Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN PERIOADA SECOLELOR VI-XI D. HR. IN SPATIUL EST-CARPATIC

arheologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Procesul neolitizarii
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN PERIOADA SECOLELOR VI-XI D. HR. IN SPATIUL EST-CARPATIC

 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN PERIOADA SECOLELOR

VI-XI D. HR. IN SPATIUL EST-CARPATIC (I)

 Evolutia civilizatiei din Moldova in perioada secolelor VI-XI d. Hr. prezinta un interes aparte pentru ca in perioada mentionata au avut loc transformari considerabile de ordin economic, social, politic. Arheologia a oferit informatii referitoare la evolutia societatii din a doua jumatate a primului mileniu d. Hr. si de la inceputul celui de-al doilea, oferind astfel posibilitatea, in lipsa izvoarelor scrise de a intelege si a cunoaste intreaga dezvoltare social – economica, politica, culturala si spirituala din aceasta regiune.



Prezentul studiu constituie prima parte a unui proiect mai vast al carui scop este trecerea in revista si interpretarea principalelor descoperiri de la est de Carpati din perioada secolelor VI-XI d. Hr. Pentru inceput, am avut in vedere asezarile si locuintele, precum si necropolele si mormintele izolate descoperite in perioada 1957-1979. Precizam ca descoperirile sunt prezentate in functie de perioada din care provin si nu dupa anul descoperirii. Pe viitor, intentionam sa continuam demersul nostru stiintific; dorim sa redam o imagine de ansamblu si cat mai completa asupra descoperirilor din spatiul si din epoca mai sus mentionate pana in perioada contemporana.

A. Asezari si locuinte. Pentru perioada cuprinsa intre secolele VI-IX, pe teritoriul Moldovei au fost documentate doua tipuri de asezari: asezari deschise si asezari intarite cu valuri de pamant si santuri de aparare.

Asezarile neintarite, cu o raspandire foarte larga, caracteristice mileniului I sunt, in general, situate pe pantele line si insorite din apropierea surselor de apa, pe terasele inferioare si mijlocii ale raurilor si lacurilor si mai rar in zonele inundabile1. De exemplu, asezarea de la Manoaia-Costisa se afla pe terasa joasa de pe malul stang al raului Bistrita, in imediata apropiere a unor izvoare. Asezarea de la Bacau-Curtea Domneasca se afla tot pe terasa inferioara a Bistritei. Asezarile de la Davideni I si Davideni II se afla pe terasa inferioara din dreapta raului Moldova. Pe malul stang al paraului Beresti se situeaza asezarea din secolele VIII- IX de la Beresti Bistrita. Pe terasa inalta din dreapta Siretului a fost descoperita asezarea de la Adjudul Vechi2. Suprafetele lor variaza ca marime, cele mai mari putand atinge o suprafata de aproximativ 20 ha. Relativ mai intinse au fost

„Codrul Cosminului”, nr. 12, 2006,

de la Davideni-Neamt, punctul Izvoare, Spiesti, Bacau-Curtea Domneasca, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulcesti, Stefan cel Mare. S-au descoperit, insa, si asezari mai mici, in functie de configuratia terenului; este cazul celor de la Costisa-Manoaia, Davideni II, Brasauti, Valeni-Neamt, Gura Vaii, Beresti-Bistrita3. Mentionam descoperirile de asezari rezultate in urma unor sapaturi sistematice de la Hlincea, Spinoasa, Baiceni (Iasi), Vadeni, Epureni, Falciu, Bogdanesti (Vaslui), Oituz, Lichitiseni (Bacau); la Suceava – Drumul National, Horodistea-Botosani, Sipeni-Vaslui, asezarile erau situate pe inaltimi destul de mari; la Prodana-Barlad si Rosiesti-Vaslui, ele se aflau pe mici grinduri de pamant, inconjurate de ape, relieful fiind utilizat in aceste cazuri ca un mijloc de aparare. In cuprinsul mai multor asezari s-au putut identifica mai multe niveluri, ceea ce dovedeste continuitatea de locuire pe locul respectiv: Spinoasa, Hlincea, Baiceni, Miroslava, Chiperesti (Iasi), Dodesti, Falciu, Vadeni- Murgeni (Vaslui), Suceava-Drumul. La Costisa- Manoaia a fost surprinsa o succesiune de niveluri arheologice incepand cu secolele II-III pana in secolul VI. La Bacau-Curtea Domneasca sub asezarea de secolele VI-VII se afla una de secolele IV-V4. In cadrul unor asezari (Hlincea, Spinoasa -Iasi, Poiana-Neamt) s-a observat dispunerea locuintelor in „cuiburi”, organizate astfel, probabil pe criterii social-familiale; alteori, acestea erau dispuse in siruri paralele ca la Dodesti-Vaslui5. Amplasarea locuintelor in cadrul asezarilor nu s-a facut dupa un anume plan, tinandu-se cont mai intotdeauna de configuratia terenului, ,,preferandu-se, de exemplu, apropierea de marginea teraselor si de ape si evitandu-se viroagele, portiunile de albiere, care ar fi favorizat formarea torentilor din ploi si topirea zapezilor, care ar fi pus in primejdie existenta acestor locuinte6. In secolele VI-IX, in majoritatea cazurilor, acoperisul era in doua ape, mai ales la locuintele mai mari. In cazul locuintelor mai mici, acoperisul era probabil intr-o singura panta sau conic. In unele locuinte de la Davideni (L15 si L19), Izvoare-Bahna (L 9) s-au aflat lavite crutate de lut de dimensiuni variabile. La Davideni (L 12) s-a descoperit o lavita (banca) pe pari fixati in pamant7.

Asezarile intarite sunt pentru perioada mentionata destul de rare; ele apar catre sfarsitul secolului al VIII-lea si vor cunoaste o perioada de maxima folosire in secolele IX-XI. In Moldova se cunosc cu certitudine asezarile de acest tip de la Fundu-Hertei, Dersca, Baranga-Hudesti, Ibanesti, Cobala, Horodistea, Tudora (Botosani), Pocreaca, Satu Nou (Iasi), Kalfa in Basarabia. Situate fara exceptie pe promontorii inalte, abrupte, cu suprafata destul de ingusta, reprezentand prelungiri ale unor platforme sau dealuri mai mari, ele erau aparate de doua sau trei valuri de pamant si santuri. La Fundu-Hertei, asezarea era inconjurata pe pantele de la poalele promontoriului de o palisada simpla de lemn, distrusa prin incendiu. Asezarile fortificate reprezentau locuri necesare refugierii si apararii comunitatilor umane care-si duceau existenta in asezarile deschise din preajma lor. Cert este faptul ca ele constituiau puncte de sprijin ale unor formatiuni politice autohtone8.

In urma cercetarilor efectuate s-au identificat trei tipuri de locuinte pentru perioada care ne intereseaza: bordeiul, semibordeiul si locuinta de suprafata.

Bordeiul, destul de rar atestat in cadrul asezarilor, era de forma rectangulara cu colturile drepte sau usor rotunjite; adancimea gropilor varia intre 0,80 si 1,20 m, dimensiunile laturilor fiind cuprinse intre 3-3,50 m, 3,40-4 m. La majoritatea s-au Descoperiri arheologice in spatiul est-carpatic in perioada secolelor VI-XI d. Hr. 37

identificat gropi de la parii care sustineau acoperisul si peretii la colturi, pe mijlocul laturilor, uneori chiar in mijloc. In unul din colturi, pe latura din fata intrarii se afla, de obicei, un cuptor fie crutat din pamant, fie din lespezi de piatra. Intr-o locuinta de la Baiceni s-au gasit doua cuptoare; arheologii au interpretat aceasta situatie ca pe o refolosire sau ca pe o suprapunere stratigrafica.



Semibordeiul este caracteristic asezarilor din aceasta vreme. Adancimea este destul de mica (0,30-0,50 m), majoritatea sunt de forma rectangulara, usor rotunjite la colturi, dar s-au descoperit si locuinte de forma trapezoidala (Hlincea) sau pentagonala (Poiana, Brasauti-Neamt). Dimensiunile laturilor sunt cuprinse intre 2,50-3 m si 3,50-4 m, iar majoritatea prezinta la colturi, pe mijlocul laturilor sau in centrul lor gropi de la parii care sustineau peretii si acoperisul. Materialul din care era construit acoperisul varia de la o regiune la alta, dupa cum o dovedeste cenusa descoperita in asezari: stuf, paioase la ses (Vadeni-Murgeni-Vaslui, Spinoasa-Iasi) sau carbuni la podis sau munte, provenind, in general, de la lemn de esenta moale (Botosana Suceava, Oituz Bacau). Au fost descoperite semibordeie ale caror acoperisuri si pereti erau sustinute de talpici de lemn dispusi pe marginea gropii locuintei. La locuintele de la Prodana-Barlad, Dodesti-Vaslui, Suceava-Sipot, arheologii au identificat un sistem de constructie rar folosit: in locul parilor sau al talpicilor s-a utilizat o gardina din nuiele mai groase, impletite in jurul a doua siruri paralele de tarusi. Acest sistem de constructie se folosea in scopul de a consolida baza peretilor in regiunile cu soluri mai umede, unde era necesar ca temelia peretilor sa fie consolidata. Instalatiile pentru foc apar, de obicei, in unul din colturi, in fata intrarii si mai rar in centrul acestui tip de locuinta. In cadrul asezarilor, semibordeiele apar fie in siruri paralele (Dodesti- Vaslui), fie dispuse cate 2-3 in „cuiburi”9. Podeaua, intotdeauna orizontala este batatorita simplu, prin calcare. La Pojorani-Vaslui si Botosana-Suceava s-a putut constata o amenajare speciala a ei, printr-o lutuire subtire. Partea aeriana a peretilor era din lemn sau din nuiele lipite cu lut. Fragmente de chirpici arsi provenind din lutuiala peretilor au fost scoase la iveala la Suceava, Lozna-Dorohoi, Hlincea, Dorobantu-Iasi. Intrarea in acest tip de locuinta a putut fi surprinsa doar in cateva cazuri, ea facandu-se fie printr-un garlici protejat cu stalpi mici (Prodana, Simila- Barlad, Botosana-Suceava), fie in trepte sau in usoara panta (Hlincea-Iasi); ea era situata mereu pe latura aflata pe panta terenului10.

Locuintele de suprafata sunt destul de rar atestate in cadrul asezarilor din aceasta vreme (Spinoasa, Baiceni-Iasi, Dodesti, Vadeni-Vaslui, Botosana-Suceava, Cucorani-Botosani). Remarcam locuinta de la Udesti - Suceava cu un inventar bogat si care prezinta indiciile prezentei unei scari interioare, care permitea accesul la un nivel superior. Ea pare sa fi apartinut unui conducator de obste. In general, construite simplu, la suprafata solului sub forma de coliba, din pari subtiri si nuiele sau barne impletite si lipite cu lut, cu o suprafata redusa, cu podeaua simpla, cu vatra mica formata dintr-o singura lipitura de lut, destul de subtire si destul de rar inconjurata cu pietre de rau sau grezie locala, ele aveau un caracter sezonier, fiind folosite in anotimpurile calde sau in zonele unde clima era mai uscata. In nici una nu s-au descoperit cuptoare. Forma lor este destul de greu de determinat dupa resturile de chirpici rasfirate pe sol, dar tinand cont de petele de arsura si de podea, probabil aveau forma ovala si mai rar rectangulara11. Violeta-Anca Epure 38

In general, asezarile din aceasta perioada au fost distruse prin actiunea factorilor naturali sau in urma unor incendii intamplatoare, fara a fi vorba de disparitia totala a unei asezari printr-un incendiu provocat de atacatori, fenomen constatat in alte perioade istorice12.

Asezarile din perioada secolelor X-XI sunt in marea lor majoritate neintarite, raspandite pe intreg teritoriul Moldovei. Suprafata lor variaza in functie de relief, cele mai intinse putand avea intre 5 si 20 ha. Mentionam descoperirile de la Murgeni, Zorleni (Vaslui), Spinoasa, Baiceni, Sorogari (Iasi), Oituz (Bacau) situate pe terasele inferioare ale raurilor sau lacurilor, pe pantele line sau pe platforme usor inclinate catre sursele de apa din apropiere. Mai rar, ele sunt asezate in zonele inundabile, cum este cazul la Epureni-Vaslui, Sendreni-Galati. In multe cazuri, asezarile din secolele X-XI se suprapun peste altele mai vechi din veacurile VIII-IX. Observam astfel preferinta oamenilor din acele vremuri pentru aceleasi zone si forme de relief, precum si evidenta continuitate si stabilitate (Spinoasa, Baiceni-Iasi, Dodesti, Epureni-Vaslui, Oituz, Oncesti-Bacau, Sendreni-Galati, Fundu Hertei-Botosani).

Cercetarile de la Fundu Hertei, Dersca, Baranga, Cobala, Ibanesti, Tudora (Botosani) au confirmat faptul ca unele asezari intarite ridicate in perioada imediat anterioara veacurilor X-XI si-au continuat existenta si si-au pastrat functia de aparare13. Se pare ca si pentru aceasta perioada se mentine dispunerea in „cuiburi” a locuintelor (cate 2-3) in cadrul asezarilor pe criterii social-familiale (Sendreni, Dodesti, Epureni). La Fundu Hertei locuintele erau adosate intentionat la valurile de aparare.

In ceea ce priveste locuintele din secolele X-XI din Moldova, distingem doua tipuri: bordeiul si semibordeiul.

Bordeiul, destul de rar atestat in asezarile acestei perioade, este in general de forma rectangulara, cu colturile usor rotunjite, cu o adancime cuprinsa intre 0,60-1 m. Lungimea laturilor este cuprinsa intre 2,80-3 m si 3,40-4 m. Majoritatea au la colturi sau pe mijlocul laturilor gropi de la parii care sustineau peretii si acoperisul. La Vadeni- Murgeni, bordeiele au fost sapate pe o panta foarte inclinata, iar la peretele din spate au fost folosite doua randuri de pari. La Sendreni si Epureni, acoperisul se sprijinea pe talpici de lemn, dispusi pe marginea gropii bordeiului. Analiza resturilor de carbune descoperite in unele asezari a demonstrat ca in zonele inalte si impadurite se folosea fagul si stejarul la constructia lor, iar in regiunile de campie lemn de esenta mai moale – plop, arin. In fata intrarii sau cotlonit in peretele natural al locuintei, aceste bordeie aveau un cuptor de piatra sau lut14.




Semibordeiul, destul de frecvent intalnit este sapat la mica adancime (-0,34 -0,45 m), este de forma rectangulara avand colturile usor rotunjite; dimensiunile laturilor variaza intre 2,50-3 m si 3,50-4 m. Podeaua era amenajata simplu din pamant batatorit. La o serie de semibordeie descoperite la Dodesti, Epureni, Baiceni, Oncesti au fost identificate la colturi, pe mijlocul laturilor sau la mijlocul podelei gropi de la parii care sustineau peretii si acoperisul. In urma analizarii resturilor de carbune, s-a ajuns la concluzia ca lemnul de constructie provenea de la fag, stejar sau plop. La Epureni a fost descoperit un semibordei care nu avea gropi de la stalpi. Probabil ca in acest caz s-au folosit talpile de lemn dispuse pe margini. Pentru incalzit si pregatirea hranei se foloseau vetre simple sau cuptoare din lut sau piatra dispuse intr-unul din colturi. Locuintele din Descoperiri arheologice in spatiul est-carpatic in perioada secolelor VI-XI d. Hr. 39

secolele X-XI sunt asemanatoare ca forma, dimensiuni si sistem de constructie cu cele din secolele anterioare15.

B. Descoperiri de necropole si morminte la est de Carpati in perioada cuprinsa intre secolele VI-XI d. Hr. Documentatia privind ritul funerar in regiunea de la est de Carpati in secolele VI-XI este inca lacunara, acest fapt fiind datorat raritatii unor descoperiri de necropole sau morminte din aceasta vreme. De altfel, absenta lor nu este caracteristica numai teritoriului Moldovei. Inventarul mormintelor este, in general, relativ bogat, mai ales in unele necropole; dar sunt si cazuri cand multe morminte nu au nici un fel de inventar16.

Pe valea Barladului, pe una din pantele situate in dreapta caii ferate Barlad-Iasi, intre halta CFR Dodesti si statia CFR Rosiesti s-ar fi descoperit mai multe vase de incineratie decorate cu valuri si linii orizontale. Informatiile i-au fost furnizate domnului profesor Dan Gh. Teodor de mai multi locuitori cu prilejul unor cercetari de suprafata efectuate in zona; din nefericire, locuitorii respectivi nu au putut sa indice cu precizie locul acestei descoperiri17.

La Coroteni, judetul Vrancea s-a descoperit in 1978 un mormant de inhumatie cu scheletul orientat aproximativ vest - est, intins pe spate, cu mainile pe piept, depus intr-o groapa suprapusa de o locuinta de secolele VI-VII18. Remarcam si descoperirea la Moldoveni, judetul Neamt a unui mormant de inhumatie cu orientarea vest-est, descoperit intamplator in 1970. Din inventarul acestuia provine o fibula de bronz de tip bizantin, ornamentata cu motive cruciforme, caracteristica pentru secolul al VI-lea19. In 1967, la Sabaoani-Roman, judetul Neamt, s-au descoperit 3 morminte de inhumatie cu schelete intinse pe spate si depuse in gropi rectangulare. De la unul din morminte provine o catarama de bronz bizantina, datand din secolele VI-VII. Tot in 1967, in acelasi judet, la Secuieni au fost descoperite mai multe morminte de inhumatie apartinand unei necropole mai mari, distruse de lucrari de interes obstesc si care au fost salvate prin sapaturile arheologice din 1966. Trei gropi erau rectangulare, adanci de circa 0,80 m, cu scheletele intinse pe spate cu mainile pe langa corp, orientate fie vest-est, fie nord-sud. Intr-unul din morminte au fost descoperite 2 bratari de bronz caracteristice secolelor VI-VII20.

De asemenea, remarcam mormantul de inhumatie descoperit la Danceni, in Republica Moldova in 1974. Groapa mormantului care era de forma dreptunghiulara cu colturile rotunjite, cu o adancime de 1,20m, continea un schelet intins pe spate, cu o mana de-a lungul corpului si alta pe abdomen, avand ca inventar cateva obiecte vestimentare, de podoaba si un vas caracteristic secolelor VI-VII21.

La Danesti, judetul Vaslui, C. Buraga a descoperit in mod intamplator in 1965 un mormant de inhumatie, publicat ulterior in mod eronat ca fiind de incineratie, orientat vest-est. Remarcam catarama de bronz bizantina, datand din secolele VII-VIII, ornamentata cu o cruce ajurata22.

Una dintre cele mai importante descoperiri este cimitirul de incineratie de la Vinetesti-Cordeni din judetul Vaslui. Descoperit cu ocazia unor lucrari agricole efectuate in 1961, cimitirul a fost distrus, din nefericire, in intregime. Dupa informatiile furnizate de cei care au participat la lucrari, acesta ar fi continut circa 200 de urne. Vasele continand resturile incinerate au fost in totalitate sparte, iar obiectele care faceau parte din inventar au fost distruse sau pierdute. Aceeasi sursa sustine ca urnele erau asezate in Violeta-Anca Epure 40

siruri aproximativ paralele sau grupate cate 2-3 de-a lungul pantei pe care era situat cimitirul. Pentru verificarea acestor informatii, in acelasi an a fost efectuat un sondaj arheologic, in urma caruia au mai putut fi recuperate cateva resturi ceramice si oase umane incinerate. Pe baza fragmentelor ceramice, necropola a fost incadrata intre secolele VIII-IX23.

Un interes aparte prezinta mormintele de inhumatie descoperite in cimitirul de la Stoicani-Galati in 1971. Este vorba de trei morminte facand, probabil parte dintr-o necropola mai vasta. Scheletele aveau bratele intinse de-a lungul corpului, fiind depuse in gropi rectangulare cu adancimea cuprinsa intre 0,95-1,90 m. Din mormantul nr. 3 provine un inel de bronz cu montura ornamentala reprezentand o cruce. Obiectele de podoaba descoperite in aceste morminte prezinta analogii exacte cu alte obiecte datand din secolele VIII-IX24



La Kalfa (Anenii Noi), in Republica Moldova, s-au descoperit 6 morminte de inhumatie in 1964-1968, in urma sapaturilor arheologice intreprinse intr-o asezare intarita datand din secolele IX-X. Scheletele de copii si adulti cu orientari est-vest sau nord-sud erau intinse pe spate, cu bratele de-a lungul corpului. Mormintele, cu exceptia unuia (M6) erau lipsite de inventar. In M6 s-a descoperit un cercel si o catarama fragmentara din fier; datarea lor in secolele IX-X a fost precizata pe baza fragmentelor ceramice aflate in umplutura gropilor25.

La Lukasovka (Orhei) au fost descoperite, prin sapaturile arheologice intreprinse in anul 1961, 3 morminte de inhumatie cu gropi rectangulare, adanci de 0,70-0,75 m, datate pe baze stratigrafice in secolele IX-X. Scheletele orientate est-vest sau est-vest erau intinse pe spate, cu bratele pe piept sau pe abdomen si lipsite complet de inventar26. In 1957, in punctul Valea lui Tuluc din apropierea orasului Galati a fost descoperita o urna de incineratie cu oase calcinate si cenusa. Vasul borcan utilizat ca urna dupa forma, tehnica de lucru, ornament a fost datat in secolele X-XI si apartine in mod sigur culturii Dridu. Tot din secolele X-XI dateaza cateva morminte de inhumatie izolate, care ar putea apartine unor populatii nomade (pecenegi, uzi): Grozasti, Probota-Iasi, Pogonesti-Vaslui, Umbraresti, Beresti-Galati, Barlad, Todireni-Botosani, Seliste-Orhei. Scheletele erau orientate dupa ritualuri pagane, fiind insotite si de o serie de obiecte de provenienta nelocala27.

In 1964, la Arsura-Husi au fost dezvelite 11 morminte de adulti si copii care faceau parte dintr-o necropola mai mare, de inhumatie, crestina, datand din secolele X-XI. Un numar neprecizat de morminte din aceasta necropola au fost distruse inainte de efectuarea sapaturilor arheologice de lucrari agricole. Scheletele orientate vest-est erau intinse pe spate, cu mainile de-a lungul corpului sau pe piept. Unele morminte contineau piese vestimentare si de podoaba (cercei, inele, butoni), pe baza carora complexul arheologic a fost datat in secolele X-XI28.

La Baneasa, judetul Galati a fost descoperit un mormant de inhumatie, continand un schelet intins pe spate, cu mainile pe piept, avand ca inventar o sabie din fier, fara garda, pastrata fragmentar, caracteristica secolelor X- XI29.

La Barlad, cartier Prodana, in 1960-1961, au fost descoperite 7 morminte de inhumatie, orientate vest-est, cu groapa rectangulara, adanca de 0,60-0,90 cm. Scheletele intinse pe spate, cu bratele de-a lungul corpului sau pe piept nu contineau nici un fel de Descoperiri arheologice in spatiul est-carpatic in perioada secolelor VI-XI d. Hr. 41

inventar. Necropola, probabil mai intinsa a fost datata in secolele X-XI pe baze stratigrafice30. La Dumestii Vechi, judetul Vaslui a fost scos la iveala in 1965 un mormant de inhumatie, adanc de aproximativ 1,35 m, cu scheletul intins pe spate si mainile de-a lungul corpului. Langa bratul drept avea un cosor pentru vie si 2 sageti din fier caracteristice secolelor X-XI. In 1957 a fost descoperit la Erbiceni, judetul Iasi un mormant de inhumatie cu groapa rectangulara, adanca de 1,35m, continand un schelet intins pe spate, cu mainile de-a lungul corpului, lipsit de inventar, cu exceptia unui fragment de catarama de bronz specifica secolelor IX-X.

In anul 1965, la Valeni, judetul Neamt, cu prilejul sapaturilor intreprinse intr-o necropola dacica de catre I. Ionita si V. Ursache, a fost descoperit si un mormant de inhumatie, cu groapa rectangulara, adanca de circa 1,50 m, avand scheletul intins pe spate cu mainile de-a lungul corpului. Ca inventar, se remarca un cercel de bronz, caracteristic secolelor X-XI.

Cu ocazia sapaturilor intreprinse intre anii 1977-1979 la Vornicenii Mari, judetul Suceava, a fost scoasa la iveala o necropola crestina compusa din 52 de morminte de inhumatie. Adancimea maxima a gropilor era de 1,50 m, scheletele fara sicrie si fara inventar erau orientate exclusiv vest-est. Pozitia bratelor era diferita, fie de-a lungul corpului, cu una din maini pe umar si cealalta pe abdomen sau ambele pe abdomen. In unele morminte se remarca prezenta unor fragmente ceramice, precum si a unor resturi de carbuni de lemn. Pe baza analogiilor, necropola a fost datata in secolele X-XI31.

De asemenea, tinem sa trecem in revista si cateva descoperiri din Republica Moldova caracteristice veacurilor X-XI. La Branesti-Orhei au fost scoase la iveala intre 1962-1963 un numar de 95 de morminte de inhumatie cu gropi rectangulare, cu adancimi cuprinse intre 0,60-1,10 m. Scheletele orientate in marea lor majoritate vest - est, erau depuse pe spate, cu mainile de-a lungul corpului sau pe piept, uneori cu un brat pe umar. Desi cele mai multe morminte nu prezentau inventar, pe baza unor obiecte vestimentare, de podoaba si chiar casnice descoperite in unele morminte s-a facut incadrarea cronologica in secolele X-XI32.

La Hansca-Capraria a fost cercetata o necropola de 75 de morminte de inhumatie intre 1963-1964. Gropile rectangulare adanci de 0,60-1,90 m contineau schelete orientate, in general vest-est, dar si nord-sud, intinse pe spate, cu bratele de-a lungul corpului, pe abdomen sau cu o mana pe umar. In unele morminte, erau depuse obiecte vestimentare si de podoaba specifice secolelor X-XI. Tot la Hansca - punctul Cordon, de aceasta data au fost identificate 4 morminte de inhumatie cu gropi rectangulare, adanci de 2,00-2,10 m, cu schelete orientate vest-est si cu bratele de-a lungul corpului. Un buton de bronz si observatiile stratigrafice dateaza aceste complexe arheologice in secolele X-XI33.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1059
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site