentului

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Suicidul
ALBASTRII: BUNII SAMARITENI
TELENCEFALUL
COMPORTAMENTUL PROSOCIAL DIN PERSPECTIVA TEORIEI ACTIUNII SOCIALE
Teoreticianul
APTITUDINILE
Psihodiagnoza la varstele mici
CARACTERUL si ATITUDINILE SOCIALE
Psihologia grupurilor scolare - Specificul grupurilor de elevi ca grupuri sociale
GANDIREA din punct de vedere functional, psihogenetic si structural

TERMENI importanti pentru acest document

: determinismul genetic al temperamentului : : : coleric temepramente definitii :
loading...

Bazele genetice ale comportamentului

PERSONALITATEA

            Ca definitie, prin personalitate se considera „ individul uman sub raportul dezvoltarii depline si al valorificarii, al realizarilor sociale multilaterale, materiale si spirituale, al insusirilor sale ca persoana”.

            Personalitatea este rezultatul interferentelor conditionale complexe dintre individ cu mediul familial si social. Este un sistem bio-psiho-socio-cultural. Apartine si biologicului, pentru ca este programata si determinata genetic.

            Personalitatea este subiectul uman privit ca:

-         subiect pragmatic, al actiunii, al dominantei, al stapanirii,

-         subiect episemantic, al cunoasterii, cel ce ajunge la constiiinta de sine si de lume;

-         subiect axiologic, purtator si generator al valorilor, al culturii, al adevarului de bine si frumos.

            Personalitatea si activitatea neuropsihica ( normopsihologica si psihopatologica) sunt influentate de doi factori intereferentiali: endogeni si exogeni.

In afara de constitutia genetica, factorii endogeni ca modulatori potentiali ai personalitatii, temperamentului, caracterului si comportamentului sunt: gradul de cultura al individului, capacitatea de integrare in mediul familial si social, capacitatea de adaptare la factorii si conditiile de existenta biologica.

Dintre factorii exogeni, implicati in modelarea personalitatii, se mentioneaza: mediul socio-cutural in care se dezvolta individul de la nastere pana la maturitate, mijloacele puse la dispozitie de catre familie, de catre societate, ce permit integrarea individului si care influenteaza structurile psihice umane.

            Psihologia a pus in centrul edificiului personalitatii conceptul de „Eu”. Eul este subiectul la nivelul caruia se intersecteaza trei verbe: „a fi”, „a avea”, „a face”.

Specific Eului este constiinta de sine, realizata din confruntarea cu constiinta de lume. Eul este integratorul personalitatii si isi asuma propria fiinta cu care se identifica. Eul in dezvoltarea sa se constituie parcurgand urmatoarele etape:

-         etapa Eului corporal;

-         etapa Eului social;

-         etapa definirii Eului spiritual.

Aceste etape se suprapun si se definesc ontogenetic.

Ontogenetic Eul se dedubleaza in:

-         Eul activ, este afirmarea fiintei, coordonarea demersurilor. Este predictia „a fi”.

-         Eul pasiv, este prezenta fiintei cu toate atributele ce-l particularizeaza.

Ereditatea personalitatii

            Determinismul genetic al personalitatii s-a satabilit pe baza studiilor efectuate pe cuplurile gemelare. Pentru a stabili ca personalitatea individului are un determinsm genetic, s-au urmarit urmatorii parametrii principali:
            - introversia si extraversia

-         forta Eului

-         anxietatea si caracterul nevrotic.

Pentru acesti parametrii, heritabilitatea are valoare incadrata intre 0,45 si 0,55. In situatiile cand valorile depasesc cu mult limita de toleranta, valori foarte mici ( sub limita de toleranta) sau foarte mari ( peste limita de toleranta), se apreciaza laturi extreme ale personalitatii respectivului individ ( negative sau mult peste limita normala).

Particularitatile acestor parametrii pot fi urmatoarele:

  1. introversia si extraversia

A.O. Volta ( 1969) defineste introversia si extraversia in urmatorii termeni:

a) introversia se refera la tipul de personalitate in care introversia este determinata si reprezinta un grup de trasaturi ale personalitatii, dominanta fiind gandirea fantezista cu exces de imaginatie creativa, alaturi de „retragerea” din mediul social. Indivizii introvertiti se caracterizeaza printr-o interiorizare excesiva, fiind putin comunicativi.

b) extraversia reprezinta acel grup de trasaturi ale personalitatii la care predomina, directionat, interesul individului spre exterior, spre interlocutori, spre mediul social. Indivizii extravertiti au capacitatea de adaptare la mediul ambiant, au preferinte penrru actiuni in detrimentul capacitatii de reflectare.

  1. forta Eului

Vandenberg (1967), cercetand forta Eului si urmarind heritabilitatea anumitor caractere, trasaturi care completeaza unitar personalitatea individului, a consemnat urmatoarele elemente particulare personalitatii:

-         timiditatea;

-         adapatabilitatea si integrarea sociala

-         sociabilitatea.

Trasaturile fortei Eului prezinta o scala a valorilor de exprimare si heritabilitate, scala stabilita prin testul Bernreuter si anume:

-         Scala dominantei – H= 0,56

-         Scala increderii – H= 0,48

-         Scala tendintei de automultumire – H= 0,51.

-         Scala de activitate prin chestionarul de temperament – H=0,59.

  1. Heritabilitatea si transmiterea genetica a anxietatii, a nevrozelor se situeaza pe pozitia trei. Laturile si factorii anxietatii si nevrozelor, studiate si stabilite de Vandenberg sunt:

-         factorul depresiv

-         factorul nevrotic

-         avaritia

-         anxietatea fobica

-         dezechilibrul psihic, psihastenia si schizofrenia.

TEMPERAMENTUL

            Prin temperament intelegem „ ansamblul trasaturilor neurofizilogice ale unei persoane, care determina diferentieri psihice interindividuale in privinta capacitatii energetice si dinamica comportamentului”. El reprezinta latura aprecierii „cantitative” prin care consemnam prezenta individului in cadrul familiei, societatii, in mediul de viata.

            Temperamentul este latura dinamico-energetica a comportamentului prin care se stabileste daca o persoana este energica, rapida, echilibrata sau cumpatata, irascibila sau agresiva, apatica, melancolica etc.

            Trasaturile si tipurile temperamentale sunt considerate ca laturi ale personalitatii. Deci conceptul de personalitate cuprinde si sistemul atributelor, structurilor si valorile temperamentale, prin care se particularizeaza o persoana, toate grefate pe un suport genetic.Temperamentul reuneste laturile innascute de reactiviatte psihomotorie, mostenite si determinate genetic.

            Dupa Gallpost, reactivitatea psihomotorie il apropie de latura constitutional-organica a personalitatii. Ananiev considera temperamentul ca latura psihofiziologica a personalitatii, iar personalitatea este latura psihofiziologica a caracterului, sau premiza morfofunctionala a aptitudinilor.

            Plecand de la definitie, temperamentul este conditionat de doi factori: factorii genetici si factorii modelatori din mediu.

            Hipocrate ientifica urmatoarele componente:

  1. tipul coleric:

-         eruptiv, navalnic, nestapanit,

-         deprimat, cuprins de teama, panicos,

-         inclinatie spre exagerare pozitiva sau negativa,

-         nelinistiti, nerabdator, furie violenta, exces de amicitie sau ostilitate,

-         capacitate de concentrare si actiune pe termen lung,

-         extravertit, comunicativ.

  1. tipul sanvinic:

-         ritmicitate

-         echilibru,

-         vioiciune,

-         rapid in actiuni, miscari, in vorbire,

-         buna dispozitie,

-         usor adaptabil,

-         calm cu o mare stapanire de sine.

  1. tipul flegmatic:

-         lent in activitatile pe care le executa,

-         excesiv de calm,

-         o mare perseverenta voluntara,

-         meticulos,

-         putin adaptabil,

-         interiorizat si putin comunicativ.

  1. tipul melancolic:

-         tonus scazut,

-         sensibilitate si emotivitate excesive

-         depresie psihica,

-         se adapteaza si integreaza social cu multa prudenta si retinere,

-         dificil cu propria persoana,

-         nu are incredere in fortele si activitatile proprii.

Factorii genetici si temperamentul

            Prin studiile cuplurilor gemelare si anchetele familiale, Galton a stabilit, cu certitudine, ereditatea temperamentului. Componentele genetice din constitutia organismului reprezinta factorul determinant al trasaturilor temperamentale. Acestea se mostenesc de la ascendenti si sunt transmise descendentilor. Ca latura a temperamentului, energia creatoare impinge pe creator la relizari deosebite, iar energia creatoare este determinata genetic. Din studiul cuplurilor gemelare univiteline, Galton trage urmatoarea concluzie:”ereditatea prevaleaza enorm asupra influentei mediului”

            Devenport (1923), studiind cuplurile gemelare, considera temperamentul ca un mozaic de particularitati genetice, „disociabile, unitare si independente”. Considera ca temepramentul are grade diferite de deviatie de la normalul tempoului personal a majoritatii oamenilor.

            Pentru studiul mendelian a fost necesara stabilirea unor criterii clare, delimitante si contrastante, urmarite pe filiatia directa. In raport de valoarea medie „normala”, sunt descrise urmatoarele tipuri:

-         tipul hiperkinetic – cu activitate crescuta si nivel emotiv ridicat. Se subimparte in sanguin si coleric.

-         tipul hipokinetic – cu activitate scazuta si nivel emotiv scazut. Se subimparte in flegmatic ( linistit, serios) si melancolic (lipsa de reactivitate, apatie, tristete, interiorizare, necomunicativ.)

Pe baza observatiilor sale, Devenport presupune existenta a doua cupluri de gene:

-         gena dominanta E – produce excitabilitate;

-         gena recesiva e – absenta excitabilitatii;

-         gena dominanta C – produce dispozitie optimista;

-         gena recesiva c – produce depresii.

Prin comportament, genele ar fi situate pe cromozomi diferiti, cu transmitere independenta si recombinare genetica aleatorie ( probabilstica). In consecinta un individ ar putea fi:

-         homozigot E (E-E) – coleric

-         heterozigot E (E-e) – sangvinic

-         homozigot C (C-C) – normal, optimist

-         heterozigot C ( C-c) – flegmatic

-         absenta factorului C – melancolic, depresiv.

CARACTERUL

            In context psihologic, notiunea de caracter poate fi definita astfel :” caracterul este un ansamblu unitar de insusiri psihice, esentiale si stabile ale personalitatii, care primesc aprecierea pozitiva sau negativa”. Caracterul reprezinta structurile psihice si spirituale ale individului, conturate din modelul comportamental al relatiilor scio-familiale si din activitatea acestuia.

            Fiecare persoana, cu trasaturi stabile si constante, este o individualitate irepetabila din punct de vedere caracter. Caracterul repretinta ansamblul de trasaturi psiho-individuale. El nu trebuie confundat cu sistemul de personalitate si temperament.

            Daca personalitatea este ansamblul de atitudini si valori, reprezentand latura relationala si valorica, iar temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii rezultate din comportamentele constitutionale morfo-funcsionale, in schimb caracterul se particularizeaza prin modul de conduita, prin raporturile ce le intretine o persona cu indivizii conspecifici, dar si conduita fata de propria-i fiinta.

            Caracterul este modul de a fi onest sau neonest, sincer sau fatarnic, cinstiti sau mincinos, harnic sau lenes, constiincios sau neglijent, capabil sau nu, inteligent sau arogant, rautacios, modest, bun, sarguincios , cu vocatie sau nu, cu vointa de putere.

            Particularitatile structurale ce definesc caracterul persoanei sunt:

-         unitatea caracterului: este nemodificarea conduitei, o conduita constanta in toate circumstantele in care s-ar gasi persoana;

-         expresivitatea caracterului: este trasatura care da o nota specifica „intregului”, in raport cu situatia in care se afla persoana;

-         originalitatea caracterului: distinctia unei persoane in  raport cu alte pesoane;

-         bogatia caracterului: este ansamblul relatiilor stabilite de o persoana in viata sociala, cu semenii, cu mediul familial;

-         statornicia caracterului: este atitudinea dar si trasatura de caracter cu semnificatie si mare valoare morala;

-         plasticitatea caracterului: este capacitatea de automodelare comportamentala a unui individ, conditionata de diverse situatii si „evolutia” caracterului in raport de influentele familiale si sociale;

-         taria de caracter: este rezistenta la actiuni si influente contrare principiilor, sentimentelor morale si scopurilor.

      Caracterul se modeleaza si este functia de echilibru intre potentialul genetic al individului si influentele grupului: familie, societate. El prezinta trasaturi limitative, diversificate individual prin forme, prin articulatie verbala, reactii in raport cu mediul extern. Caracterul se releva prin modul de a gandi al unei persoane, de a actiona, de a participa, de a comunica si de a simti.

Ereditatea trasaturilor de caracter

      Din studii efectuate de catre diversi cercetatori s-a tras urmatoarea concluzie: caracterul este dependent de constitutia genetica a individului.

      Din punct de vedere genetic, caracterele psihologice si comportamentale sunt de tip poligenic, iar distributia lor este de tip gaussian. Indicele de heritabilitate este raportul dintre varianta de origine genetica si varianta determinata de influentele mediului ambiant ( familial, social), ale caror valori sunt incadrate intre 0 si 1.

      Heritabilitatea caracterelor psihologice si comportamentale, normale si sau patologice, se pot stabili folosind metode ca:

-         examinarea cuplurilor gemelare;

-         studii familiale pe mai multe generatii;

-         studiul hederocolateralilor.

      Fr. Galton in lucrarea „Genele ereditatii” expune conceptia sa despre ereditatea caracterelor. El elaboreaza „legea ereditatii ancestrale a caracterelor”, considerand ca fiecare individ primeste in proportie de 50% material genetic de la fiecare genotor care, devenind un hibrid, tinde spre atenuarea si uniformizarea caracterelor primare. Conform acestei legi, caracterele primare, „originale”, ancestrale, prin recombinare genetica se diversifica, obtinandu-se diversitati caracterologice si neuropsihice particulare fiecarui individ.

      Trasaturile morale ale caracterului, determinate genetic, sunt:

-         constiinta de sine,

-         atitudinea fata de realizare,

-         stapanirea de sine,

-         egoismul,

-         atitudinea fata de parinti, profesori, colegi si animale,

-         vointa de munca,

-         perseverenta,

-         satisfactia in munca,

-         impresionabilitatea,

-         aria intereselor.

      Daca acceptam clasificarea lui Kretschmer (1918), trasaturile de caracter se pot grupa in:

      - caractere sintone: sunt caracterele prin care individul este legat de realitate, reactioneza normal la excitatiile lumii inconjuratoare. Indivizii sunt ordonati, au un scop, sunt oameni practici;

      - caractere schizoide: indivizii sunt mai mult sau mai putin independenti de contactul cu lumea reala, sunt introvertiti, interiorizati in propriul lor eu. Sunt visatori, fantastici, ilogici, fara o conduita riguroasa.

      Kretschmer considera urmatoarele tipuri de caractere:

-         indecis

-         ezitant

-         instabil

-         nelinistit

-         anxios

-         meschin

      Opus acestor tipuri, autorul admitea caracterele:

-         hotarat

-         autoritar

-         dominant

-         marinimos

-         energic

-         altruist

            A treia grupa de caractere tipizate, dupa celasi autor, ar fi:

      - egoist

      - indiferent

      - apatic

      - melancolic

      - cusurgiu si „carpanos”.

CORELARI INTRE GRUPELE SANGVINE SI PERSONALITATEA NEUROPSIHICA

            Dupa descoperirea si clasificarea sistemelor genetice eritrocitare si plasmatice de catre Landsteiner in 1901, au aparut noi criterii prin care sa definim trasaturile de caracter si personalitatea neuropsihica.

            Primul care a facut un studiu in aceasta directie a fost psihologul francez Leone Bourdel in 1946. Investigand un numar mare de persoane, de ambele sexe, a constatat o tulburatoare corespondenta intre grupele sangvine cu trasaturile de caracter si personalitatea biologica si neuropsihica a persoanelor.

Grupa sangvina A („armonicii”)

            Indivizii din grupa A, aparent, sunt melancolici, interiorizati si apatici, dar in realitate optimisti. Sunt pudici, timizi, rezervati in relatiile cu alte persoane. Trec usor de la starea de manifestari exuberante spre o stare melancolica, apatica, blocanta. Sunt rapizi in gandire, inteligenta naiva si au o mare capacitate selectiva. Sunt persoane rationale, logice si sensibile.

            Ii caracterizeaza o larga si bogata imaginatie novatoare. In general sunt idealisti, dar isi interiorizeaza esecurile si neimplinirile. Au un temperament independent. Sunt meticulosi si exacti in executia lucrarilor prestate, au simtul responsabilitatii si sunt consecventi in ideile proprii. Au o mare capacitate de mobilizare si stimulare a semenilor in diverse activitati. Sunt buni sfatuitori, nu suporta critica si concurenta. De regula sunt singulari, individualisti si putin sociabili. Au simt critic foarte ascutit fata de activitatea si caracterul altor persoane. Nu suporta subordonarea. Au gusturi eclectice, intelectuale, inclinatii spre filozofe, predilectie spre literatura, istorie, si gusturi artistice deosebite.

Grupa sangvina B („ritmicii”)

            Sunt persoane cu temperament dinamic, in permanenta agitatie si cautari. Au un caracter intreprinzator si o ambitie exagerata, manifestata inca din copilarie. Sunt meticulosi si exacti in activitatile pe care le desfasoara. Ca obiectiv prioritar ii intereseaza impunerea ideilor proprii, dau mare atentie si importanta propriilor activitati si preocupari. Sunt egoisti, egocentristi. Au un simt exagerat al datoriei si ordinii. Respecta cu rigurozitate ordinea justitiala, legile. Uneori, ideile elaborate de ei par utopice, nerealizabile. Sunt cinstiti, loiali, buni coordonatori si conducatori cu bun simt in actiunile si activitatile organizate. Sunt exclusivisti si indrazneti. Nu apreciaza si nu iau in consideratie ideile semenilor lor. Isi recunosc esecul si propriile greseli. Nu sunt materialisti. Memorie excelenta si o deosebita capacitate deductiva si de analiza. Au simt critic ascutit si uneori, in manifestari si comportamnet au tendinte spre brutalitate si agresivitate. Au simt aplicativ. Succesele profesionale nu le modifica logica si comportamentul, isi mentin clar ideile, gandirea rationamentul. Au un simt posesiv deosebit. Cultura este suportul spiritual si mijlocul prin care pot avansa profesioanl si social.

Grupa sangvina AB („complecsii”)

            Persoanele de grupa AB au o personalitate complexa si captivanta. Se caracterizeaza printr-un spirit acut de contrazicere. Cu un comportament contradictoriu, sunt marcati de un pesimism exagerat si fatalist. Momentele de pesimism pot fi depasite prin activitati dinamice. Comportamental, in  cadrul familial sau in societate au un farmec deosebit. Au imaginatie bogata si diversificata. Sunt de o curiozitate excesiva, considerata uneori ca patologica. Au un simt practic deosebit si sensibilitate excesiva. Sunt categorici, isi impun ideile cu duritate, cu brutalitate, mai ales cand sunt interese personale. Au simt ascutit al realitatii, o sensibilitate complexa, rafinata si exigenta. Sunt ironici si chiar sadici. Cu mare deschidere intelectuala, au o memorie excelenta, distributiva si permanent activa. Sunt sociabili, usor adaptabili. Sunt independenti prin comportamnet, ambitiosi, capriciosi. Umorul care-i caracterizeaza este fara limite. Au predilectii spre activitati politice, afaceri, publicitate si invatamant. Preferinte spre stiinte biologice, medicina, matematica.

Grupa sangvina 0 ( „melodicii”)

            Persoanele de grupa 0 se caracterizeaza prin optimism excesiv. Sunt comunicativi, deschisi in relatiile cu semenii si foarte sociabili. Se adapteaza usor in societate si au o deosebita dorinta de noutati. Memorie exceptionala si selectiva. Cand actioneaza individual actiunile se sfarsesc cu nereusite, cu esecuri. Sunt foarte curiosi si excelenti extravertiti. Simt o deosebita placere de auoapreciere, de autovalorificare, exagerand propriile trasaturi de caracter. Sunt calmi, nu accepta violenta, brutalitatea. Pot fi foarte buni diplomati, medici sau profesori.

           

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 388
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved