Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Serbia - relieful

geografie


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Geneza si dinamica ghetarilor de pe uscat
Subcarpatii Moldovei
Subcarpatii Curburii
Capitalele Statelor Lumii
ANVERS ( ANTWERPEN )
Zone morfoclimatice
GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE: EVOLUTIA PROCESULUI DE INDUSTRIALIZARE
ROMANIA SI UE FORMAREA UNIUNII EUROPENE SI EVOLUTIA INTEGRARII EUROPENE
Desertificarea - Sahara si Climatul subtropical uscat
MINEREURILE DE FIER SI SIDERURGIA

TERMENI importanti pentru acest document

: relieful serbiei : serbia geografie : muntii serbiei : serbia resurse naturale :

Serbia

            La sud-vest de teritoriul Romaniei este localizata Serbia. Granita dintre Serbia si Romania se desfasoara intre conflenta Timokului cu Dunarea, pana la Beba Veche. Intre Bazias si Timok, granita urmeaza cursul Dunarii.

             Relieful urca in trepte, de la nord  spre sud: campii, dealuri, munti. In nord, se afla Campia Voivodinei, sector al Campiei Panonice, care este traversata de Dunare si presarata pe alocuri, cu vechi masive muntoase joase. In centru, se afla Campia Moravei si o regiune colinara putin inalta, iar in est, la granita cu Romania si Bulgaria, se afla Muntii Serbiei si platoul Miroc. In sud si sud-vest se desfasoara un sector al Alpilor Dinarici, cu cele mai mari altitudini din tara. In acest sector, Dinaricii au capatat mai mult un aspect de podis inalt, muntos.

             Clima este temperat-continentala, cu veri calduroase si ierni relativ aspre. Muntii Dinarici constituie o bariera intre Marea Adriatica si Depresiunea Panonica, care impiedica patrunderea aerului maritim spre continent, fapt ce explica scaderea cantitatilor de precipitatii de la vest spre est.

            Reteaua de ape este adunata de Dunare prin Tisa, Timis, Sava, Morava, Timok.

La Portile de Fier I, pe Dunare, au fost amenajate, in colaborare cu tara noastra, un lac de acumulare, o hidrocentrala si un sistem de navigatie.

            Padurile de foioaseocupa suprafete intinse in partea centrala, constituind o importanta bogatie naturala.

            O insemnata concentrare umana este in jurul capitalei Serbiei. Un alt areal cu densitate mare a populatiei se afla in lungul Moravei, intrucat activitatile industriale desfasurate aici au atras populatii din afara acesteia. Avand functii industriale si comerciale dezvoltate, Belgradul este si un activ nod de comunicatii, de importanta europeana:aici converg 5 magistrale feroviare si sapte magistrale rutiere, se desfasoara activitati portuare pe Dunare si Sava si se afla un aeroport international. Este cel mai mare centru bancar si cultural-administrativ al tarii.

            Economia Serbiei s-a confruntat in ultimii 20 de ani cu puternica recesiune care a marcat-o dupa dezintegrarea fostei Iugoslavii. Bombardamentele NATO, din perioada martie-iunie 1999, au provocat mari distrugeri infrastructurii si industriei sarbesti, iar nivelul economic al tarii a ajuns la 50% din cel inregistrat in 1990.

            Serbia dispune de variate resurse naturale: zacaminte de cupru, de magneyit si de carbune inferior. Se remarca doua regiuni industriale semnificative: regiunea Belgrad si Culoarul Moravei, cu ramuri industriale traditionale si de varf . Agricultura are o structura echilibrata, productia vegetala se situeaza pe primul loc in Europa la productia de prune.

            Asezarea geografica are un rol important in realizarea unor legaturi favorabile, pe multiple planuri, intre Europa sud-estica si celelalte parti europene. Cele mai importante puncte de trecere a frontierei spre Romania, rutiere si feroviare, sunt Stamora si Jimbolia.

            Diversitatea peisajelor, vestigiilor romane si medievale, statiunile montane au constituit motivatii pentru dezvoltarea activitatilor turistice. Principalul centru turistic este Belgrad, renumit pentru baile romane ale Antichitatii si zidurile alde ale cetatii, de unde si numele dat de slavi de  „Orasul Alb”.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1942
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved