Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


INTERACTIUNEA ATENTA SI DEZVOLTAREA MINTII COLECTIVE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
VICTIMOLOGIA CA STIINTA
SONDAJUL - CERCETAREA SELECTIVA - Tipuri de sondaj
CULTURA - Componentele culturii - Cultura “reala” si “ideala”
Canicula se trateaza si cu stranduri si bazine de inot
CONFORMITATE SI INFLUENTA SOCIALA
INTERACTIUNEA ATENTA SI DEZVOLTAREA MINTII COLECTIVE
INTERACTIUNILE CA SUBSTRAT MATERIAL AL MINTII COLECTIVE
CHESTIONARUL DE MATURIZARE EMOTIONALA EMPATICA - M.E.E.
INTERDEPENDENTA TRADITIONALITATE – MODERNITATE – STIL – VALOARE – FORME COMUNITARE
DIVORTIALITATEA

INTERACTIUNEA ATENTA SI DEZVOLTAREA MINTII COLECTIVE

Rezumat

Conexiunile intre comportamente, mai degraba decat oamenii, pot fi „locul” crucial al mintii colective, iar inteligenta ei se afla in natura relatiilor intre comportamente mai curand decat in cunoasterea individuala. Ca sisteme sociale, organizatiile pot pune in actiune procese mentale colective mai dezvoltate (mai inteligente) sau mai putin dezvoltate (mai putin inteligente) in functie de atentia pe care organizatiile o acorda conectarii in sistem a actiunilor si comportamentelor individuale. Interrelationarea atenta sau chibzuita se exprima in procesarea activa a informatiei, caracterizata prin diferentiere cognitiva, prin crearea categoriilor si distinctiilor. Chibzuinta poate fi definita ca observare a perspectivelor multiple sau ca prelucrare constienta de context. In contrast, in modul nechibzuit de a trata lucrurile individul se bazeaza pe categorii care au fost deja formate si distinctii care au fost deja extrase. Nechibzuinta („mindlessness”) este o stare caracterizata prin atentie redusa, exprimata in comportamentul rigid, mai curand dictat, decat ghidat, de reguli. Inchistarea in categorii anterior create impune, in plan comportamental, restrictii care nu sunt necesare. Nechibzuinta implica rigiditate neintentionata atat la nivel cognitiv cat si emotional.




Mintea a fost definita ca importul individual de procese sociale. Din setul de interactiuni curente participantii extrag continuu un sens schimbator al propriei interrelatii si repun acest sens in sistem. Capacitatile sistemului care sunt relevante pentru functionarea sa ca intreg sunt construite in diferite parti ale sistemului. In fiecare din aceste resedinte, procesele sociale sunt resursele principale din care mintea, eul si actiunea se formeaza. Cu cat mai mare atentie se manifesta in paternul interrelatiilor, cu atat mai dezvoltata este mintea colectiva si cu atat mai mare capacitatea de a intelege evenimentele.

O astfel de conceptualizare a mintii colective nu lasa loc eroilor individuali. Managerul nu planifica operatiile pas cu pas, dar mai degraba stabileste ce echipe vor face planificarea si vor lua decizii, cand si cu ce resurse. Dar, prin aceasta, managerul creeaza mediul, prevede ce stil de operare va adopta o echipa sau alta. Partile sistemului pe care managerul le constituie pot interrelationa stupid sau inteligent in mare parte pentru ca acestea vor reproduce sau dimpotriva, vor submina contribuirea, reprezentarea si subordonarea pe care managerul le anticipeaza.

Ceea ce in psihologia sociala a fost caracterizat ca un grup dezvoltat nu este acelasi lucru cu o gandire colectiva dezvoltata si viceversa. In groupthink apare subordonarea fata de un sistem neanalizat cu atentie (membrii grupului supraestimeaza puterea, moralitatea si invulnerabilitatea grupului); un sistem in care contributiile sunt facute fara ratiune „mindless” (deviatiile sunt auto-cenzurate, ca si indoielile si contraargumentele), iar reprezentarile sunt confirmate cu usurinta (membrii grupului mentin falsa prezumptie ca tacerea inseamna consimtire). Pe fondul unei astfel de interactiuni comprehensiunea evenimentelor intra in declin, indiferent cat de mult a fost grupul impreuna. Grupul poate fi nedezvoltat, dar mintea colectiva poate sa fie bine dezvoltata. Este grupul care accentueaza coordonarea actiunilor mai mult decat alinierea cognitiilor; respectul mutual, mai mult decat acordul; increderea, mai mult decat empatia; diversitatea, mai mult decat omogenitatea; legaturile flexibile, mai mult decat coeziunea ridicata si comunicarea strategica mai mult decat obsesia influentei.

Interactiunea ca „loc” al mintii colective. Ca sisteme sociale, organizatiile pot pune in actiune procese mentale colective mai dezvoltate (mai inteligente) sau mai putin dezvoltate (mai putin inteligente). Acest lucru depinde de cat sunt ele de preocupate conectarea actiunilor in sistem. Mintea colectiva este conceptualizata ca patern al interrelatiilor atente ale actiunilor in sistemul social (Weick si Roberts 1993).

Actiunea colectiva inteligenta poate fi pusa in legatura cu existenta unor reprezentari redondante ale sarcinii, mai degraba decat cu o cunoastere mutual exclusiva a diferitelor ei parti de catre indivizi izolati. Secventa actiunilor nu trebuie insa sa fie explicit reprezentata nicaieri in sistem. Structura globala a indeplinirii ei emerge din interactiunile membrilor. Ea este rezultatul prelucrarilor locale mai curand decat implementarea planului global al unui performer individual. Substratul prelucrarilor locale este un set de dependente comportamentale implicate in tehnologia activitatii colective. Reprezentarile redondante rezultate din prelucrarile locale permit participantilor asumarea responsabilitatii pentru toate partile procesului la care ei isi aduc contributia. (Hutchins, 1990, 1991)

Mintea ca dispozitie de a actiona cu atentie. Nechibzuinta („mindlessness”) si chibzuinta („mindfulness”) ca stari de spirit („state of mind”) fundamental diferite. Chibzuinta („mindfulness”) „o stare de alerta si constiinta vie”; care se exprima in „procesarea activa a informatiei, caracterizata prin diferentiere cognitiva, prin crearea categoriilor si distinctiilor, „ca observare a perspectivelor multiple”, sau „ca prelucrare constienta de context”. Nechibzuinta „mindlessness”: o stare caracterizata prin atentie redusa, exprimata in comportamentul rigid mai curand dictat, decat ghidat, de reguli. Inchistarea in categorii anterior create impune, in plan comportamental, restrictii care nu sunt necesare. Nechibzuinta implica rigiditate neintentionata atat la nivel cognitiv cat si emotional. Distinctia intre nechibzuinta si prelucrarea automata a informatiei. Distinctia fata de obsesii si fobii. Legatura cu anxietatea. Teoria nechibzuintei-chibzuintei („mindlessness-mindfulness”) elaborata de Langer nu conceptualizeaza numai comportamentele. Acestea sunt numai simptomele modului chibzuit-nechibzuit de procesare a informatiei. Nu ne putem amagi, argumenteaza Langer, ca in spatele unui comportament social nechibzuit stau totusi procesari active, inteligente. Gandul nechibzuit nu este doar mai rapid. Dobandirea lui nechibzuita il face nedisponibil considerarii atente, inteligente. Langer (1989).

Emergenta fortelor colective. In definirea mintii colective sunt evocate patru proprietati ale performantei de grup. Indivizii creeaza cu adevarat forte sociale de grup atunci cand actioneaza ca si cum aceste forte ar exista; actioneaza ca grup numai cand fiecare participant are o reprezentare care include actiunile altora si relatiile dintre ele, cand converg, se asista sau se completeaza intre ele; participantii contribuie personal, reprezentandu-si actiunile celorlalti si subordonandu-si astfel propria actiune; efectele produse de un patern de activitati interrelationate variaza in functie de stilul si de forta cu care sunt legate activitatile impreuna (Weick si Roberts, 1993)

Interrelationarea atenta si calitatea comprehensiunii. Cand spunem ca „mintea colectiva intelege, cuprinde, evenimente neasteptate” avem in vedere faptul ca interrelationarea atenta conecteaza suficient know-how pentru a corespunde cerintelor mereu schimbatoare ale situatiilor. Astfel, printr-o interrelationare atenta (1) pot fi avute in vedere perioade mai lungi de timp, poate fi adus mai mult know-how din trecut si transferat in viitor; (2) pot fi conectate mai multe activitati, unele in stadii incipiente altele in stadiul final, astfel incat pot fi extrase idei generalizatoare privind evolutiile tipurilor de actiuni; (3) pot fi conectate niveluri de experienta diferite, spre exemplu, experienta noilor veniti care nu considera nimic ca dat si experienta celor cu „vechime” care considera ca „au vazut totul” (Weick si Roberts, 1993)



Interactiuni primitive si comprehensiune problematica. Cu cat interrelationarea este mai primitiva cu atat comprehensiunea implicatiilor evenimentelor este mai scazuta, corectarea erorilor mai inceata si posibilitatile ca erorile neinsemnate sa se combine si sa se amplifice sunt mai numeroase

Implicatii pentru diagnoza si managementul interrelationarii atente. 1. Luarea in calcul a contributiei celuilalt si semnalarea clara a intentiei proprii reprezinta esenta interrelationarii atente. 2. Capacitatea de a citi rapid si corect intentiile celuilalt este simptomul interrelationarii atente. 3. Un sistem social in care interrelationarea nechibzuita sau indiferenta nu este descurajata, iar recompensele pentru interrelationarea atenta sunt ignorate sau rastalmacite ca slabiciune, isi pierde capacitatea de a pastra si transmite inteligenta colectiva. 4. Conceptualizarea mintii colective, facuta de cei doi autori, nu lasa loc, asa cum ei insisi arata, eroilor individuali. Un patern de atentie nereciproca (spre exemplu, un patern in care atentia este unilateral indreptata spre personalitati, nu spre actiune) echivaleaza cu o pierdere a inteligentei. 5. Managerul nu planifica operatiile pas cu pas, dar mai degraba stabileste ce echipe vor face planificarea si vor lua decizii, cand si cu ce resurse. Dar, prin aceasta, managerul creeaza mediul, prevede ce stil de operare va adopta o echipa sau alta.

Exercitii:

1. Construiti un caz care ilustreaza impactul atentiei asupra comprehensiunii colective. Utilizati ca ghid paragraful urmator:

A fi atent intr-un act social inseamna in primul rand sa tii seama ce fac ceilalti.

Este suficient ca o persoana chemata sa contribuie la rezolvarea unei probleme, sa nu investigheze sistematic sursele posibile ale aparitiei problemei (pentru ca nu are capacitatea sau convingerea ca acest lucru cade in seama lui). Contributia lui se va limita la indemnarea celui care se confrunta cu problema sa incerce anumite lucruri, care nu numai ca se vor dovedi inutile, dar vor putea complica problema mai mult. La randul sau, persoana care intampina direct dificultatile nu il informeaza pe celalalt asupra rezultatelor incercarilor facute la indemnul sau. Necomunicandu-i rezultatul testarii ipotezelor nu face nimic pentru a-i schimba acestuia stilul de contribuire. Fara atentia la contributiile, reprezentarile si subordonarile celorlalti actiunile devin izolate. Paternul de activitati interrelationate isi pierde inteligenta, contributiile se alcatuiesc cu tot mai putina ratiune si sunt tot mai putin relationate.

2. Comentati paragraful urmator:

„Performanta fara bagare de seama sugereaza un esec al inteligentei, mai degraba decat un esec al cunostintelor. Este esecul de a vedea, de a observa, de a fi atent. Performanta neatenta, indiferenta nu se refera la ignoranta, cognitie si fapte. Ea se refera la stupiditate, competenta si know-how. Astfel, mintea, „mind”, se refera la comportamentul uman care exprima calitati ale intelectului si caracterului” (Weick si Roberts, op. cit. p. 362).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 428
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site