Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SINUCIDERE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Batranetea
PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA - Scurt istoric al studiilor organizarii
Indicatori sociali
Functionarea familiei
Definitia si clasificarea familiei - Factori ce influenteaza educatia in cadrul familiei
BORCANUL
INTERDEPENDENTA TRADITIONALITATE MODERNITATE STIL VALOARE FORME COMUNITARE
CONSTRUCTE TEORETICE PRIVIND FAMILIA (PARADIGME) - Paradigma stadialitatii
DINAMICA FUNCTIONALA A RELATIEI CONJUGALE
Devianta sociala

sinucidere

Suprimare intentionata a propriei vieti. Prin raportarea mai multor cazuri de s. la o populatie data se obtine o masura a intensitatii fenomenului de s. la nivel social. Durkheim (La Suicide, 1897) distinge patru tipuri de s.:




  1. anomica
  2. egoista
  3. altruista
  4. fatalista

Primul tip de s. este favorizat de situatiile anomice, caracterizate prin dezintegrarea structurilor normative si valorice, prin definirea neclara a scopurilor individuale, prin conflict intre mijloace si scopuri etc. In situatiile in care orientarile valorice dominante sint de tip individualist, cu interactiuni reduse intre individ si grup, sint favorizate s., de tip egoist. In s. altruista, motivatia o constituie dorinta de a face bine altora (acte de eroism etc.). S. fatalista, mentionata in treacat numai de catre Durkheim, se produce ca reactie la norme prea restrictive care blocheaza orice perspectiva individuala (s. scalvilor).

Fenomenul de s. a fost pus in relatie cu comunitatea rezidentiala (mai intens la orase decit la sate), convingerile religioase (mai intens la protestanti decit la catolici, la libercugetatori decit la credinciosi), mobilitatea sociala (favorizat de mobilitatea descendenta), stabilitatea vietii de familie (s. mai frecventa la femeile divortate decit la cele casatorite), imitatie sau contagiune sociala, virsta (s. creste ca frecventa o data cu numarul de ani), sex (s. mai frecventa la barbati decit la femei, ca act implinit, dar ca tentativa de s. fiind mai frecventa la femei), categoria sociala, perioada de criza economica, de razboi etc.



Geografia s. are o mare stabilitate in timp, tari precum Ungaria mentinind rate foarte ridicate (numarul de s. la 100 000 de locuitori fiind de 32 in anii '30 ai acestui secol si de 46,6 in 1980). Rate foarte reduse ale s. se inregistreaza in Italia (8,5 in anii 1931-1938 si 5,9 in 1971-1978). Sau, pe arii si mai intinse, Europa centrala continua sa aiba rate de s. mai mari decit cea meridionala. (Pentru o analiza complexa vezi J-C. Chesnais, Histoire de la violence en Occident de 1800 a nos jours, 1981).

In psihologie si medicina se foloseste frecvent, ca sinonim cu s., termenul de suicid, calchiat dupa francezul suicide.  D.S.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 449
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site