Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

DANEMARCA - Limba oficiala, Populatia, Schimburile cu strainatatea, Turismul

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
BISTRITA-TROTUS
Bucuresti - Asezare geografica, Istoria, Evolutia demografica, Institutii, monumente si obiective turistice
Structura populatiei
Relieful litoral
Cetatea Sibiului
STATELE EUROPEI – suprafata, populatia si capitalele
MEMORATOR GEOGRAFIE
Spatiul romanesc
Tarai si Capitalele lor
Climatologie test grila

TERMENI importanti pentru acest document

: : sistemul bancar din danemarca : : limba oficiala in danemarca :

DANEMARCA

Danemarca este o monarhie parlamentara din Europa situata in nordul Europei si strajuita de cele doua brate ale Marii Nordului (Skagerrak si Kattegat), de Marea Baltica si de Germania, avand o suprafata de 43 094 km².

Limba oficiala este daneza, iar moneda este coroana daneza (DKK). Raportul de schimb coroana daneza / dolar american era de 7,8947 in 2002, 8,3228 in 2001 si 8,0831 in 2000. Danemarca a devenit membra a Comunitatii Europene in 1973, dar nu si a Uniunii Monetare Europene.

Populatia Danemarcei era in 2003 de 5 384 384 locuitori. Din totalul populatiei, 18.7% (barbati 516 872; femei 490 543) este cuprinsa in grupa de varsta 0-14 ani, 66.3% (barbati 1 809 138; femei 1 762 577) in grupa 15-64 ani, iar restul de 15% (barbati 338 141; femei 467 113) in grupa peste 65 ani, inregistrandu-se o rata de crestere a populatiei de 0,28%.

In Danemarca traiesc 95% luterani, 3% protestanti si romano-catolici si 2% musulmani.

Danemarca include doua teritorii in afara granitelor sale: Insulele Feroe si Groenlanda. Tara cuprinde peninsula Iutlanda si peste 483 de insule joase, cu relief de campie, dintre care 100 sunt locuite, despartite de numeroase stramtori. Copenhaga - capitala Danemarcei, reprezinta unul dintre cele mai importante porturi ale Europei.

Danemarca are o economie puternica, chiar daca este saraca in resurse naturale. Se extrage totusi petrol si gaz natural din Marea Nordului, dar nu este de ajuns, trebuie sa se mai importe. Se mai extrag calcar si argila industriala. Carbunele si otelul – ca si majoritatea metalelor – trebuie importate. O mare parte a solului nu este nutritiv si trebuie folositi fertilizatori pentru a deveni productiv. Terenul este plat sau cu mici denivelari, asa ca raurile nu pot fi folosite pentru a genera energie hidroelectrica. Padurile acopera o zecime din teren si acopera mai putin de jumatate din nevoia de lemn. Marile care inconjoara Danemarca ofera posibilitatea folosirii mijloacelor de transport ieftine pentru importul si exportul de produse.

Danemarca face parte din grupul de tari cele mai dezvoltate membre ale OCDE, ceea ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice. Traditional, Danemarca a fost considerata o tara agricola, cu mari exporturi de alimente prelucrate.

Exporturile agroalimentare sunt inca mari dar ponderea agriculturii a scazut la mai putin de 5 la suta din PIB. Productia industriala reprezinta circa 20 la suta, constructiile circa 5 la suta. Insa, sectorul care domina de departe este cel tertiar, al serviciilor, cu aproximativ 46 la suta. Acesta include comertul, transporturile, institutiile financiare.

Spre deosebire de cele mai multe tari avansate economic, dezvoltarea industriala in Danemarca nu este legata de o baza proprie de materii prime. Industria daneza este dominata, in mare masura, de prelucrarea usoara si reprocesare, productia fiind caracterizata printr-un inalt grad de specializare, in domenii particulare, bine definite.

Ca urmare, industria daneza este predominant bazata pe IMM-uri: peste 80% din companiile prelucratoare au sub 20 angajati. Doar 1000 companii au peste 100 de angajati, insa mai mult de jumatate din forta de munca din industrie este cuprinsa in aceste companii.

Industria manufacturiera este dominata de nise de productie mici sau mijlocii de inalt standard tehnologic destinat, in principal, utiizatorilor profesionisti. Datorita acestei structruri complexe si versatile, industria manufacturiera daneza in ansamblu nu este atat de sensibila la schimbarile pe piata mondiala, ca alte tari cu industria concentrata in cateva sectoare.

Totodata, in ultimii ani, tot mai multe companii daneze cu interes in a-si dezvolta exporturile si-au plasat facilitatile de productie in tari in care costurile de productie sunt mai scazute. Progresele in transporturi si tehnologia comunicatiilor au facilitat acestora dirijarea catre alte parti ale lumii a unor parti din procesul tehnologic, cu scopul de a-si mari marja competitiva si de a obtine acces la calificari si competente ce nu sunt disponibile in Danemarca.

Un numar de 333.766 entitati de afaceri (2005) erau inregistrate ca firme supuse cerintelor legislatei TVA. Cele mai multe din acestea sunt din sectorul serviciilor, sub 10% sunt companii prelucratoare iar 20% sunt de comercializare.

Sectorul industrial bazat, cu preponderenta, pe intreprinderi mici si mijlocii, acopera o gama larga de produse, vizand si importante nise in domeniile high-tech, IT, biotech, ca si in masini si echipamente de standard tehnologic inalt.

Situata la intrarea in Marea Baltica si servind drept pod spre Scandinavia, Danemarca are o lunga traditie in comertul exterior. Exporturile si importurile contribuie cu aproximativ 31% si, respectiv, 26% la suta la formarea PIB (2003), facand din Danemarca o economie foarte deschisa si competitiva.

Dimensiunile reduse ale pietii interne au facut ca producatorii sa-si caute clientii in afara. Ca rezultat, industria prelucratoare este puternic orientata catre export si, in ultimii 10 ani, Danemarca a inregistrat o balanta de plati excedentara, datorita cresterii accelerate a exporturilor.

In 2004, exporturile daneze de marfuri au totalizat 61,3 miliarde euro. Cele mai mari piete de export sunt Germania, Suedia si Marea Britanie. 76% din totalul exporturilor consta in produse industriale. Grupele de export cele mai importante sunt masinile si instrumentele electrice, produsele farmaceutice, chimicalele, carnea si produsele lactate, pestele, mobila, motoarele si confectiile textile.

Importurile daneze de marfuri in 2004 au totalizat 53,7 miliarde euro, din care 72% provin din tarile UE. Bunurile de folosinta directa in comert si industrie reprezinta partea cea mai mare. Majoritatea sunt bunuri manufacturate care sunt reexportate dupa o procesare ulterioara.

 

Al doilea mare grup de importuri sunt bunurile de consum, ce reprezinta 30%. Importul de combustibili formeaza circa 3% din total, in prezent Danemarca fiind autosuficienta in energie.

Tarile invecinate sunt, de departe, cele mai importante piete de export. Germania, singura, absoarbe circa 20 la suta din exporturile daneze. Traditional, Suedia si Marea Britanie detin si ele parti mari din exporturile daneze. In exporturile catre tarile UE predomina masinile si utilajele, produsele farmaceutice si cele agricole.

In general, Danemarca are usoare excedente cu tarile UE. Aproximativ 70 la suta din totalul importurilor daneze provin din tarile UE, in timp ce exporturile corespunzatoare reprezinta 65 la suta.

In ultimii ani exporturile daneze catre SUA au crescut semnificativ, in timp ce pietele din Europa Centrala si de Est, ca si din Orientul Indepartat detin, in prezent, o parte importanta din exporturile daneze. Exporturile sunt, totodata, superioare importurilor, pe pietele importante ale Europei de Est si ale Asiei (exclusiv Japonia).

Danemarca priveste fenomenul globalizarii ca pe o provocare (challenge), nu ca o amenintare (threat). Investitiile directe, din si in Danemarca, reprezinta aproximativ acelasi procent din PIB (circa 27 % fiecare).

Conform IMD World Competitiveness Yearbook 2005, intr-un clasament ce cuprinde 60 de economii nationale si regionale, Danemarca este apreciata ca a saptea economie a lumii in privinta competitivitatii economice, fiind depasita doar de SUA, Hong Kong, Singapore, Islanda, Canada si Finlanda.

Companiile daneze pentru a-si mentine marja concurentiala trebuie sa fie foarte competitive, altfel marfurile daneze devin prea scumpe. Nivelul inalt al costurilor de productie in Danemarca face necesar ca strategia celor mai multe companii sa urmareasca realizarea de produse de inalta calitate, apte de a fi vandute la preturi mai inalte comparativ cu cele ale concurentei (asa-numitele Ť upmarket products ť).

Circa 40% din exporturile daneze constau in Ť upmarket products ť - definite ca produse de export care sunt cel putin cu 15% mai scumpe decat produsele concurente din alte tari UE. In aceasta privinta, Danemarca ocupa locul 4 intre tarile Ť UE 15 ť, dupa Irlanda, Suedia si Germania.

Conform statisticilor Comisiei Europene publicate in toamna 2005, Danemarca detine cea mai buna pozitie intre tarile UE 15, in privinta finantelor publice : excedentul reprezinta 3,8% din PIB, urmata fiind de Finlanda (1,9%), Suedia (1,5%) si Spania (0,2%). Toate celelalte state UE 15 au deficite in finantele publice. Procentul datoriei publice din PIB, de 37%, plaseaza Danemarca pe locul 3 in UE 15, dupa Luxemburg si Irlanda.

Danemarca este un factor economic activ pe plan mondial, iar prosperitatea sa este produsul unei integrari crescande in comunitatea internationala, din punct de vedere economic, cultural si politic. Drept urmare, evenimentele si evolutiile internationale au devenit elemente vitale in procesul decizional al companiilor daneze.

O economie mica si deschisa precum cea a Danemarcei, ale carei performante sunt strans legate de ale celoralalte tari din UE si mai ales ale tarilor invecinate, este, ca urmare, foarte dependenta de o Piata Interna Europeana functionala.

Indicatori macroeconomic

Danemarca a realizat un produs intern brut de 129 mld € in anul 2002, 139 mld €  in 2003 si 149 mld €  in 2004 si un produs intern brut pe cap de locuitor de 16466€ in 1990, 19833€ in 1995, 24425€ in 2000 si 25783 in 2002.

In  2000 s-a inregistrat o rata anuala de crestere de 2,8 %, de 1,8% in 2002, de  0% in 2003 si de 2,1% in 2004.

Din servicii se obtine 69% din produsul intern brut al Danemarcei. Aportul industriei la PIB este de 27%, iar agricultura, impreuna cu exploatarea forestiera si pescuit, aduce 4%. In zona serviciilor lucreaza 60% dintre danezi. Productia de bunuri s-a extins incepand din anii 1900, a inlocuit agricultura si a preluat locul al doilea al activitatilor economice. Scaderea ponderii populatiei ocupate in agricultura este consecinta faptului ca, in acest sector, cresterea productivitatii muncii a fost mai mare decat in restul economiei. Standardul de viata este inalt iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat in multe tari dezvoltate din Europa.

Conform Revenue Statistics, in intervalul 1986-1997, rata fiscalitatii a scazut in Danemarca cu 1,2 % - comparativ cu alte tari membre ale OECD, ca Olanda (-3 %), Irlanda (-4,4 %), Republica Ceha (-5 %) si Ungaria (-6,7 %) – inregistrand un grad de fiscalitate generala de 52,2 %  in 1996

Stabilitatea preturilor

Conform CIA World Factbook, rata medie anuala a inflatiei a fost de 2,9% in 2000,  2,3% in 2002 si 1,4 % in 2004 (remarcandu-se o usoara scadere), situand astfel Danemarca pe locul 179 in lume, dupa Cap Verde si inaintea Coastei de Fildes.

Indicele pretului de consum a inregistrat valoarea de 107,0 in anul 2003, 108,3 in 2004, 110,2 in 2005, iar in luna ianuarie a anului 2006, 110,4, conform Institutului National de Statistica al Danemarcei.

Ocuparea fortei de munca

In pofida ajutorului de somaj de peste 1250 €/luna, se mentine una dintre cele mai scazute rate a somajului din Uniunea Europeana, fiind in continua scadere, de la aproape 6% in 2003, la putin peste 5% preconizata in 2006. Aceasta performanta se datoreaza unei politici sociale active, a reformei care a dinamizat si flexibilizat in ultimul deceniu domeniul redistribuirii veniturilor. Intre tarile UE 15 cu cea mai scazuta rata a somajului, Danemarca se afla pe locul 2, dupa Irlanda, cu 4,2% (definitia armonizata, ca procent din forta de munca). In fine, aceleasi statistici plaseaza Danemarca pe primul loc intre tarile UE 15, ca procent de atragere a fortei de munca din randul populatiei active (grupa de varsta intre 15-64 ani).

Politica in domeniul ocuparii fortei de munca, dusa de aproximativ zece ani, este cunoscuta sub numele de 'flexsecuritate'.

Cotidianul elvetian La Liberte afirma intr-unul din aparitiile sale ca „In ritmul actual, Danemarca nu va mai avea, in curand, someri. In mai putin de zece ani, regatul nordic a reusit sa isi reduca la jumatate rata somajului. In schimb, acum planeaza amenintarea penuriei de forta de munca”.

Graph: Population and Labour Force

Inca din 1890, Danemarca a dezvoltat multe programe sociale de succes. Sistemul ofera asigurari in caz de accidente, rani grave, boala, batranete, somaj si moartea sotului sau sotiei. Orice persoana care traiste in Danemarca poate beneficia de aceste programe. Majoritatea asiguratorilor sunt societati private agreate de guvern, cu costuri de asigurare impartite intre persoana asigurata, angajator si guvern. Si guvernul ofera cateva asigurari, mai ales ajutor pentru batrani si vaduve.

Danemarca a introdus pensia de batranete inca din 1891, fiind a doua tara (dupa Germania) care a introdus aceste beneficii. Spre deosebire insa de Germania, unde pensiile au o baza ocupationala si se platesc in functie de contributiile la fondul de asigurari, in Danemarca acestea au fost recunoscute ca drepturi sociale, constitutionale, deci au fost acordate tuturor cetatenilor danezi care implinesc o anumita varsta (variabila de-a lungul ultimului secol), indiferent de contributiile la sistemul asigurarilor.

In timp ce media tarilor OECD indica o cota de 7,6, Danemarca aloca  6,3 % din PIB pentru asistenta sociala. Ponderea asistentei medicale specializate a scazut considerabil intre 1980-1990, fapt evidentiat de reducerea timpului mediu de spitalizare de la 9,6 zile (1980) la 7 zile (1990).

Valoarea alocatiei de somaj este de 90 la suta din salariul de referinta, calculat in ultimele 12 luni inaintea intrarii in somaj, dar plafonat la 430 de euro pe saptamana.

Indicele dezvoltarii umane a fost de 0,941 in 2003, clasand astfel Danemarca intre tarile cu un inalt grad de dezvoltare umana. Ea s-a situat pe locul 14 in lume, inaintea Marii Britanii, dar fiind intrecuta de Finlanda.

In anul 2005 durata medie de viata era de 77,62 ani la barbati si 80,03 ani la femei.

Schimburile cu strainatatea

In anul 1990 ponderea in cadrul PIB a bunurilor si serviciilor importate a fost de 31%, fata de anul 2003 cand bunurile si serviciile importate au crescut cu 6 procente, ajungand la 37%.

In anul 1990 ponderea in cadrul PIB a bunurilor si serviciilor exportate a fost de 36%, fata de anul 2003 cand bunurile si serviciile exportate au crescut cu 7 procente, ajungand la 43%.

Datorita rasei Landrace, Danemarca a devenit cea mai mare exportatoare de slanina, avand Anglia ca principala piata de desfacere.

Balanta de plati externe in decembrie 2005 (Sold):

                                                                                - mil € -

Pozitia

Sold

  1. Contul curent

A. Bunuri si servicii

B. Venituri

C. Transferuri curente

1623,62

794,36

576

253,26

  1. Contul de capital si financiar

16,38

  1. Erori si omisiuni

-1640

Politica comerciala

Ca membru al Uniunii Europene, Danemarca a fost subiect al unei taxe medii externe stabilite de UE de 1.3% in 2003, fata de 2.4% din 2002 raportat in Indicatorul 2005, conform raportului Bancii Mondiale. Organizatia Mondiala a Comertului si Reprezentantului Comertului din SUA considera ca UE impune bariere comerciale fara tarif printr-un sistem complex de reguli si subventionare a exportului. Departamentul de Comert al SUA raporteaza ca “cerintele de marcare si etichetare a produselor vandute in Danemarca sunt numeroase si variaza de la produs la produs”. Conform metodologiei revizuite a factorului de comert, rezultatul politicii comerciale a Danemarcei este neschimbat.

Piata stabileste veniturile si cele mai multe dintre preturi. Conform The Economist, “Guvernul detine puterea de a interveni in controlul preturilor intr-un caz de urgenta – cum ar fi in timpul unei perioade de accelerare a inflatiei….. Altfel, nu se aplica”. Guvernul influenteaza preturile agricole prin participarea Danemarcei la Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene, program care subventioneaza serios produsele agricole. Este stabilit un minimum de venit.

Punerea pe picioare a unei afaceri este un proces simplu si multe dintre etapele acestui proces pot fi realizate cu ajutorul internetului. Reglementarile sunt aplicate eficient in cele mai multe dintre cazuri. Conform Institutului International pentru Dezvoltarea Managementului, Danemarca are una dintre cele mai flexibile legi a muncii din Europa (inclusiv Irlanda), surclasata doar de SUA. Departamentul de Comert al SUA comenteaza ca „Danemarca aplica standarde superioare in privinta mediului inconjurator, sanatate, siguranta si munca. Procedurile birocratice apar liniar si in mod transparent, iar coruptia este in general necunoscuta”. Coruptia si birocratia sunt aproape inexistente.

Danemarca a devenit membra a Comunitatii Europene in 1973, dar nu si a Uniunii Monetare Europene. In 1960, Danemarca si alte sase tari europene, inclusiv Marea Britanie, Norvegia si Suedia formeaza Asociatia Europeana de Comert Liber (EFTA). Danemarca paraseste EFTA in 1972 si in 1973 intra in Comunitatea Europeana, o asociatie economica a tarilor din vestul Europei. De asemenea, este membra a ONU, AID, AIEA, BIRD, CFI, FAO, FMI, GATT; OIM, OMS, UNESCO.

 

Investitiile straine

Investitorii straini, incluzandu-i pe aceia din afara Uniunii Europene, sunt subiect al acelorasi legi ca si investitorii locali. Conform The Economist, “Guvernele centrale si regionale incurajeaza investitiile straine pe baza unui tratament national. Ca regula generala, investitiile directe straine din Danemarca se pot face fara restrictii sau pre-verificare. Restrictiile de proprietate se aplica doar catorva sectoare.” Fondul Monetar International raporteaza ca non-rezidentii nu pot achizitiona proprietati imobiliare decat daca persoana a avut rezidenta anterioara de cel putin 5 ani in Danemarca, este un national UE care lucreaza in Danemarca sau este un national non-UE cu rezidenta valabila sau permis de afaceri. Nu exista restrictii de transfer de capital. Limitarile proprietatii straine se aplica la exploatarea hidrocarburilor, producerii de arme, constructii de avioane si nave inregistrate in Registrul International al Navelor din Danemarca.

Politica daneza privitoare la investitiile straine directe urmareste atragerea acestora, neexistand restrictii sau conditionari, cu exceptia considerentelor de securitate nationala. Exista putine limitari la dreptul de proprietate pentru straini, iar investitorilor straini li se acorda tratamentul national.  In Danemarca, fluxurile (flows) si volumul (stock) investitiilor straine sunt inregistrate si monitorizate de catre Banca Nationala a Danemarcei (Danmarks Nationalbank - DN).

Datele privind companiile transnationale (Transnational corporations – TNCs) din Danemarca sunt inregistrate la Danmarks Statistik (Statistics Denmark), insa aceste date au un caracter confidential, nefiind disponibile informatii despre activitatile TNCs, filialele straine sau din Danemarca ale acestora.

Fluxurile FDI ale Danemarcei provin din si sunt indreptate spre tarile dezvoltate. Statele Unite au devenit cel mai important partener, inlocuind Suedia ca principala sursa de FDI in Danemarca. In ce priveste destinatiile investitiilor daneze in afara, Marea Britanie se afla pe primul loc, urmata de Norvegia.

Cele mai mari fluxuri FDI se inregistreaza in sectorul serviciilor. Volumul FDI ca procent din PIB a crescut de circa 4 ori de la inceputul anilor ‘90. Cele mai mari TNCs din Danemarca, raportat la volumul vanzarilor, sunt cele din domeniul serviciilor, indeosebi din finante si trading. Filialele cele mai importante din strainatate ale TNCs daneze se afla in tarile invecinate, de unde provin si cele mai mari filiale ale TNCs straine, exceptand mai multe filiale ale TNCs din Statele Unite.

Sistemul bancar danez este deschis competitiei straine si banca centrala este independenta. Aceleasi reguli se aplica bancilor comerciale si de economii; bancile pot oferi servicii in varii  domenii, incluzand finantari ipotecare, activitati bursiere, leasing, investitii, creante, imobiliare si asigurari. Danemarca avea 548 institutii financiare in 2003, incluzand 176 de banci, conform Autoritatii de supervizare financiara daneze. Ambasada daneza raporteaza ca nu exista banci proprietate de stat. 18 banci straine opereaza in Danemarca. Cea mai mare banca (Danske Bank) detinea o cota de piata de 47,8% in 2003. Conform The Economist, “Supravegherea intregii industrii de servicii financiare a Danemarcei – banci, institutii de credit ipotecar, firme de asigurari si asigurari medicale – se afla in mainile unei singure institutii, Finanstilsynet. Standardele de supraveghere sunt derivate din legislatia UE”.

Transporturile

Transportul este unul dintre cele mai importante sectoare in Danemarca. In anul 2000 a fost cotat cu 10% din totalul productiei si cu 7% din totalul fortei de munca. Acest sector este extrem de variat in ceea ce priveste preluarile individuale. Pe de o parte exista un numar restrans de preluari publice si private, naval si aerian. Pe de alta parte exista un mare numar de de mici firme care se ocupa atat cu transportul de marfuri cat si cu transportul de persoane (companiile de taximetrie).

Productie

Activitatea in secotul transporturi privita ca intreg a crescut sistematic incepand cu 1980. De aceea valoarea productiei in acest sector a crescut la 88% intre 1986-2000, cand totalul cresterii in economie a fost de 70%

Transportul terestru este cotat la aproape o jumatate din totalul productiei din acest sector, in timp ce valoarea productiei remanente se imparte intre preluarile auxiliare pentru sectorul de transporturi (22%), naval (22%), si aerian (8%)

Structurile pe afaceri

Sectorul transporturi este dominat de un mare numar de companii cum ar fi A.P. Møller (Maersk) and DSB (Danish State Railways).In total au fost cam 16.000 de firme inregistrate in acest sector de activitate, la care se pot adauga cam 3000 de activitati care se ocupa exclusiv cu transportul de persoane. Marea majoritate a acestor firme sunt mici preluari individuale care ofera transport pe drumuri. Celelalte companii sunt dominatede parteneriate si preluari de companii si se ocupa in principal cu transportul maritim. Pentru transportul de marfuri intern, soselele reprezinta cel mai uzitat suport. De aceea 80% din tonaj se transporta pe sosele in 1999, 8% pe mare iar restul pe calea ferataTransportul maritim a dominat transportul de marfa international danez. &0% din marfa era trimisa pe mare, sub 25% pe sosele, iar restul in cea mai mare parte pe calea ferata.

Comunicatiile

Valoarea productiei in cadrul serviciului de posta si telecomunicatii a crescut la mai mult de 80% intre 1990 si 2000. Cresterea este datorata in special avansului tehnologic in sfera computerizarii si transmisiilor de date care au marcat o crestere in noile activitati de telecomunicatii. In cadrul inovatiilor tehnologice dezvoltarile in acest sector nu au avut reverberatii si in cresterea numarului de angajati. Ca exemplu numarul angajatilor in acest sector in anul 2000 era de 52.000 care era la acelasi nivel ca in anul 1990.

 Danemarca are o excelenta retea de drumuri pentru cele 1,5 milioane de masini, o masina la patru locuitori. Cel putin jumatate din populatie foloseste bicicleta ca mijloc de transport, iar multe drumuri au culoare separate pentru biciclete. Reteaua de cale ferata apartine statului si ofera transferuri rapide pentru calatori in oras si intre orase. Intre insule, trenurile sunt transportate cu ferryboat-ul. Danemarca are multe porturi aglomerate, cel mai important fiind Copenhaga.

          Guvernul detine o parte din Scandinavian Airlines, companie aeriana cu zboruri in toata lumea. Aeroportul Kastrup de langa Copenhaga are unul dintre cele mai mari terminale din Europa. Pe aici trec anual 15 milioane de pasageri.

Mass-media

            In Danemarca apar zilnic 50 de ziare. Cele mai importante sunt: Berlingske Tidende, BT Ekstra Bladet si Politiken, toate din Copenhaga.

           Fiecare familie detine cel putin un aparat de radio si un televizor. Cele mai multe posturi de radio si TV apartin organizatiei publice Radio Denmark. Guvernul detine si opereaza sistemul danez de telegrafie si serviciul de telefonie la distanta. Serviciile telefonice locale sunt private.

Turismul

Turismul este a treia mare industrie in Danemarca, urmand agriculturii si industriei manufacturiere. Are o cifra de afaceri de 43 miliarde de koroane pe an, 30 de miliarde fiind in moneda straina creand locuri de munca pentru 72.000 de danezi. Danish Tourist Board (infiintata in 1967) este o agentie guvernamentala care isi desfasoara activitatea sum Ministerul Comertului si Industriei si are sarcin sa promoveze Danemarca ca destinatie turistica atat pe piata interna cat si pe piata externa. Aceasta agentie lucreaza in stransa cooperare cu Industria Turistica daneza. Are 10 oficii in strainatate si promoveaza Danemarca atat pe pietele traditionale vecine cat si pe noi piete, cum ar fi Asia de Sud-Est si Europa de Est.

De-a lungul unei decade intre 1980 si 1990, turismul danez a crescut considerabil, dar a stagnat, totusi, in ultimii ani, in special pe piata germana. Aceasta stagnare a fost rezultatul competitiei globale acerbe careia trebuie sa-i faca fata turismul danez, in prezent.Pentru a fi competitiva, Agentia de Turism daneza , in cooperare cu Industria de Turism daneza, a luat initiativa de a crea un brand puternic cu specific danez. Acest brand prezinta Danemarca  ca o oaza intr-o lume ravasita oferind turistului oportunitatea de a se relaxa intr-o societate bine organizata. Danemarca are nevoie de acest brand  pentru a atrage atentia turistilor din numarul mare de oferte pe care pe care acestia le primesc din intreaga lume.


         Principalele zone sau obiective sunt reprezentate de Copenhaga (cca. 9 mil. Vizitatori/an, 116 hoteluri ), Trellleborg (o tabara fortificata a vikingilor), Kalundborg (catedrala, 117), Helsinge=Elsinore (Castelul Kronborg), Frederiksborg (Muzeul de istorie nationala), Peninsula Itlanda, cu celebrele pietre runice de la Jelling, orasele Arhus, Alberg si plaje cu nisip fin - zona dinamica a turismului estival in ultimii ani – ins. Fyn cu Odense si castelul Egeskov, ins. Bornholm, ins. Mon cu un remarcabil microrelief pe creta.

Concluzii

Danemarca are unul din cele mai inalte standarde de viata. Sectorul privat este constituit in principal din companii de marime mica si medie. Conform “The Economist”: “Firme cu mai putin de 50 de angajati acopera pana la jumatate din piata fortei de munca si numai 12% din forta de munca se afla in companii cu peste 500 de angajati”.

Dupa indicele A. T. Kearney, conform Foreign Policy, Danemarca ocupa in 2002 locul 6 in topul celor mai globalizate economii si locul 24 intre primele 50 de puteri economice ale lumii (1990).

Din Danemarca provin companii faimoase: Bang Olufsen (sisteme audio de lux, televizoare, boxe etc), Carlsberg si Tuborg (bere), Royal Copenhagen (portelan), Georg Jensen Solvsmedie (argintarie), Danfoss (termostate). 

Companiile din Danemarca investesc in tari est-europene, precum Ungaria sau Cehia. Romania ramane mai ales o piata de desfacere pentru produsele daneze, de la centrale termice sau pompe la jucarii 'Lego'.

Cele mai mari companii din sectorul serviciilor, au fost selectate de catre revista Forbes, ca fiind:Mxller-Maersk (din domeniul transporturilor), Danske Bank Group (din domeniul bancar), TDC Group (din domeniul telecomunicatiilor), Jyske Bank (din domeniul bancar), Sydbank (din domeniul bancar), Torm (din domeniul transporturilor).

Danemarca s-a plasat de asemenea pe primul loc in topurile legate de mediul de afaceri electronic in ultimii doi ani.

Pe piata energiei, Danemarca este un mare producator si exportator, oferind atat centrale si accesorii, cat si consultanta in domeniul energetic

Referinte bibliografice

http://www.dst.dk

http://www.nordic.ro

http://globalis.gvu.unu.edu

http://www.indexmundi.com

http://www.clubafaceri.ro

http://www.imf.org

http://www.heritage.org

http://transparency.org

http://www.turism.md/

http://www.dst.dk

http://www.um.dk

 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 809
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved