Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PROIECTUL PERSONALIZAT DE INTEGRARE PENTRU COPILUL AFLAT IN DIFICULTATE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONSILIEREA FAMILIEI: Parintele indulgent / autoritar
Politica sociala in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii - Programe si strategii de prevenire
FILOSOFIE SOCIALA
Raport Planificarea temelor pentru consilierea de grup
MONOGAMIA – CONCEPTII SOCIOLOGICE SI PSIHOSOCIOLOGICE
CONTROL SOCIAL
Ai vreo sansa sa ii schimbi naravul?
INTERACTIUNILE CA SUBSTRAT MATERIAL AL MINTII COLECTIVE
Functionarea familiei
CONFORMITATE SI INFLUENTA SOCIALA - Functia cognitiva a conformitatii

PROIECTUL PERSONALIZAT DE INTEGRARE PENTRU COPILUL AFLAT IN DIFICULTATE




Urmand consecvent principalele directii de actiune stabilite prin Strategia Guvernamentala privind reforma sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate, in perioada septembrie 2001 - mai 2003, o echipa pluridisciplinara formata la nivelul Lic.Teor.”N.Balcescu” din Cluj-Napoca si-a propus sa dezvolte un model care sa vina in intampinarea nevoilor crescute de asistenta a diferitelor categorii de copii aflati in dificultate.

Proiectul lansat nu si-a propus dublarea inutila a unui serviciu deja existent la nivelul Centrului de Plasament ci stabilirea de relatii “unu la unu” intre invatator si copilul aflat in dificultate.

Obiectivul general al P.P.I. a fost acela de a forma relatii pozitive intre membrii echipei pluridisciplinare si copilul aflat in dificultate, respectiv familia acestuia. Prin intermediul acestui proiect s-a urmarit dezvoltarea si educarea copilului aflat in dificultate, conform potentialului sau.

Obiectivele specifice, stabilite pentru fiecare copil in parte, in functie de nevoi, s-au referit in general la: imbunatatirea rezultatelor scolare, dezvoltarea aptitudinilor de invatare, dezvoltarea comportamentelor prosociale (imbunatatirea relatiei cu familia si prietenii), dezvoltarea stimei de sine, initierea intr-un sport, descoperirea unui hobby. Scopul propus a vizat dezvoltarea personalitatii conform potentialului.

Lansarea proiectului a demarat in septembrie 2001, derulandu-se la nivelul clasei I (2001-2002), respectiv clasa a II-a (2002-2003), unde au fost identificati trei copii aflati in dificultate: O.R. – aflat in plasament la o familie substitutiva; U.T. – ramasa in grija tatalui, deoarece mama lucreaza in Anglia; P.G.- ramasa in grija mamei, deoarece tatal a plecat la munca in Spania.

P.P.I. a reprezentat un document scris fiind intocmit de echipa pluridisci-plinara.

Pentru ca activitatea noastra sa se desfasoare conform standardelor existente la nivelul DGJPDC in prima faza a experimentului am constituit echipa: invatatorul (manager de caz la nivelul scolii), directorul scolii, psihologul, asistentul social, medicul, asistentul medical.

Echipa pluridisciplinara constituita la nivelul Lic.Teor.”N.Balcescu” din Cluj-Napoca s-a dovedit pe parcursul experimentului a fi compusa din profesionisti cu interese, cunostinte si competente. Directorul scolii in calitatea sa de manager al resurselor umane, s-a implicat in dezvoltarea echipei si solutionarea problemelor intervenite pe parcursul derularii P.P.I.

Condusa dupa metode moderne, echipa pluridisciplinara a devenit in scurt timp de la constituire o echipa performanta. Membrii echipei au inteles ca acesti copii raspund pozitiv doar unui personal care le castiga increderea, respectul si a carui aprobare este importanta pentru ei si au actionat in consecinta.

Relatia dintre profesionistii echipei si copilul aflat in dificultate nu poate fi echivalata nicidecum cu relatia copil-parinte, insa grija adecvata pentru fiecare copil este esentiala pentru binele emotional si fizic al acestora. Este bine cunoscut faptul ca pentru copiii aflati in dificultate este important sa se simta acceptati si pretuiti chiar si atunci cand comportamentul lor este dificil.

Elaborarea si aplicarea P.P.I. al elevului O.R. la nivelul scolii a devenit o provocare care a determinat cautari, perfectionare, dezvoltare pentru membrii echipei. Experienta dobandita si metoda muncii in echipa ne determina sa demaram si in viitor astfel de actiuni pe care scoala, ca organizatia aflata intr-o etapa de reforma le va pune in practica in beneficiul tuturor copiilor aflati in dificultate.

In cele ce urmeaza vom detalia fragmente din P.P.I. al elevului O.R., la a carui alcatuire s-au respectat caracteristicile impuse: PROIECT (identificarea si analiza problemelor copilului, obiectivele “operationale”, parteneri implicati, etape si activitati, calendar si resurse, evaluare si rezultate); PERSONAL (fiecare copil are propriul sau proiect); DE INTEGRARE (obiectivul principal al proiectului este integrarea copilului in societate si familie); EXPLICIT; CONCRET; REALIZABIL intr-un interval de timp determinat.

P.P.I. trebuie sa asigure coerenta intre toate serviciile de care beneficiaza copilul aflat in dificultate – consiliere, educatie, suport – astfel incat acestea sa fie orientate catre obiective concrete de integrare.

STRUCTURA P.P.I.

1. DATE DE IDENTITATE

Numele si prenumele copilului: O..R.

Date personale: cod numeric personal: 1931022125835

locul si data nasterii: 22.10.1993

parintii: O.M. si O.M.

Responsabil de caz: F.E.

Data inceperii P.P.I.: 24.09.2001

Alte documente: - fisa medicala; (daca e posibil)

Hotararea Nr.876 din 13.07.2001 privind stabilirea unei masuri de protectie a copilului, eliberata de Comisia de Protectie a Copilului, de pe langa Consiliul Judetean Cluj. Prin aceasta hotarare minorul O.R. a fost incredintat in plasament familiei L.A. si H.M.

2. CUPRINS

a.      Evaluarea situatiei, identificarea si analiza problemelor copilului aflat in dificultate.

In identificarea problemelor am cautat sa stabilim un dialog prietenesc si sa

manifestam disponibilitate fata de familia substitutiva a minorului O.R. Manifestand interes si rabdare in discutii, am castigat increderea familiei care s-a aratat deschisa colaborarii cu profesionistii echipei.

S-au pus intrebari generale privind identitatea, varsta, domiciliul si locul de munca al parintilor. Apoi s-a trecut la anamneza (antecedentele fiziologice si patologice ale copilului) vazuta nu ca un schimb de intrebari si raspunsuri, ci ca un dialog constructiv. Am evitat dialogul grabit, in picioare. Ne-am ferit sa luam notite scrise in timp ce membrii familiei substitutive vorbeau. In timpul convorbirii am incercat sa evaluam personalitatea fiecarui membru din familia substitutiva, ceea ce ne-a usurat apoi implementarea datelor si evenimentelor asistate.

b.      Pornind de la ideea ca reusita oricarui demers este asigurata daca

actiunea este bine planificata, am pregatit un plan de actiune oglindit in tabelul ce urmeaza. Datele obtinute in urma observatiilor au fost apoi analizate cu membrii echipei pluridisciplinare si cuprinse intr-un raport scris al responsabilului de caz (invatatorul).

Faza de lucru

Continut

Obiective

Participanti

Primul contact

Prima intalnire

Cunoasterea familiei substitutive si a copilului

Invatatorul

Copilul

Familia substitutiva

Analiza generala a situatiei

Colectarea unor date de baza cu privire la copil si situatia familiala

Informatii din analize de dosar, convorbiri, observatii si alte surse.

Realizarea unei imagini de ansamblu asupra situatiei de viata a familiei, precum si nevoile prioritare ale copilului.

Colectarea de date sub aspect psihosocial si medical.

Invatatorul

Asistentul social

Medicul

Psihologul

Familia substitutiva

Demararea procesului de consiliere

Realizarea unei relatii de lucru pentru consilierea si analiza cazului.

Identificarea unor posibile solutii sau ipoteze de lucru privind solutionarea cazului.

Informarea familiei cu privire la serviciile care ar putea fi solicitate/utilizate si de la cine,

Stabilirea unei relatii de lucru corespunzatoare

Consilierea familiei in cadrul unui proces de rezolvare a problemelor sale.

Identificarea unor posibile resurse adecvate nevoilor copilului si familiei sale

Invatatorul

Familia

Copilul

Psihologul

Evaluarea complexa a copilului, familiei, a mediului inconjurator

Realizarea evaluarii complexe a copilului.

Realizarea diagnozei familiei

Evaluarea nevoilor de dezvoltare ale copilului.

- sanatate

- educatie

- socializare

- psihomotrice

- comunicare

- dezvoltare

cognitiva si

emotionala.

- dezvoltare

comportamentala

si autonomie

personala si

sociala.

Evaluarea familiei

componenta

incadrarea in munca

venituri

locuinta

integrare sociala

istoricul si dinamica familiei

puncte forte si puncte slabe ale familiei

Evaluarea capacitatii parentale

- ingrijirea de baza

- securitate

- stimulare si caldura emotionala

- atasament

- indrumare



- stil educational

Invatator

Familie

Copil

Asistent social

Psiholog

Medic

Rude

Vecini

Analiza de caz

Discutii in cadrul echipei pluridisciplinare si/sau cu reprezentantii DGJPDC sau Centrul de Plasament

Analiza de caz

Stabilirea domeniilor prioritare de interventie si formare

Informatii

Intocmirea unui raport scris

Directorul scolii

Invatatorul

Asistentul social

Psihologul

Profesori

Supervizorul (reprezentant al DGJPDC

Pentru a inregistra date de baza cat mai clare cu privire la evolutia copilului am propus patru fise de observatii care sa inlesneasca consemnarea informatiilor.

FISA DE APRECIERE SAPTAMANALA a elevului O.R., in functie de comportamentul manifestat la scoala; (ANEXA 3)

FISA DE APRECIERE SAPTAMANALA a elevului O.A.R., in functie de comportamentul manifestat acasa, in familia substitutiva; (ANEXA 4)

FISA DE APRECIERE COMPORTAMENTALA a elevului O.A.R. realizata la sfarsitul primei luni de la initierea P.P.I.; (ANEXA 5)

FISA DE EVALUARE a evolutiei copilului in intervalul stabilit prin P.P.I.

(ANEXA 6)

c.      Fiecare P.P.I. trebuie sa cuprinda si un BILANT PSIHO-SOCIAL, prezentat sub forma de tabel pentru a face economie de spatiu si pentru a evidentia la fiecare rubrica aspectele pozitive (punctele forte) si problemele asupra carora se va inter-veni. Tabelul trebuie sa prevada spatiu suficient pentru completarea tuturor informatiilor obtinute.

BILANTUL PSIHO-SOCIAL este stabilit periodic, la interval de 4-5 saptamani

si cuprinde datele surprinse de invatator si ceilalti membrii ai echipei, pe de o parte, si datele consemnate de membrii familiei substitutive.

Exemplificam cu BILANTUL PSIHO-SOCIAL al elevului O.R. in intervalul 24.09.2001-26.10.2001.

Componenta

Aspecte specifice

Puncte forte

Probleme

Prezentarea copilului

vestimentatia

igiena personala

murdareste si rupe hainele;

spalatul mainilor si al dintilor lasa de dorit

Relatiile copilului cu familia

Relatii cu familia naturala

Relatii cu familia substitutiva

o buna comunicare cu mama adoptiva

refuza comunicarea cu mama

nu pastreaza curatenia locuintei

nu respecta regulamentul casei

teama de tatal adoptiv

Relatiile copilului cu comunitatea

Relatii cu vecinii

Relatii cu familiile colegilor

Daca a fost implicat in conflicte cu institutii sau persoane din comunitate

violenta fizica si verbala

retinere

a spart geamul unei locuinte si parbrizul unei masini

Activitatea scolara

frecventa

punctualitatea

rezultate la invatatura

a frecventat zilnic cursurile

stie citi bine

zaboveste in curte si dupa ce s-a sunat de intrare

superficialitate in rezolvarea sarcinilor: scriere, matematica, ed.plastica

Relatiile copilului cu scoala

Relatii cu invatatorul si profesorii

Relatii cu colegii de clasa

Relatii cu elevii din scoala

Respectuos

nu colaboreaza intotdeauna

violenta fizica si verbala

agresivitate

Timpul liber al copilului

activitati sportive/culturale

Viata sociala

Comportament si limbaj



Capacitatea de informare

Capacitatea de adaptare la regulile vietii colective

Punctualitatea

Respectarea angajamentelor

violenta si agresivitate;

nu-l intereseaza decat problemele personale.

Nu respecta regulile impuse de traiul in colectivitate

Promite, dar nu se tine de cuvant

d.      Analizand datele cuprinse in bilantul psiho-social prezentat anterior, membrii echipei pluridisciplinare au stabilit obiectivele “operationale”. Nu este obligatoriu ca toate componentele tabelului sa fie abordate in P.P.I. Cele la care copilul are cu preponderenta “puncte forte” vor deveni oportunitati pentru rezolvarea “problemelor”.

Pentru reusita actiunii se stabilesc obiective clare si se formuleaza intr-un

limbaj accesibil. Copilul trebuie sa fie primul care le intelege pentru a se implica cu usurinta in rezolvarea lor. In stabilirea obiectivelor se tine cont si de conditiile exis-tente.

Pentru fiecare obiectiv se stabilesc partenerii copilului (institutii si persoane

fizice). Lista nu se poate definitiva de la inceput, ci se imbogateste pe parcursul derularii P.P.I.

Responsabilul de caz (invatatorul) impreuna cu membrii echipei pluridisciplinare contribuie la completarea listei. Se discuta activitatile concrete pe care le-ar putea indeplini fiecare partener si in ce consta relatia de colaborare.

Exemplificam, folosind date surprinse in perioada derularii P.P.I. a elevului O.R.

Plan de actiune in cadrul P.P.I. al elevului O.R. in perioada

Obiective operationale

Parteneri

Elemente minime de realizat

Observatii

Asigurarea igienei personale a copilului

invatator

parintii

asistentul medical

discutiile individuale cu elevul vor avea un caracter prietenesc si deschis si se vor desfasura intr-un climat de in-credere reciproca;

copilul manifesta mai mult interes pentru tinuta sa vestimentara si igiena corporala;

Promovarea dreptului la identitate si la istorie personala

invatatorul

asistentul social

psihologul

se urmareste constientizarea de catre copil a locului si rolului pe care trebuie sa-l ocupe parintii adoptivi in viata sa; nu vor fi neglijati nici parintii naturali;

O.R. accepta comunicarea cu mama sa naturala, primind cu placere micile atentii ale acesteia (dulciuri, jucarii);

Relatii de tip parental intre invatator si copil

invatatorul

in discutiile individuale cu copilul invatatorul va manifesta caldura si afectiune, va prezenta disponibilitate de a raspunde intrebarilor copilului;

invatatorul va evita orice forma de abuz asupra copilului;

invatatorul va recunoaste capacitatile si reusitele copilului;

copilul are incredere in invatator si incearca sa duca la indeplinire sarcinile incredintate pentru a nu-l supara pe invatator;

accepta cu seninatate colaborarea si este bucuros atunci cand aprecierile invatatorului sunt pozitive;

ii place sa fie apreciat si incurajat;

Promovarea bunelor relatii intre copii

invatator

profesori

dezvoltarea colaborarii si a intrajutorarii intre copii;

stimularea spiritului de echipa;

initierea in practicile democratice;

a devenit respectuos cu colegii de clasa;

nu se mai bate, nu mai ia jucariile colegilor fara acordul acestora;

foloseste un limbaj decent;

Parteneriat cu ceilalti profesori care predau la clasa

directorul scolii

invatator

profesori

informarea si sensibilizarea profesorilor asupra problematicii copilului si stabilirea unor metode specifice de lucru cu acestia;

participa cu interes si placere la lectiile de religie;

manifesta lipsa de colaborare cu profesoara de limba spaniola;

Sprijinirea copilului pentru o buna pregatire scolara

directorul scolii

invatatorul

psihologul

asistentul social

copilul este sprijinit sa-si efectueze temele, este controlat si supravegheat intr-un program suplimentar, dupa orele de curs;

ii sunt stimulate si apreciate aptitudinile artistice si sportive;

citeste cu placere basme si povesti (este inscris la biblioteca);

participa la cursul de dans;

este inscris la un curs de inot;



Cunoasterea celorlalti

Invatatorul

psihologul

sunt organizate activitati care inlesnesc intercunoasterea intre copii (jocuri de identitate, discutii despre propria persoana, istorie, familie, preocupari, dorinte de viitor etc);

programe speciale de cunoastere si acomodare cu echipa de profesionisti.

leaga prietenii cu unii colegi, de preferinta baieti care locuiesc in apropierea casei lui;

colaboreaza cu placere cu invatatoarea, colegii de clasa;

are initiative pozitive in activitatile recreative.

Formarea abilitatilor si deprinderilor de a se implica in societate

invatator

asistent social

profesori

familiile colegilor

sunt incurajate vizitele la familiile colegilor

este ajutat sa cunoasca serviciile din comunitate (magazine, transport in comun, posta)

se urmareste formarea deprinderilor de punctualitate, de comportament politicos in societate, de gestionare a bunurilor personale.

participa cu placere la aniversarile colegilor de clasa

se poarta civilizat in casele colegilor de clasa

stie sa faca cumparaturi, sa intretina o conversatie cu vanzatoarele;

nu mai intarzie dupa ce s-a sunat;

saluta respectuos personalul scolii si pe parintii colegilor;

nu-si mai rupe foile din caiete;

nu mai deseneaza pe copertele caietelor.

Constientizarea faptului ca are drepturi si indatoriri

invatator

profesori

drepturile si indatoririle in cadrul clasei, scolii si comunitatii vor fi explicate clar.

citeste frecvent drepturile copilului (afisate la vedere in clasa);

rasfoieste pliantele de la coltul cu noutati;

vine cu propuneri in cutia destinata acestui scop.

EVALUAREA P.P.I.

P.P.I. cuprinde momente bine determinate de evaluare a evolutiei demersurilor pentru realizarea obiectivelor, care se realizeaza in urma unor reuniuni periodice ale echipei si se redacteaza rapoarte de evaluare.

Aceasta etapa a P.P.I. trebuie sa fie o discutie sincera intre membrii echipei (M.E) – Copil (C ) – familia copilului (F.C.)

M.E.


F.C. C.

Este momentul cand se comunica ce rezultate s-au obtinut si se stabilesc cauzele unor eventuale esecuri. Evaluarea constituie un prilej oferit copilului sa se exprime, sa-si imbunatateasca comportamentul, sa primeasca suport din partea adultilor.

Evaluarea trebuie sa se faca dintr-o perspectiva constructiva. Acum se pot stabili de comun acord alte cai de rezolvare a problemelor ivite. In discutii se va evita culpabilizarea copilului. Odata cu proiectul copilul trebuie sa-si dezvolte increderea in propria persoana.

Daca P.P.I. da gres, la evaluare se vor analiza cu seriozitate cauzele si se vor schimba obiectivele.

Etapa de evaluare reprezinta momentul cand managerul de caz monitorizeaza si evalueaza progresele constatate si anume:

calitatea P.P.I.;

progresul privind atingerea obiectivelor “specifice” ale P.P.I.;

comportamentul celor implicati in P.P.I. (copil, membrii echipei, familia substitutiva a copilului).

Prezentam cativa indicatori calitativi si cantitativi care arata daca si in ce

masura obiectivele specifice ale proiectului au fost realizate:

Scaderea numarului de comportamente deviante poate fi demonstrata prin analiza si interpretarea fiselor de apreciere.

a.      Fisa de apreciere saptamanala a elevului O.R. din clasa I, in functie de

comportamentul manifestat la scoala. (vezi anexele 7 si 8). Din datele fiselor amintite s-a realizat graficul urmator:

Comparand datele celor doua saptamani se constata ca in intervalul mentionat elevul O.R. nu a mai avut probleme legate de punctualitate, conduita fata de colegi si cadrele didactice. In cadrul lectiilor manifesta interes pentru ceea ce se petrece la lectii. Pe viitor se impune o mai mare atentie in ceea ce priveste constiinciozitatea. Uneori rezolva cu superficialitate sarcinile incredintate. Lucreaza bine si foarte bine daca invatatoarea sau profesorii stau langa el. Are nevoie permanent de incurajari.

b. Fisa de apreciere saptamanala a elevului O.R. din clasa I, in functie de comportamentul manifestat acasa (vezi anexele nr.9 si nr.10).

Comportamentul lui O.R. acasa s-a imbunatatit. Fiind indrumat cu rabdare de mama adoptiva copilul a inteles ca trebuie sa respecte cateva reguli de igiena personala. Mai greu se lasa convins sa foloseasca periuta de dinti, dar si aici se observa un salt pozitiv, de trei trepte. O.R. comunica foarte bine cu mama adoptiva, dar se teme de “unchiul” care il pedepseste pentru orice greseala. (Am fost nevoiti in nenumarate randuri sa-i amintim ca nu este nici uman, nici legal sa-l bata pe baiat.) Exista probleme si in ceea ce priveste relatiile cu vecinii si copiii acestora. Frecvent acestia se plang ca injura, vorbeste urat, se bate. A spart geamul unei vecine cu o piatra si a spart parbrizul unei masini parcate in fata blocului. Pentru a evita conflictele cu vecinii ne-am deplasat la fata locului si le-am explicat situatia copilului. Adultii au inteles, dar copiii continua sa-l marginalizeze.

2. Imbunatatirea rezultatelor scolare, relatii mai bune cu cadrele didactice, comportament mai bun la lectii

Elevul O.R. a frecventat programul de semiinternat si a fost ajutat in mod deosebit sa-si pregateasca lectiile.

Cu timpul s-au constatat progrese la citit, la calculul matematic, dar si acum, dupa doi ani, intampina dificultati in rezolvarea problemelor matematice, in raspunsul la intrebari s.a.

O.R. a participat cu mult interes si curiozitate la activitatile extrascolare (vizite, vizionari de filme si spectacole). A trait clipe de fericire cand a fost dus pe scena sa interpreteze rolul lui Pinocchio.

Cand este obosit devine nelinistit, lucreaza cu superficialitate, isi jigneste cole-gii si uneori chiar da in ei. De aceea, periodic 2-3 saptamani pleaca acasa la ora 12 pentru a se odihni.

3.Cresterea numarului de prieteni ai copilului. Pentru a-i oferi posibilitatea de a se imprieteni cu cat mai multi copii, din clasa si din scoala, l-am antrenat sa participe la diferite jocuri (tenis de masa, saritura la coarda, fotbal, mini baschet). Colegii de clasa l-au invitat la aniversarile zilelor de nastere. A fost in excursii cu familii ale cole-gilor. A legat prietenie in special cu doi baieti care locuiesc aproape de el.

4. Implicarea in activitati care duc la folosirea aptitudinilor.

Am cuprins in P.P.I. si un astfel de indicator, pornind de la ideea ca orice copil este de la natura creator. O.R. a participat la lectiile de dans organizate in scoala, unde pe langa insusirea unor miscari ritmice s-a bucurat de frumusetea muzicii, dar si de compania colegilor. In cadrul optionalului “Teatru pentru copii” a interpretat diferite roluri, in limba romana si limba engleza. Activitatile de educatie plastica i-au oferit posibilitatea sa-si exprime liber gandurile si sentimentele.

Pentru a stabili rezultatele P.P.I. si efectele preconizate am fixat si alti indicatori pe care ii enumeram, fara a detalia continutul lor:

Practicarea unui sport;

Comunicarea eficienta in familie;

Numarul mai mare al contactelor sociale;

Grad mai mare de implicare al membrilor echipei si al familiei copilului.

PUNCTE FORTE, PROVOCARI INTALNITE, LECTII INVATATE

In derularea P.P.I. ne-am bazat pe credinta ca o relatie de prietenie a

copilului cu un adult, poate provoca o dezvoltare sanatoasa a acestuia si poate diminua efectele negative ale cresterii copilului in familia substitutiva (monoparentala, adoptiva).

Cele mai multe activitati ale membrilor echipei pluridisciplinare s-au

desfasurat in cadrul relatiilor de unu la unu, avand un efect pozitiv in procesul de (re)integrare al copilului.

Activitatile au fost astfel stabilite in functie de nevoile copilului, tinand cont

de dorintele si interesele acestuia. In general, directiile de interventie au fost doua: meditatii si educatie-socializare. Aceste doua directii au fost imbinate si s-au desfasurat conform nevoilor copilului si potentialului membrilor echipei.

Implicarea comunitatii prin intermediul parintilor celorlalti copii din clasa,

prin intermediul vecinilor a constituit un element important in cadrul derularii P.P.I. Consideram ca este importanta constientizarea si responsabilizarea comunitatii asupra problemelor care o afecteaza in mod direct si totodata implicarea in procesul ameliorarii sau rezolvarii problemelor care exista in comunitate. Simpla observare si criticare a acestora nefiind de ajuns pentru depasirea acestor probleme.

Exista o serie de riscuri care trebuie luate in consideratie in momentul

implementarii proiectului si anume:

discriminarea si marginalizarea copilului aflat in dificultate;

rezistenta copilului la schimbare;

gradul scazut de implicare al familiei in cadrul grupului de suport (din cauza lipsei educatiei, timpului);

neconstientizarea din partea familiei copilului a unor probleme pe care le au in raport cu propriul copil;

retragerea invatatorului/profesorului diriginte sau parintelui din relatie intr-un punct in care copilul este inca vulnerabil etc.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 817
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site