CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Rezumat
Conexiunile intre comportamente, mai degraba decat oamenii, pot fi "locul" crucial al mintii colective, iar inteligenta ei se afla in natura relatiilor intre comportamente mai curand decat in cunoasterea individuala. Ca sisteme sociale, organizatiile pot pune in actiune procese mentale colective mai dezvoltate (mai inteligente) sau mai putin dezvoltate (mai putin inteligente) in functie de atentia pe care organizatiile o acorda conectarii in sistem a actiunilor si comportamentelor individuale. Interrelationarea atenta sau chibzuita se exprima in procesarea activa a informatiei, caracterizata prin diferentiere cognitiva, prin crearea categoriilor si distinctiilor. Chibzuinta poate fi definita ca observare a perspectivelor multiple sau ca prelucrare constienta de context. In contrast, in modul nechibzuit de a trata lucrurile individul se bazeaza pe categorii care au fost deja formate si distinctii care au fost deja extrase. Nechibzuinta ("mindlessness") este o stare caracterizata prin atentie redusa, exprimata in comportamentul rigid, mai curand dictat, decat ghidat, de reguli. Inchistarea in categorii anterior create impune, in plan comportamental, restrictii care nu sunt necesare. Nechibzuinta implica rigiditate neintentionata atat la nivel cognitiv cat si emotional.
Mintea a fost definita ca importul individual de procese sociale. Din setul de interactiuni curente participantii extrag continuu un sens schimbator al propriei interrelatii si repun acest sens in sistem. Capacitatile sistemului care sunt relevante pentru functionarea sa ca intreg sunt construite in diferite parti ale sistemului. In fiecare din aceste resedinte, procesele sociale sunt resursele principale din care mintea, eul si actiunea se formeaza. Cu cat mai mare atentie se manifesta in paternul interrelatiilor, cu atat mai dezvoltata este mintea colectiva si cu atat mai mare capacitatea de a intelege evenimentele.
O astfel de conceptualizare a mintii colective nu lasa loc eroilor individuali. Managerul nu planifica operatiile pas cu pas, dar mai degraba stabileste ce echipe vor face planificarea si vor lua decizii, cand si cu ce resurse. Dar, prin aceasta, managerul creeaza mediul, prevede ce stil de operare va adopta o echipa sau alta. Partile sistemului pe care managerul le constituie pot interrelationa stupid sau inteligent in mare parte pentru ca acestea vor reproduce sau dimpotriva, vor submina contribuirea, reprezentarea si subordonarea pe care managerul le anticipeaza.
Ceea ce in psihologia sociala a fost caracterizat ca un grup dezvoltat nu este acelasi lucru cu o gandire colectiva dezvoltata si viceversa. In groupthink apare subordonarea fata de un sistem neanalizat cu atentie (membrii grupului supraestimeaza puterea, moralitatea si invulnerabilitatea grupului); un sistem in care contributiile sunt facute fara ratiune "mindless" (deviatiile sunt auto-cenzurate, ca si indoielile si contraargumentele), iar reprezentarile sunt confirmate cu usurinta (membrii grupului mentin falsa prezumptie ca tacerea inseamna consimtire). Pe fondul unei astfel de interactiuni comprehensiunea evenimentelor intra in declin, indiferent cat de mult a fost grupul impreuna. Grupul poate fi nedezvoltat, dar mintea colectiva poate sa fie bine dezvoltata. Este grupul care accentueaza coordonarea actiunilor mai mult decat alinierea cognitiilor; respectul mutual, mai mult decat acordul; increderea, mai mult decat empatia; diversitatea, mai mult decat omogenitatea; legaturile flexibile, mai mult decat coeziunea ridicata si comunicarea strategica mai mult decat obsesia influentei.
Actiunea colectiva inteligenta poate fi pusa in legatura cu existenta unor reprezentari redondante ale sarcinii, mai degraba decat cu o cunoastere mutual exclusiva a diferitelor ei parti de catre indivizi izolati. Secventa actiunilor nu trebuie insa sa fie explicit reprezentata nicaieri in sistem. Structura globala a indeplinirii ei emerge din interactiunile membrilor. Ea este rezultatul prelucrarilor locale mai curand decat implementarea planului global al unui performer individual. Substratul prelucrarilor locale este un set de dependente comportamentale implicate in tehnologia activitatii colective. Reprezentarile redondante rezultate din prelucrarile locale permit participantilor asumarea responsabilitatii pentru toate partile procesului la care ei isi aduc contributia. (Hutchins, 1990, 1991)
Interrelationarea atenta si calitatea comprehensiunii. Cand spunem ca "mintea colectiva intelege, cuprinde, evenimente neasteptate" avem in vedere faptul ca interrelationarea atenta conecteaza suficient know-how pentru a corespunde cerintelor mereu schimbatoare ale situatiilor. Astfel, printr-o interrelationare atenta (1) pot fi avute in vedere perioade mai lungi de timp, poate fi adus mai mult know-how din trecut si transferat in viitor; (2) pot fi conectate mai multe activitati, unele in stadii incipiente altele in stadiul final, astfel incat pot fi extrase idei generalizatoare privind evolutiile tipurilor de actiuni; (3) pot fi conectate niveluri de experienta diferite, spre exemplu, experienta noilor veniti care nu considera nimic ca dat si experienta celor cu "vechime" care considera ca "au vazut totul" (Weick si Roberts, 1993)
Exercitii:
1. Construiti un caz care ilustreaza impactul atentiei asupra comprehensiunii colective. Utilizati ca ghid paragraful urmator:
A fi atent intr-un act social inseamna in primul rand sa tii seama ce fac ceilalti.
Este suficient ca o persoana chemata sa contribuie la rezolvarea unei probleme, sa nu investigheze sistematic sursele posibile ale aparitiei problemei (pentru ca nu are capacitatea sau convingerea ca acest lucru cade in seama lui). Contributia lui se va limita la indemnarea celui care se confrunta cu problema sa incerce anumite lucruri, care nu numai ca se vor dovedi inutile, dar vor putea complica problema mai mult. La randul sau, persoana care intampina direct dificultatile nu il informeaza pe celalalt asupra rezultatelor incercarilor facute la indemnul sau. Necomunicandu-i rezultatul testarii ipotezelor nu face nimic pentru a-i schimba acestuia stilul de contribuire. Fara atentia la contributiile, reprezentarile si subordonarile celorlalti actiunile devin izolate. Paternul de activitati interrelationate isi pierde inteligenta, contributiile se alcatuiesc cu tot mai putina ratiune si sunt tot mai putin relationate.
2. Comentati paragraful urmator:
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1039
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved