Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI. ANALIZA GEOGRAFICA A UNOR ORASE SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Relieful dezvoltat pe calcare si dolomite
EFECTELE UMAN-GEOGRAFICE ALE PARTICULARITATILOR BIOLOGICE ALE FIINTEI UMANE
Subcarpatii Getici
ARHIPELAGUL BRITANIC
MINEREURILE DE FIER SI SIDERURGIA
Autohtonul danubian
Carpatii si Depresiunea Colinara a Transilvaniei
UMEZEALA AERULUI
ANALIZA MODALA a ROCILOR SEDIMENTARE
FINLANDA

TERMENI importanti pentru acest document

: sistemul de orase al europei : analiza geografica a oraselor : localizarea geografica a oraselor : analiza geografic a orasului paris :

SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI.

ANALIZA GEOGRAFICA A UNOR ORASE

SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI

Sistemul de orase al Europei reprezinta totalitatea asezarilor urbane din spatiul European aflate in relatii complexe de interdependenta, definite prin localizare, ierarhie, centralitate si marime teritoriala.

            Localizarea, particularitatea distincta a sistemului urban, se defineste prin determinarea in spatiu si in timp a oraselor. Prin raportarea oraselor la spatiul European, se determina densitatea asezarilor urbane, densitatea urbana si nivelul de urbanizare. Localizarea oraselor europene este conditionata de configuratia terenului, de resurse de apa si de caile de comunicatii. Prin urmare, relieful explica, prin altitudine si declivitate, pozitionarea oraselor si forma acestora, rezultand astfel o localizare dispersata sau grupata.

            Localizarea grupata a oraselor se refera la ariile cu grad sporit de concentrare a acestora, de exemplu pe Valea Rinului si in Bazinul Ruhr, care se identifica cu un megalopolis veritabil, zona centrala a Angliei (Middlands), Bazinul Parisului, sud-estul Ucrainei, Valea Volgai, nord-estul Frantei, zona Cracovia-Gliwice, litoralul mediteranean al Spaniei, etc. Pe arii intinse, densitatea oraselor este redusa, daca ne referim la zonele cu relief inalt, cu climat rece si cu grad de izolare ridicat si lipsit de cai de acces: Muntii Alpi, Muntii Pirinei, Muntii Carpati, partea nordica a Europei, Peninsula Balcanica, arii intinse din Campia Rusa etc.

            Din punctul de vedere al momentului de aparitie, Europa dispune de o retea densa de orase, multe dintre ele purtand amprenta evolutiei indelungate, in timp ce altele aparute recent se disting prin fizionomie si functionalismul urban. Cele mai vechi orase au aparut in perioada antica, in Grecia, Italia, sudul Frantei si in preajma Marii Negre. In secolul al II-lea i.Hr., cele mai mari orase ale antichitatii europene -Roma- avea o populatie de 1.100.000 de locuitori, in timp ce Pompei, Agrigento, Atena, Cnossos, Tomis, Callatis, Histria, Bizant erau mult mai mari.

            A urmat o perioada de stagnare si declin, cu specific dominant agricol, care a condus la ruralizarea vietii sociale de-a lungul mileniului 1. Orasele s-au destramat, iar productia mestesugareasca si activitatile comerciale s-au redus ori au disparut.

            Dupa secolul al XI-lea, refacerea si cresterea productiei mestesugaresti, reluarea schimburilor comerciale, specializarea meseriilor pe centre urbane au condus la obtinerea unui statut nou al orasului, bazat pe bresle, vami si ateliere, in Franta, Spania, Flandra, Germania, Italia si Anglia. Cateva exemple: Reims, Marseille, Avignon, Lubeck, Bermen, Hamburg, Venetia, Genova, Geneva, Paris, Bologna, Florenta, Padova, Cambridge, etc.

            Mutatiile moderne din domeniile tehnologiei si ale stiintei au condus la cresterea numarului de orase si la diversificarea tipurilor de orase, prin absorbtia unei parti din populatie, fapt care avea sa duca la explozia urbana, ca urmare a extinderii oraselor vechi si prin aparitia altor orase in perioada moderna.

            In perioada contemporana, au aparut orase pe teren viran, langa marile obiective industriale : Nowa Huta (Polonia), Victoria (Romania), Dunaujvaros (Ungaria), Eisenhuttenstadt (Germania), etc. Cu exceptia a trei tari ( Albania, Bosnia-Hertegovina si Republica Moldova), Europa este cel mai urbanizat continent.

            Dupa pozitia geografica, orasele europene sunt localizate fie pe litoral, fie in interiorul continentului. Orasele-port au o larga reprezentare in bazinul mediteranean, in Bazinul Marii Negre, al Marii Baltice si al Marii Nordului si pe litoralul Atlantic si Arctic.

            Dupa marimea demografica, exista o larga varietate de orase, mai ales in tarile cu nivel ridicat de urbanizare. Numarul aglomertiilor urbane cu peste un million de locuitori este mai mare de 60. Acestea sunt distribuite inegal si cele mai mari au intre 5 si 10 milioane de locuitori: Moscova (10,6), Paris (9,8), Londra (7,6), Rhein-Ruhr North (6,6), Sankt Petersburg (5,3), Madrid (5,1).

            Teritorial, se disting cel putin trei grupari cu specific de megalopolis care se desfasoara pe suprafete intinse in Marea Britanie, Germania si in Olanda. Este vorba de Middland (cu 33 mil.loc.si include Londra, Birmingham, Manchester,Liverpool,Sheffield,Nottingham, Leeds), Ruhr ( cu 25 mil locuitori si orasele Stuttgart, Frankfurt amMain,Koln,Dusseldorf, Essen) si Randstad-Holand (cuprinde 10 mil.loc. si include cele doua capitale Amsterdam si Haga si Rotterdam,Utrecht) .

            Fizionomia urbana este foarte variata in spatiul European, ca urmare a diversitatii tramei stradale, puse pe seama extinderii teritoriale, a topografiei locale, a zonarii functionale si a structurii populatiei. Exista, in acest sens, orase cu textura neregulata veche, cu plan radiar-concentric, la care s-au adaugat texturi rectangulare impuse de planurile de sistematizare conturate dupa al Doilea Razboi Mondial.

            Orasele europene se diferentiaza tot mai mult dupa alura profilului urban, dupa materialele de constructie, modul de folosinta al acestora si dupa distributia spatiala a constructiilor.

            Functiile oraselor  reprezinta un alt criteriu pentru identificarea deosebirilor din sistemul urban European.

·         Functia comerciala este dominanta si detine o pondere importanta intre categoriile de functii. Specializarile functiilor urbane apar distinct reprezentate in orasele-porturi: Narvik (minereu de fier), Cardiff (carbuni), Arhanghelsk (lemn), Odessa (grau), etc.

·         Funttia industriala are o larga reprezentare in sfera oraselor europene, avand destinatia sa prelucreze materii prime pentru productia de bunuri finite sau semifinite. Orasele in care populatia este ocupata in mod special in industrie sunt centrele de extractie a resurselor naturale si de valorificare a acestora, in metalurgie, industria chimica, industria materialelor de constructii.

·         Functia culturala diferentiaza orasele a caror populatie este ocupata cu precadere de activitati specifice domeniului culturii: Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford, etc.

·         Functia de servicii este reprezentata in orasele cu populatie ocupata in activitati sociale, in statiuni balneare (Baile Herculane, Vichy, Karlovy Vary etc.), in orasele pentru vilegiatura si turism (Chamonix, Innsbruck, Predeal, Lillehamer, Nisa) sau in orasele avand calitatea de nord de cai de comunicatie, cu populatie ocupata dominant in transporturi: Sulina, Teius, Faurei,etc.

Nivelul de urbanizare al Europei este pus in evidenta de ponderea ridicata a populatiei urbane respective 77% si se explica prin conditiile economice, sociale, politice si demografice favorizante. Gradul de urbanizare diferentiaza sistemele urbane ale tarilor, determinand ierarhizarea acestora din acest punct de vedere.

ANALIZA GEOGRAFICA A UNOR ORASE EUROPENE

Orasul Paris – capitala Frantei – este situate in partea Nordica a tarii, pe fluvial Sena. Relieful valurit al teritoriului orasului are inaltimi ce variaza intre 115 si 130 m, si pe anumite spatii, a fost nivelat in secolul al XVIII-lea, precum dealul Montparnasse. Nucleul istoric al orasului este Ile de la Cite. Cu 2000 de ani in urma, orasul s-a extins pe partea stanga a Senei, formand Cartierul Latin si a fost redenumit Paris. Ocupatia romana s-a incheiat in anul 508, cand orasul Paris a devenit capitala francilor. In Evul Mediu, orasul a prosperat in plan intelectual si comercial. Cresterea numerica a populatiei a fost mai alerta in secolul al XIX-lea, de la 547.800 de locuitori, in 1801, la 2.661.000 de locuitori, in 1901, si 2.142.800 de locuitori, in 2004. Zona metropolitana Paris avea in 2004 o populatie de 11.174.743 de locuitori, din care aglomeratiei urbane pariziene ii revin 9.644.307 de locuitori.

Din morfostructura industriala, dominant radiar-concentrica, generata prin extindere din nucleul istoric, avea sa se desprinda morfostructuri polinucleare si rectangulare, dirijate prin amenajari de amploare, in conditiile suburbanizarii, pe o raza de peste 30 km.

Funtiile urbane ale Parisului sunt complexe. Capitala Frantei concentreaza 50% din activitatea comerciala si financiara si circa 25% din activitatea industriala a Frantei. Alaturi de productia de automobile, avioane, produse petrochimice si medicamente, evolueaza si electronica, mecanica fina, utlajele de precizie, chimia fina, si pasmanteria. Totodata, descentralizarea industriei din marele oras polarizator spre orasele-satelit si zonele suburbane a condus la conturarea regiunii industriale urbane Paris. Este, de asemenea, cel mai mare nod de comunicatii rutiere si feroviare, fluviale si aeriene de pe teritoriul Frantei. Capitala franceza gazduieste una dintre celemai renumite universitati din lume Sorbona,unul din celemai mari muzee Luvru, atractii turistice, Turnul Eiffel, Arcul de Triumf,Obelixul din Luxor, Catedrala Notre-Dame, Domul Invalizilor cu sarcofagul lui Napoleon.

Orasul Londra este situat in campia din sud-estul Angliei, pe raul Tamisa. Vestigiile arheologice atesta o locuire anterioara cuceririi romane in anul 43 d.Hr. Dupa retragerea romana, in anul 410 d.Hr., orasul a decazut. In secolul al XIII-lea, orasul incepe sa se dezvolte, transformandu-se intr-un important centru comercial. Atunci cand Anglia a devenit crestina, si anume in secolul al VI-lea, la Londra a fost construita prima catedrala – St. Paul.

In secolul al XVI-lea, orasul a cunoscut o dezvoltare importanta, devenind, la sfarsitul secolului al XVIII-lea cel mai populat oras din lume.

Populatia Londrei depaseste 7 milioane de locuitori, fiind si cel mai mare oras din Marea Britanie. In spatiul urban se dezvolta o industrie diversa si puternica, marcata prin productii specifice : avioane, automobile, nave maritime, aparate de precizie, electronica si eletrotehnica, petrochimie, chimice, textile, mobila, produse de lux, confectii, incaltaminte, bunuri alimentare etc.

Este, de asemenea, un centru comercial si financiar de talie mondiala, alaturi de New York, Tokyo si Zurich. Este un mare nod de comunicatii feroviare, rutiere si de nevigatie maritima si aeriana.

In ansamblul functiilor urbane londoneze se impune si activitatea turistica, grefata pe un potential cultural si istoric specific si variat. Astfel, Londra este un renumit centru cultural, stiintific si universitar: Royal Society (fondat in 1600), British Academy (1901), peste 300 de societati stiintifice si asociatii profesionale, 6 universitati, colegii, institute, muzee, galerii de arta (British Museum - 1753), teatre, biblioteci, monumente, biserici, catedrale ( Westminster, Saint Paul), palate ( Buckingham), Covent Garden este unul dintre cele mai mari teatre de opera din lume, Big Ben. In Londra exista 21 de aeroporturi, cel mai vechi metrou de pe Glob (1863) si cea mai extinsa retea de metrou din lume (409 km.).

Orasul Viena este situat in partea nord-estica a Austriei, de o parte si de alta a Dunarii, in apropierea Masivului Pasurea Vieneza. Orasul a aparut pe locul unei asezari celtice, la inceputul secolului al XIII-lea, sub stapanirea Casei de Habsburg, ajungand resedinta imperiala intre 1438 si 1918 si o veritabila metropola europeana, un oras al culturii si al muzicii. In 1918, Viena a devenit capitala Austriei. Mediul geografic in care evolueaza este propice vietii si activitatii social-economice, favorizand dezvoltarea teritoriala si cresterea numerica a populatiei. Orasul Viena are o populatie de peste 1,6 milioane de locuitori. Majoritatea populatiei vorbeste limba germana si este de confesiune catolica.

Viena este cel mai important centru industrial, asigurand circa 1/3 din productia industriala a tarii, care consta mai ales in instrumente musicale, masini si utilaje, echipamente electrotehnice, confectii, incaltaminte, produse alimentare. Este, de asemenea, un renumit centru de cultura si invaatamant, cu biblioteci publice, muzee si galerii de arte, teatre, etc. Viena si Valea Dunarii formeaza o zona turistica ce se remarca prin resurse deosebite si un turism cultural pronuntat.

Orasul Moscova este cel mai mare oras al Europei cu 10,2mil.loc. situat in partea europeana a Rusiei, pe malurile raului Moscova. A fost fondat in sec. XII dar un timp locul i-a fost luat de Sankt Petersburg( Leningrad).

Moscova este unul din cele mai mari centre economice ale lumii prin :

-industrie, 1500 intreprinderi

-transport,unul din cele mai mari noduri de comunicatie de pe glob,patru aeroporturi, trei porturi fluviale,cel mai monumental si mai utilizat metrou din lume.

Are functie cultural stiintifica : Balsoi Teatr,100universitati, complexul Kremlin, biserica Vaslile Blajenii.

Orasul Roma este situat in Peninsula Italica, pe rama sa vestica, la 28 km de tarmul Marii Tireniene, in relieful orasului se impun cele 7 coline vulcanice, care domina Valea Tibrului. Teritoriul orasului este dominat la est de inaltimile Muntilor Apenini.

“Cetatea Eterna” sau “Orasul de pe Sapte Coline” are o populatie de peste 2,7 milioane de locuitori, in timp ce aria metropolitana are circa 5 milioane de locuitori. Locuirea umana este atestata arheologic la inceputul mileniului I i.Hr., Roma fiind fondata in anul 753 i.Hr. si declarata republica la 509 i.Hr., Roma a fost declarata un oras-stat si, dupa trei secole si jumatate, a devenit cea mai importanta metropola a Antichitatii, cu 1,5 milioane de locuitori, sub imparatul Augustus. In anul 330, Constantin cel Mare a stramutat capitala Imperiului Roman la Constantinopol. In anul 756, Roma a devenit capitala statului papal si centru al Renasterii Europene, iar, in 1871, a fost proclamata oficial capitala Italiei Unificate.

Morfostructura urbana este preponderant polinucleara, intrucat numeroase puncte istorice sunt centre de convergenta a strazilor, precum Palatinus, Piramida lui Caius Cestius, Plazza, Vittorio, etc., in timp ce, spre exterior, reteaua stradala este dispusa rectangular.

Roma nu este cel mai important centru economic al Italiei, fiind depasita fiind depasita de orase ca Milano sau Torino.

Roma este un oras cu functii complexe si un centru international bancar, comercial si de transport. De asemenea, este un centru industrial important, reprezentant prin ramurile textile (dominant confectii), metalurgie, poligrafie si alimentara. Pe de alta parte, functia culturala este transpusa intens in turismul cultural, practicat pe scara larga. In primul rand, Roma este unul dintre marile centre cultural-artistice, stiintifice si universitare ale lumii, cu numeroase institutii de invatamant superior, academii, muzee mari si galerii de arta, teatre si orchestre simfonice. Totodata, este orasul cu cele mai numeroase monumente istorice si de arta din lume: temple, mausolee, bazilici, palate, fantani, morminte crestine, statui, poduri, obeliscuri, etc.Una din cele sapte coline ale Romei gazduieste statul Vatican, Catedrala Sf. Petru, Capela Sixtina..

Orasul Bucuresti este situat in partea de sud a tarii si se desfasoara pe o suprafata de 238 km², in Campia Vlasiei. Altitudinile reliefului variaza intre 54 m, in albia Dambovitei si 95 m, la nord de Straulesti. Teritoriul Municipiului Bucuresti este traversat de vaile Dambovitei si Colentinei, taiate in loess, cu maluri abrupte.

Campurile interfluviale sunt netede cu o usoara inclinare spre sud-est. In relieful luncilor celor doua vai se disting piscuri, golfuri de lunca si popine. Campia Bucurestiului – parte componenta a Campiei Vlasiei – este reprezentata prin trei campuri, delimitate de vaile Colentinei si ale Dambovitei: Campul Cernica, Campul Colentinei si Campul Berceni.

Orasul Bucuresti este situat intr-un climat temperat-continental, cu nuante de ariditate. Temperaturile medii lunare ale sezonului cald variaza intre 20s C si 23s C, iar ale sezonului rece oscileaza intre -2,3s C si 0,2s C. Prin urmare, temperatura medie anuala depaseste 11s C, ajungand pana la 11,5s C, in partea centrala a municipiului si 10,5s C in partea Nordica a orasului.

Vegetatia este reprezentata in Padurea Baneasa, prin specii de stejar, tei, carpen. Aceste specii cresc si in: Parcul Tineretului, Parcul Carol, Parcul Titan, Parcul Cismigiu, Parcul Herastrau si Gradina Botanica. La acestea se adauga pajistile secundare stepizate si culturile agrigole din spatiile periferice ale orasului, vegetatia acvatica si palustra din jurul lacurilor si ale baltilor. Solurile brun-roscate sunt dominante pe interfluvii, iar pe vai sunt soluri aluviale si lacovisti.

Populatia Municipiului Bucuresti a inregistrat o evolutie numerica descendenta. In anul 1992, s-au inregistrat 2.067.545 de locuitori iar in anul 2004 – 1.927.559 de locuitori. Rata natalitatii a coborat pana la 8,8‰, in 2004 iar rata mortalitatii a atins 10,9‰, rezultand un bilant natural negativ, de -2,1‰.

Durata medie de viata este mai ridicata: 73,89 ani, insa media este mai mare la femei (77,14 ani) si mai mica la barbati (70,35 ani).

Bucurestiul are un important rol in transport : din Bucuresti pleaca 9 magistrale feroviare si 9 rutiere, 2 aeroporturi internationale, Henri Coanda (Otopeni), Aurel Vlaicu ( Baneasa).Dintre buserici si manastiri amintim : Antim, Plumbuita, Domnita Balasa, Patriarhia, muzee : Muzeul Satului,Muzeul National de istorie, Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa.

Orasul Iasi este situat in Campia Jijiei, pe Valea Bahluiului, si s-a dezvoltat pe vatra vechiului sat al Iasilor, pe un promontoriu de terasa pe sapte coline. Cu toate ca a aparut intr-o arie de locuire paleolitica, orasul Iasi a fost atestat aproximativ intre anii 1388-1391 si a devenit capitala Moldovei in secolul al XVI-lea, functie care s-a mentinut pana la 1862.

Cadrul climatic temperat-continental se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 9,4s C si precipitatii medii anuale de 517 mm, ceea ce explica fizionomia peisajului de silvostepa in care se afla orasul Iasi.

In aceste conditii naturale, evolutia teritoriala si dinamica populatiei au fost conditionate si de evolutia functiilor urbane si de starea social-economica. In perioada postbelica s-au inregistrat cele mai profunde transformari in structura profesionala a populatiei active, odata cu cresterea ponderei acesteia in industrie si in constructii.

Inca din secolul al XIX-lea, orasul avea o forma tentaculara, cu dezvoltare evidenta spre sud si vest, dupa care s-a trecut la o compactare a spatiului urban.

Zonele functionale ale orasului Iasi sunt o urmare a urbanismului dirijat, pe fondul extinderii spontane din perioada anterioara.

Zona comercial-mestesugareasca, cu unitati si vaduri comerciale, distribuita pe nucleul vechi din preajma Palatului Culturii, s-a extins pe arterele Nicolina, Socola, Smardan, Vasile Lupu si Ion Creanga.

Zonele administrativ-culturale-sanitare s-au grefat pe nucleul initial de langa Curtea Domneasca, dupa care s-au extins cu Academia Mihaileana (1835), Spitalul Sfantul Spiridon, Teatrul National “Vasile Alecsandri” (1894-1897), Universitatea “Al. I. Cuza” (1897),etc.

Zonele industriale s-au conturat incepand cu prima parte a secolului al XX-lea, prin unitati de productie mici de importanta locala. In a doua jumatate a secolului al XX-lea, s-au adaugat 22 de intreprinderi de nivel national, formand cea mai extinsa zona industriala a orasului, cu profil complex.

Unitatile de transport sunt dispersate, cu o grupare mai evidenta in partea sud-vestica a orasului, unde domeniul feroviar este dominant.

Orasul Timisoara este pozitionat in Campia Timisului, intr-o arie de subsidenta, cu o panta foarte redusa, cu suprafete mlastinoase si garle parasite. Municipiul Timisoara este atestat documentar din anul 1266, prin castrul de pe Bega. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, s-a construit o cetate de piatra si importanta orasului a crescut in plan economic si militar. Incepand din secolul al XVIII-lea, orasul a cunoscut o dezvoltare ascendenta. Cea mai puternica extindere teritoriala a orasului s-a realizat in secolul al XX-lea, prin zonele de locuit si cele industriale. Evolutia numerica a populatiei a fost ascendenta, inregistrand o crestere de la 17.669 locuitori in 1850, la 72.555 de locuitori in 1910, 111.987 de locuitori in 1948, 268.725 de locuitori in 1977, apoi la 334.278 de locuitori in 1992, si 307.265 de locuitori in 2004.

In spatiul urban s-au conturat zonele functionale, reprezentate dominant prin arii rezidentiale, arii industriale si de depozitare, de transport si comerciale, administrative, socio-culturale, dar si gradini si parcuri.

Zonele de locuit detin peste 50% din vatra orasului, multe cartiere rezultand in urma aglotinarii satelor in jur cu orasul initial.

Zonele industriale sunt pozitionate periferic, avand profiluri variate: chimie, electrotehnica, alimentara (lapte, carne, zahar, ulei), constructii de masini, industrie usoara. Industriile existente in spatiul urban sunt in restrangere.

Zona comerciala si de servicii este localizata in partea centrala a orasului.

Zona de transport este localizata in partea de nord-vest, fiind reprezentata de garile feroviare de nord si est.

Orasul Brasov este cel mai mare centru urban din regiunea montana a tarii,ocupand locul doi dupa Bucuresti. Este situat in Depresiunea Brasov fiind dominat de cateva masive montane ( Tampa, Postavaru,Piatra Mare), dateaza din sec. XIII. Are o importanta functie turistica fiind situata aici cea mai importanta statiune montana si de sporturi de iarna din tara( Poiana Brasov). Sunt importante monumente istorice si de arta : Cetatuia, Biserica Neagra, Muzeul breslelor.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1350
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved