PROIECTUL PERSONALIZAT DE INTEGRARE PENTRU COPILUL AFLAT IN DIFICULTATE

PROIECTUL PERSONALIZAT DE INTEGRARE PENTRU COPILUL AFLAT IN DIFICULTATE

Urmand consecvent principalele directii de actiune stabilite prin Strategia Guvernamentala privind reforma sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate, in perioada septembrie 2001 - mai 2003, o echipa pluridisciplinara formata la nivelul Lic.Teor."N.Balcescu" din Cluj-Napoca si-a propus sa dezvolte un model care sa vina in intampinarea nevoilor crescute de asistenta a diferitelor categorii de copii aflati in dificultate.

Proiectul lansat nu si-a propus dublarea inutila a unui serviciu deja existent la nivelul Centrului de Plasament ci stabilirea de relatii "unu la unu" intre invatator si copilul aflat in dificultate.

Obiectivul general al P.P.I. a fost acela de a forma relatii pozitive intre membrii echipei pluridisciplinare si copilul aflat in dificultate, respectiv familia acestuia. Prin intermediul acestui proiect s-a urmarit dezvoltarea si educarea copilului aflat in dificultate, conform potentialului sau.

Obiectivele specifice, stabilite pentru fiecare copil in parte, in functie de nevoi, s-au referit in general la: imbunatatirea rezultatelor scolare, dezvoltarea aptitudinilor de invatare, dezvoltarea comportamentelor prosociale (imbunatatirea relatiei cu familia si prietenii), dezvoltarea stimei de sine, initierea intr-un sport, descoperirea unui hobby. Scopul propus a vizat dezvoltarea personalitatii conform potentialului.

Lansarea proiectului a demarat in septembrie 2001, derulandu-se la nivelul clasei I (2001-2002), respectiv clasa a II-a (2002-2003), unde au fost identificati trei copii aflati in dificultate: O.R. - aflat in plasament la o familie substitutiva; U.T. - ramasa in grija tatalui, deoarece mama lucreaza in Anglia; P.G.- ramasa in grija mamei, deoarece tatal a plecat la munca in Spania.

P.P.I. a reprezentat un document scris fiind intocmit de echipa pluridisci-plinara.

Pentru ca activitatea noastra sa se desfasoare conform standardelor existente la nivelul DGJPDC in prima faza a experimentului am constituit echipa: invatatorul (manager de caz la nivelul scolii), directorul scolii, psihologul, asistentul social, medicul, asistentul medical.

Echipa pluridisciplinara constituita la nivelul Lic.Teor."N.Balcescu" din Cluj-Napoca s-a dovedit pe parcursul experimentului a fi compusa din profesionisti cu interese, cunostinte si competente. Directorul scolii in calitatea sa de manager al resurselor umane, s-a implicat in dezvoltarea echipei si solutionarea problemelor intervenite pe parcursul derularii P.P.I.

Condusa dupa metode moderne, echipa pluridisciplinara a devenit in scurt timp de la constituire o echipa performanta. Membrii echipei au inteles ca acesti copii raspund pozitiv doar unui personal care le castiga increderea, respectul si a carui aprobare este importanta pentru ei si au actionat in consecinta.

Relatia dintre profesionistii echipei si copilul aflat in dificultate nu poate fi echivalata nicidecum cu relatia copil-parinte, insa grija adecvata pentru fiecare copil este esentiala pentru binele emotional si fizic al acestora. Este bine cunoscut faptul ca pentru copiii aflati in dificultate este important sa se simta acceptati si pretuiti chiar si atunci cand comportamentul lor este dificil.

Elaborarea si aplicarea P.P.I. al elevului O.R. la nivelul scolii a devenit o provocare care a determinat cautari, perfectionare, dezvoltare pentru membrii echipei. Experienta dobandita si metoda muncii in echipa ne determina sa demaram si in viitor astfel de actiuni pe care scoala, ca organizatia aflata intr-o etapa de reforma le va pune in practica in beneficiul tuturor copiilor aflati in dificultate.

In cele ce urmeaza vom detalia fragmente din P.P.I. al elevului O.R., la a carui alcatuire s-au respectat caracteristicile impuse: PROIECT (identificarea si analiza problemelor copilului, obiectivele "operationale", parteneri implicati, etape si activitati, calendar si resurse, evaluare si rezultate); PERSONAL (fiecare copil are propriul sau proiect); DE INTEGRARE (obiectivul principal al proiectului este integrarea copilului in societate si familie); EXPLICIT; CONCRET; REALIZABIL intr-un interval de timp determinat.

P.P.I. trebuie sa asigure coerenta intre toate serviciile de care beneficiaza copilul aflat in dificultate - consiliere, educatie, suport - astfel incat acestea sa fie orientate catre obiective concrete de integrare.

1. DATE DE IDENTITATE

Numele si prenumele copilului: O..R.

Date personale: cod numeric personal: 1931022125835

locul si data nasterii: 22.10.1993

parintii: O.M. si O.M.

Responsabil de caz: F.E.

Data inceperii P.P.I.: 24.09.2001

Alte documente: - fisa medicala; (daca e posibil)

Hotararea Nr.876 din 13.07.2001 privind stabilirea unei masuri de protectie a copilului, eliberata de Comisia de Protectie a Copilului, de pe langa Consiliul Judetean Cluj. Prin aceasta hotarare minorul O.R. a fost incredintat in plasament familiei L.A. si H.M.

2. CUPRINS

a.      Evaluarea situatiei, identificarea si analiza problemelor copilului aflat in dificultate.

In identificarea problemelor am cautat sa stabilim un dialog prietenesc si sa

manifestam disponibilitate fata de familia substitutiva a minorului O.R. Manifestand interes si rabdare in discutii, am castigat increderea familiei care s-a aratat deschisa colaborarii cu profesionistii echipei.

S-au pus intrebari generale privind identitatea, varsta, domiciliul si locul de munca al parintilor. Apoi s-a trecut la anamneza (antecedentele fiziologice si patologice ale copilului) vazuta nu ca un schimb de intrebari si raspunsuri, ci ca un dialog constructiv. Am evitat dialogul grabit, in picioare. Ne-am ferit sa luam notite scrise in timp ce membrii familiei substitutive vorbeau. In timpul convorbirii am incercat sa evaluam personalitatea fiecarui membru din familia substitutiva, ceea ce ne-a usurat apoi implementarea datelor si evenimentelor asistate.

b.      Pornind de la ideea ca reusita oricarui demers este asigurata daca

actiunea este bine planificata, am pregatit un plan de actiune oglindit in tabelul ce urmeaza. Datele obtinute in urma observatiilor au fost apoi analizate cu membrii echipei pluridisciplinare si cuprinse intr-un raport scris al responsabilului de caz (invatatorul).

Pentru a inregistra date de baza cat mai clare cu privire la evolutia copilului am propus patru fise de observatii care sa inlesneasca consemnarea informatiilor.

FISA DE APRECIERE SAPTAMANALA a elevului O.R., in functie de comportamentul manifestat la scoala; (ANEXA 3)

FISA DE APRECIERE SAPTAMANALA a elevului O.A.R., in functie de comportamentul manifestat acasa, in familia substitutiva; (ANEXA 4)

FISA DE APRECIERE COMPORTAMENTALA a elevului O.A.R. realizata la sfarsitul primei luni de la initierea P.P.I.; (ANEXA 5)

FISA DE EVALUARE a evolutiei copilului in intervalul stabilit prin P.P.I.

(ANEXA 6)

c.      Fiecare P.P.I. trebuie sa cuprinda si un BILANT PSIHO-SOCIAL, prezentat sub forma de tabel pentru a face economie de spatiu si pentru a evidentia la fiecare rubrica aspectele pozitive (punctele forte) si problemele asupra carora se va inter-veni. Tabelul trebuie sa prevada spatiu suficient pentru completarea tuturor informatiilor obtinute.

BILANTUL PSIHO-SOCIAL este stabilit periodic, la interval de 4-5 saptamani

si cuprinde datele surprinse de invatator si ceilalti membrii ai echipei, pe de o parte, si datele consemnate de membrii familiei substitutive.

Exemplificam cu BILANTUL PSIHO-SOCIAL al elevului O.R. in intervalul 24.09.2001-26.10.2001.

d.      Analizand datele cuprinse in bilantul psiho-social prezentat anterior, membrii echipei pluridisciplinare au stabilit obiectivele "operationale". Nu este obligatoriu ca toate componentele tabelului sa fie abordate in P.P.I. Cele la care copilul are cu preponderenta "puncte forte" vor deveni oportunitati pentru rezolvarea "problemelor".

Pentru reusita actiunii se stabilesc obiective clare si se formuleaza intr-un

limbaj accesibil. Copilul trebuie sa fie primul care le intelege pentru a se implica cu usurinta in rezolvarea lor. In stabilirea obiectivelor se tine cont si de conditiile exis-tente.

Pentru fiecare obiectiv se stabilesc partenerii copilului (institutii si persoane

fizice). Lista nu se poate definitiva de la inceput, ci se imbogateste pe parcursul derularii P.P.I.

Responsabilul de caz (invatatorul) impreuna cu membrii echipei pluridisciplinare contribuie la completarea listei. Se discuta activitatile concrete pe care le-ar putea indeplini fiecare partener si in ce consta relatia de colaborare.

Exemplificam, folosind date surprinse in perioada derularii P.P.I. a elevului O.R.

Plan de actiune in cadrul P.P.I. al elevului O.R. in perioada

P.P.I. cuprinde momente bine determinate de evaluare a evolutiei demersurilor pentru realizarea obiectivelor, care se realizeaza in urma unor reuniuni periodice ale echipei si se redacteaza rapoarte de evaluare.

Aceasta etapa a P.P.I. trebuie sa fie o discutie sincera intre membrii echipei (M.E) - Copil (C ) - familia copilului (F.C.)

M.E.

F.C. C.

Este momentul cand se comunica ce rezultate s-au obtinut si se stabilesc cauzele unor eventuale esecuri. Evaluarea constituie un prilej oferit copilului sa se exprime, sa-si imbunatateasca comportamentul, sa primeasca suport din partea adultilor.

Evaluarea trebuie sa se faca dintr-o perspectiva constructiva. Acum se pot stabili de comun acord alte cai de rezolvare a problemelor ivite. In discutii se va evita culpabilizarea copilului. Odata cu proiectul copilul trebuie sa-si dezvolte increderea in propria persoana.

Daca P.P.I. da gres, la evaluare se vor analiza cu seriozitate cauzele si se vor schimba obiectivele.

Etapa de evaluare reprezinta momentul cand managerul de caz monitorizeaza si evalueaza progresele constatate si anume:

calitatea P.P.I.;

progresul privind atingerea obiectivelor "specifice" ale P.P.I.;

comportamentul celor implicati in P.P.I. (copil, membrii echipei, familia substitutiva a copilului).

Prezentam cativa indicatori calitativi si cantitativi care arata daca si in ce

masura obiectivele specifice ale proiectului au fost realizate:

Scaderea numarului de comportamente deviante poate fi demonstrata prin analiza si interpretarea fiselor de apreciere.

a.      Fisa de apreciere saptamanala a elevului O.R. din clasa I, in functie de

comportamentul manifestat la scoala. (vezi anexele 7 si 8). Din datele fiselor amintite s-a realizat graficul urmator:

Comparand datele celor doua saptamani se constata ca in intervalul mentionat elevul O.R. nu a mai avut probleme legate de punctualitate, conduita fata de colegi si cadrele didactice. In cadrul lectiilor manifesta interes pentru ceea ce se petrece la lectii. Pe viitor se impune o mai mare atentie in ceea ce priveste constiinciozitatea. Uneori rezolva cu superficialitate sarcinile incredintate. Lucreaza bine si foarte bine daca invatatoarea sau profesorii stau langa el. Are nevoie permanent de incurajari.

b. Fisa de apreciere saptamanala a elevului O.R. din clasa I, in functie de comportamentul manifestat acasa (vezi anexele nr.9 si nr.10).

Comportamentul lui O.R. acasa s-a imbunatatit. Fiind indrumat cu rabdare de mama adoptiva copilul a inteles ca trebuie sa respecte cateva reguli de igiena personala. Mai greu se lasa convins sa foloseasca periuta de dinti, dar si aici se observa un salt pozitiv, de trei trepte. O.R. comunica foarte bine cu mama adoptiva, dar se teme de "unchiul" care il pedepseste pentru orice greseala. (Am fost nevoiti in nenumarate randuri sa-i amintim ca nu este nici uman, nici legal sa-l bata pe baiat.) Exista probleme si in ceea ce priveste relatiile cu vecinii si copiii acestora. Frecvent acestia se plang ca injura, vorbeste urat, se bate. A spart geamul unei vecine cu o piatra si a spart parbrizul unei masini parcate in fata blocului. Pentru a evita conflictele cu vecinii ne-am deplasat la fata locului si le-am explicat situatia copilului. Adultii au inteles, dar copiii continua sa-l marginalizeze.

2. Imbunatatirea rezultatelor scolare, relatii mai bune cu cadrele didactice, comportament mai bun la lectii

Elevul O.R. a frecventat programul de semiinternat si a fost ajutat in mod deosebit sa-si pregateasca lectiile.

Cu timpul s-au constatat progrese la citit, la calculul matematic, dar si acum, dupa doi ani, intampina dificultati in rezolvarea problemelor matematice, in raspunsul la intrebari s.a.

O.R. a participat cu mult interes si curiozitate la activitatile extrascolare (vizite, vizionari de filme si spectacole). A trait clipe de fericire cand a fost dus pe scena sa interpreteze rolul lui Pinocchio.

Cand este obosit devine nelinistit, lucreaza cu superficialitate, isi jigneste cole-gii si uneori chiar da in ei. De aceea, periodic 2-3 saptamani pleaca acasa la ora 12 pentru a se odihni.

3.Cresterea numarului de prieteni ai copilului. Pentru a-i oferi posibilitatea de a se imprieteni cu cat mai multi copii, din clasa si din scoala, l-am antrenat sa participe la diferite jocuri (tenis de masa, saritura la coarda, fotbal, mini baschet). Colegii de clasa l-au invitat la aniversarile zilelor de nastere. A fost in excursii cu familii ale cole-gilor. A legat prietenie in special cu doi baieti care locuiesc aproape de el.

4. Implicarea in activitati care duc la folosirea aptitudinilor.

Am cuprins in P.P.I. si un astfel de indicator, pornind de la ideea ca orice copil este de la natura creator. O.R. a participat la lectiile de dans organizate in scoala, unde pe langa insusirea unor miscari ritmice s-a bucurat de frumusetea muzicii, dar si de compania colegilor. In cadrul optionalului "Teatru pentru copii" a interpretat diferite roluri, in limba romana si limba engleza. Activitatile de educatie plastica i-au oferit posibilitatea sa-si exprime liber gandurile si sentimentele.

Pentru a stabili rezultatele P.P.I. si efectele preconizate am fixat si alti indicatori pe care ii enumeram, fara a detalia continutul lor:

Practicarea unui sport;

Comunicarea eficienta in familie;

Numarul mai mare al contactelor sociale;

Grad mai mare de implicare al membrilor echipei si al familiei copilului.

PUNCTE FORTE, PROVOCARI INTALNITE, LECTII INVATATE

In derularea P.P.I. ne-am bazat pe credinta ca o relatie de prietenie a

copilului cu un adult, poate provoca o dezvoltare sanatoasa a acestuia si poate diminua efectele negative ale cresterii copilului in familia substitutiva (monoparentala, adoptiva).

Cele mai multe activitati ale membrilor echipei pluridisciplinare s-au

desfasurat in cadrul relatiilor de unu la unu, avand un efect pozitiv in procesul de (re)integrare al copilului.

Activitatile au fost astfel stabilite in functie de nevoile copilului, tinand cont

de dorintele si interesele acestuia. In general, directiile de interventie au fost doua: meditatii si educatie-socializare. Aceste doua directii au fost imbinate si s-au desfasurat conform nevoilor copilului si potentialului membrilor echipei.

Implicarea comunitatii prin intermediul parintilor celorlalti copii din clasa,

prin intermediul vecinilor a constituit un element important in cadrul derularii P.P.I. Consideram ca este importanta constientizarea si responsabilizarea comunitatii asupra problemelor care o afecteaza in mod direct si totodata implicarea in procesul ameliorarii sau rezolvarii problemelor care exista in comunitate. Simpla observare si criticare a acestora nefiind de ajuns pentru depasirea acestor probleme.

Exista o serie de riscuri care trebuie luate in consideratie in momentul

implementarii proiectului si anume:

discriminarea si marginalizarea copilului aflat in dificultate;

rezistenta copilului la schimbare;

gradul scazut de implicare al familiei in cadrul grupului de suport (din cauza lipsei educatiei, timpului);

neconstientizarea din partea familiei copilului a unor probleme pe care le au in raport cu propriul copil;

retragerea invatatorului/profesorului diriginte sau parintelui din relatie intr-un punct in care copilul este inca vulnerabil etc.