Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

TESTE GRILA - MANAGEMENTUL DESFACERII PRODUCTIEI

management

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Performanta manageriala si nevoia de date cantitative
MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI - DEFINITII, CONCEPTE, PRINCIPII
10 pasi importanti in brand management
Atitudinea perfecta intr-o negociere
MANAGEMENTUL CALITATII. BAZELE TEORETICE
LOCUL BIROTICII IN SOCIETATEA MODERNA
Definirea notiunii de proiect si principalele caracteristici - managementului proiectelor
COMPONENTELE PROGRAMULUI RICOP
TESTE DE VERIFICARE - MANAGEMENTUL APROVIZIONARII SI DESFACERII
Modele ale excelentei in afaceri, bazate pe calitate

TESTE GRILA

MANAGEMENTUL DESFACERII PRODUCTIEI

Testul nr. 1



Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Desfacerea produselor reprezinta, in acceptiunea cu cea mai larga audienta, trecerea bunurilor materiale dintr-o sfera in alta, realizarea lor ca marfa in cadrul relatiei productie-consum.”

Varianta corecta ,de raspuns este „DA”.

Testul nr. 2

   Desfacerea asigura:

a.            satisfacerea unor nevoi personale si sociale;

b.            reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru aprovizionarea firmelor consumatoare, firmele aparand intr-o dubla ipostaza: de producator-furnizor si de cumparator;

c.            recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru aprovizionarea beneficiarilor;

d.           realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare prin punerea in miscare a parghiilor economice, organizatorice si tehnice care sunt la indemana managerului firmei respective;

e.            constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor.

Identificati in formularile de mai sus punctul care nu se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea.

   Raspunsul corect este „e” intrucat se refera la eficienta activitatii de desfacere.

Testul nr. 3

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Eficienta activitatii de desfacere se masoara nu numai cantitativ prin gradul in care oferta satisface cererea, ci si calitativ, prin contributia pe care firma o aduce la constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor.”

   Varianta corecta ,de raspuns este „DA”.

Testul nr. 4

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „…raporturile dintre furnizori si beneficiari trebuie sa reflecte gradul si modul in care productia se adapteaza, cantitativ si calitativ, nevoilor de consum ale solicitantilor.”

   Varianta corecta ,de raspuns este „DA”.

Testul nr. 5

In prospectarea pietei se pot folosi drept cai:

   1. contributia pe care firma o aduce la constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor;

   2. organizarea de expozitii permanente sau sezoniere in centrele mari consumatoare sau la beneficiarii cu o pondere mare in consum, in scopul prezentarii produselor noi sau a celor modernizate;

3. intocmirea si difuzarea de pliante, prospecte, cataloage comerciale care sa cuprinda toate elementele de identificare a produselor si a conditiilor de livrare, astfel incat consumatorii traditionali sau potentiali sa cunoasca nomenclatorul si  structura productiei, modul de realizare tehnica a produselor, calitatile, utilitatea lor;

   4. realizarea si cresterea eficientei economice;

5. reclama produselor prin demonstratii de functionare, probe, care sa puna in evidenta caracteristicile ce intereseaza pe beneficiari, sondaje, consultari etc.

Identificati combinatiile corecte ce se refera la caile folosite in prospectarea pietei:

a.            1+3+4;

b.            1+4+5;

c.            2+3+4;

d.           2+3+5;

e.            3+4+5.

Varianta de raspuns corecta este „d”; punctul „1” se refera la masurarea eficientei activitatii de desfacere din punct de vedere calitativ, iar punctul „4” la ce asigura desfacerea.

Testul nr. 6

   Prin notiunea de desfacere se intelege un proces complex in cadrul caruia are loc vanzarea produselor finite si efectul acestei actiuni. Alaturi de termenul de desfacere literatura de specialitate mai foloseste si alti termeni precum:

1.            vanzare;

2.            livrare;

3.            distributie;

4.            cumparare;

5.            furnizare.

Care dintre variantele de mai jos contine termenii folositi de literatura de specialitate concomitent cu cel de desfacere.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   4+5+1;

e.                                    5+1+2.

Raspunsul corect este varianta « a », celelalte variante contin si termeni inclusi de acestea.

Testul nr. 7

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Desfacerea produselor incheie circuitul economic al firmei”

   Varianta corecta ,de raspuns este „DA”.

Testul nr. 8

   Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:

a.            elaborarea studiilor de marketing;

b.            realizarea schimbului de produse;

c.            vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta;

d.           prestarea de servicii in baza unui contract;

e.            repartizarea produselor.

Identificati in textele de mai sus obiectivul principal al activitatii de desfacere.

Varianta corecta de raspuns este « c »; celelalte variante contin aspecte specifice altor activitati.

Testul nr. 9

Managementul desfacerii produselor este o componenta a functiunii comerciale a firmei si pentru aceasta se desfasoara o serie de activitati specifice. Precizati care dintre activitatile enumerate mai jos nu se incadreaza in context:

   a. colectarea comenzilor emise de clienti si constituirea portofoliului de comenzi, incheierea de contracte comerciale in stricta concordanta cu cererile clientilor si capacitatile de productie disponibile;

   b. elaborarea planului strategic si a programelor de livrare-vanzare a produselor contractate pe sortimente si pe caile de distributie-vanzare stabilite;

   c. stabilirea cailor, formelor si modalitatilor prin care urmeaza a fi vandute produsele fabricate si a pietelor care pot constitui sfera de desfacere;

   d. urmarirea stadiului executiei produselor, prevenirea realizarii de produse necorespunzatoare calitativ, impulsionarea factorilor de productie pentru respectarea programelor de fabricatie;

e. crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata interna si externa.

Varianta corecta de raspuns este „c” intrucat ea se refera la ce implica realizarea obiectivelor generale ale activitatii de desfacere.

Testul nr. 10

Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura:

a.            baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;

b.            furnizeaza elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;

c.            conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;

d.           spatiul de derulare a activitatilor de marketing;

e.            cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzii sociale.

Identificati in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu reprezinta un element atribuit importantei activitatii de desfacere.

Varianta corecta de raspuns este „d” ce se refera la activitati de marketing. 

Testul nr. 11

Apreciind modul in care este influentata, intr-o forma sau alta, structura organizatorica a firmei si activitatea de desfacere a produselor de catre o serie de elemente specifice, s-a considerat ca acestea se constituie in factori determinanti. Identificati in formularile de mai jos varianta de raspuns ce nu se refera la factorii care influenteaza organizarea desfacerii:

a.            volumul productiei si volumul vanzarilor;

b.            structura productiei si structura livrarilor;

c.            numarul si diversitatea beneficiarilor carora li se livreaza produsele respective ca urmare a relatiilor contractuale;

d.           marimea firmei;

e.            structura de personal.

Raspunsul corect este varianta „e” intrucat se refera la resursele umane si nu la factorii ce influenteaza organizarea desfacerii.

Testul nr. 12

Este de remarcat faptul ca orice deficienta in ritmul si structura fabricatiei produselor destinate pietei se vor resimti imediat in procesul de cumparare al acestora. Are loc aici un proces complex de transmitere in lant a consecintelor. De aceea organizarea structurala interna proprie subsistemului activitatii de desfacere trebuie sa aiba in vedere o serie de activitati specifice. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la ce trebuie sa aiba in vedere organizarea structurala interna proprie activitatii de desfacere:

   a. identificarea principalelor functii ale sistemului;

   b. definirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;

   c. stabilirea gradului de centralizare descentralizare;

   d. definirea precisa a functiilor ca element esential al eficientei.

   e. coordonarea actiunii de formare a loturilor complexe si complete de livrare.

Raspunsul corect este varianta „e” intrucat aceasta se refera la activitati specifice desfacerii si nu la ce are in vedere organizarea structurala interna a subsistemului activitatii de desfacere.

Testul nr. 13

   Organizarea structurala interna a activitatii de desfacere va trebui sa prezinte o mare mobilitate in scopul adaptarii din mers la noile conditii care apar atat in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceasta actioneaza. In acest context compartimentul de desfacere se poate organiza si pe grupe de activitati care sa asigure anumite functionalitati precum:

   a. omogenitatea si operativitatea in desfasurarea diferitelor activitati specifice;

   b. urmarirea derularii operative a livrarilor catre clienti, a realizarii contractelor incheiate, a evolutiei stocurilor de desfacere;

   c. conducerea si coordonarea unitara a intregului proces de livrare-vanzare;

   d. sporirea responsabilitatii lucratorilor din compartiment in satisfacerea prompta a tuturor cerintelor si solicitarilor emise de clienti, rezolvarea reclamatiilor si colectarea sugestiilor, propunerilor transmise de partenerii reali si potentiali, de cumparatorii si utilizatorii produselor;

   e. crearea de conditii pentru aplicarea unui control permanent si riguros al modului cum isi indeplineste fiecare angajat atributiile, ca si o conlucrare buna intre grupele constituite.

   Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria functionalitatilor acestei organizari.

   Raspunsul corect este „b”  intrucat acesta face parte din categoria activitatilor specifice desfacerii.

Testul nr. 14

   Sistemul de organizare obisnuit al activitatii de desfacere in majoritatea statelor dezvoltate este cel al organizarii acesteia pe produsele prevazute in nomenclatorul de fabricatie-vanzare al firmelor, folosind pentru aceasta sistemul directorilor de produs.

   Acest tip de organizare are in atentie urmatoarele:

1.            activitatea de desfacere-livrare-vanzare trebuie sa permita o actiune eficienta in sistemul concurential specific economiei de piata;

2.            directorii de produs raspund de: prospectarea pietei; transmiterea ofertelor; negociere; analiza de pret; publicitate si reclama; marca firmei; contractarea si vanzarea produselor; urmarirea comportamentului produselor la utilizatori; acordarea serviciilor asociate;

3.            vanzatorii produselor sunt cooptati in cadrul sistemului de desfacere-livrare a produselor fabricate;

4.            directorul responsabil cu desfacerea raspunde de intreaga problematica, inclusiv de marketing;

5.            directorii de produs sunt repartizati pe zone geografice.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos pe cea care se refera la ce are in atentie organizarea pe produse din nomenclator.

a.                                    1+2;

b.                                    2+3;

c.                                    3+4;

d.                                   4+5;

e.                                    2+4.

Raspunsul corect este varianta « a ».

Testul nr. 15

   In scopul desfasurarii in foarte bune conditii a activitatii de desfacere se pot folosi si alte forme de organizare specifice. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu se incadreaza la alte forme de organizare a activitatii de desfacere:

a.            pe  structuri  coordonate  de  catre  directorul de desfacere (precum cele de vanzari, distributie, reclama si publicitate);

b.            pe structuri specifice ale directiilor de trafic si distributie  (transport, controlul stocurilor, grupe operative de distributie);

c.            in functie de volumul productiei si al vanzarilor;

d.           in functie de structura productiei si livrarilor;

e.            in functie de marimea stocurilor de productie existente in firma.

Varianta corecta de raspuns este « e » intrucat nu se refera la alte forme de organizare a desfacerii.

Testul nr. 16

   Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini si atributii dupa cum urmeaza:

a.            prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si structura consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;

b.           evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;

c.            incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in concordanta cu prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de productie;

d.           efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desfacere;

e.            corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite cu cele de lansare in fabricatie.

Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desfacere.

Raspunsul corect este varianta « b »; el se refera la sarcinile si atributiile depozitelor de desfacere.

Testul nr. 17

Depozitele de desfacere, constituite in cadrul firmelor, au rolul de a efectua, in conditiile stabilite, livrarea produselor finite catre consumatori, baze de aprovizionare etc. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:

   a. primirea si receptionarea produselor;

   b. pastrarea si conservarea produselor finite;

   c. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;

   d. reducerea cheltuielilor de depozitare;

   e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.

   Raspunsul corect este varianta „e” deoarece aceasta are in vedere sarcinile si atributiile depozitelor de desfacere en gros, nu a celor constituite in firme.

Testul nr. 18

In sistemul depozitelor de desfacere un rol important il ocupa firmele en gros. Principalele activitati desfasurate de unitatile de gros sunt:

1.            marketing, achizitionare si desfacere de produse;

2.            inchirieri, concesiuni, consulting;

3.            asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;

4.            reducerea cheltuielilor de depozitare;

5.            relatii economico-financiare si juridice, factoring.

Identificati varianta corecta de raspuns ce priveste principalele activitati desfasurate de unitatile de gros din cadrul combinatiilor urmatoare:

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    1+2+5;

d.                                   2+4+5;

e.                                    1+3+5.

Raspunsul corect este varianta « c »; celelalte combinatii contin si elemente specifice sarcinilor depozitelor firmei.

Testul nr. 19

   Identificati in cadrul textelor de mai jos scopul final al infiintarii, organizarii si functionarii unitatilor specializate in comercializarea de produse in sistem en gros:

a.            organizeaza activitatea de informare asupra modului de comportare a evolutiei produselor fabricate, de urmarire la beneficiari a acestora, de remediere a defectiunilor sesizate si de eliminare a lor, in functie de sugestiile utilizatorilor;

b.            organizeaza si urmareste sistematic colaborarea cu celelalte firme producatoare pentru realizarea sarcinilor de cooperare in contextul problemelor si raspunderilor ce revin furnizorului general pentru aceste produse;

c.            obtinerea de profit, pe cat posibil mai mare, din activitatea specifica pe care o desfasoara;

d.           corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite cu cele de lansare in fabricatie;

e.            incheierea de contracte economice in calitate de beneficiar si furnizor.

Raspunsul corect este « c » ; celelalte variante se refera la sarcinile activitatii de desfacere.

Testul nr. 20

Oricare ar fi forma sau sistemul de organizare a activitatii acestea trebuie sa asigure derularea procesului de desfacere in stransa corelare cu necesitatea realizarii obiectivului de baza al firmei si al desfacerii. In organizarea conducerii desfacerii se impune orientarea catre sisteme deschise, usor adaptabile la noile conditii ce apar in cadrul relatiilor de vanzare-livrare si distributie pe piata. Identificati in textele ce urmeaza  pe acela care nu se refera la principiile structurii specifice de personal pe linia desfacerii.

a.        repartizarea pe posturi si functii a atributiilor si responsabilitatilor in cadrul compartimentului de desfacere;

b.       incarcarea rationala cu sarcini a fiecarui post, pe toate nivelurile ierarhice din structura sa;

c.        corelarea volumului de munca cu gradul de complexitate al acesteia;

d.       asigurarea conditiilor necesare managementului sistemului desfacerii;

e.        selectia personalului se face pe baza unui examen profesional si psihologic al candidatilor aspiranti la diferite posturi si functii, in raport de natura acestora, pe principiul competentei.

Raspunsul corect este varianta « d » intrucat ea se refera la managementul desfacerii si nu la asigurarea cu personal.

Testul nr. 21

Transferul fizic al produselor de la cel care le fabrica la cel ce le consuma trebuie sa se realizeze operativ, in timpul cel mai scurt. Acest transfer depinde de o serie de factori. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului fizic.

a.            crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata interna si externa;

b.            distanta existenta intre producator si consumator;

c.            timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de transport a produselor;

d.           efectuarea transportului fara pierderi, degradari si deteriorari calitative;

e.            timpul aferent intocmirii actelor necesare.

Raspunsul corect este “a” si se refera la activitatile specifice desfacerii.

Testul nr. 22

   Pentru realizarea activitatii de desfacere se folosesc o serie de canale specifice care se constituie in adevarate retele. Identificati in cadrul formularilor de mai jos aceste tipuri de canale specifice desfacerii.

1.            canalele directe dintre producator si consumator;

2.            canalele lungi, cu magazine specializate;

3.            canalele scurte cu magazine proprii;

4.            canalele medii prin care se realizeaza desfacerea produselor prin propriile magazine sau terte;

5.            canalele cu intermediari.

Precizati care dintre variantele urmatoare contine aceste canale.

a.                                    1+2+3;

b.                                   1+4+5;

c.                                    2+3+4;

d.                                   2+4+5;

e.                                    3+4+5.

Raspunsul corect este varianta « b » ce contine cele trei tipuri de canale de desfacere folosite.

Testul nr. 23

   Relatiile pe linia desfacerii produselor, pe plan intern, se manifesta, initiaza si desfasoara intre compartimentul de profil si alte structuri dupa cum urmeaza:

   1. compartimentul de marketing care, prin studiile de piata, asigura informatii referitoare la produsele ce se cer;

   2. unitati organizatoare de targuri si expozitii permanente sau periodice in scopul inlesnirii si stabilirii conditiilor de participare la asemenea manifestari cu produsele proprii;

3. compartimentul de aprovizionare in scopul asigurarii ambalajelor si materialelor de ambalat pentru produsele destinate clientilor;

4. institutii de conjunctura mondiala pentru informare privind evolutia pietei produselor similare, a conditiilor de pret si de livrare, tendinte in politicile de furnizare din partea unor firme, a unor tari;

5. subunitatile de productie pentru: urmarirea stadiului executiei produselor; lansarea in fabricatie a produselor in concordanta cu programele de livrare; innoirea structurii de fabricatie etc.

   Identificati in cadrul combinatiilor de variante de mai jos raspunsul corect cu privire la compartimentele ce realizeaza relatii pe plan intern in cadrul activitatii de desfacere.

a.            1+3+4;

b.            1+2+5;

c.            2+3+4;

d.           1+3+5;

e.            2+4+5.     

Raspunsul corect este combinatia  „d”; variantele „2” si „4” se refera la relatiile externe pe linia desfacerii.

Testul nr. 24

Activitatea de desfacere a produselor finite cuprinde un lant de relatii complex, cu multiple verigi. Relatiile externe pe linia desfacerii se realizeaza intre firma respectiva si:

   1. compartimentul tehnic, de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica;

   2. unitatile de transport pentru expedierea produselor la clienti sau la magazinele proprii de desfacere, cu mijoace inchiriate;

   3. centre de calcul, pentru prelucrarea automata a datelor si informatiilor referitoare la desfacerea produselor;

   4. compartimentul de control tehnic de calitate;

   5. unitati bancare pentru rezolvarea problemelor financiar-valutare generate de livrarea sau desfacerea produselor catre clienti.

Identificati varianta corecta de raspuns ce priveste stabilirea relatiilor externe pentru desfacerea produselor din cadrul combinatiilor urmatoare :

a.            2+3+4;

b.            1+4+5;

c.            2+3+5;

d.           1+3+5;

e.            3+4+5.

   Raspunsul corect este varianta „c”; variantele „1” si „4” se refera la relatiile interne pe linia desfacerii produselor.

Testul nr. 25

Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia desfacerii au ca roluri:

a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor fapt ce asigura stabilitatea si extinderea vanzarilor de produse;

b.                       prospectarea pietei necesare desfacerii;

c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;

d.                       mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;

e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau extern.

   Raspunsul corect este varianta „b” ce se refera la activitatile de marketing.

Testul nr. 26

Ca sisteme de desfacere-livrare se pot folosi:

1. expedierea produselor finite;

2. eliberarea produselor finite; 

3. desfacerea din depozitele centrale;

4. desfacerea direct de la sectiile (sectoarele) de fabricatie;

   5. expedierea produselor, descarcarea din gestiune, efectuarea operatiunilor de incarcare in mijlocul de transport programat.

   Identificati in combinatiile enuntate in continuare raspunsul corect cu privire la sistemele de defacere-livrare existente.

a.            1+2;

b.            1+3;

c.            3+4;

d.           2+5;

e.            3+5.

   Varianta corecta de raspuns este „c”; variantele „1” si „2” se refera la modalitati de organizare a activitatii de desfacere, iar varianta „5” la activitati si operatiuni ce trebuie parcurse de catre produsele finite stocate in depozite.

Testul nr. 27

Ca modalitati de organizare a desfacerii produselor fabricate se pot folosi:

1.            expedierea produselor finite;

2.            desfacerea din depozitele centrale;

3.            eliberarea produselor finite;

4.            exportul produselor finite;

5.            desfacerea direct de la sectiile (sectoarele) de fabricatie.

Identificati in cadrul variantelor urmatoare pe cea care cuprinde modalitatile de organizare a desfacerii.

a.                                    1+2;

b.                                   1+3;

c.                                    2+4;

d.                                   2+5;

e.                                    3+4.

Varianta corecta o reprezinta punctul „b”; celelalte variante se refera la sistemele de desfacere si activitatile de import-export.

Testul nr. 28

Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:

a.            inchirierea mijloacelor de transport;

b.           transportul produselor finite la destinatari;

c.            intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;

d.           predarea catre unitatea de transport a produselor;

e.            depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.

Raspunsul corect este varianta „b” care se refera la una din activitatile desfasurate de catre transportatori.

Testul nr. 29

Produsele finite sunt stocate in depozitele de desfacere. Pe timpul cat produsele finite sunt stocate in depozitele de desfacere acestea trebuie sa parcurga o serie de activitati si operatiuni ce se compun din:

a.            primirea produselor finite si receptionarea lor;

b.            inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;

c.            depunerea documentatiei corespunzatoare la banca;

d.           sortarea produselor finite si depozitarea lor conform tehnologiilor stabilite;

e.            asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de montaj.

Identificati formularea ce nu contine activitati si operatiuni specifice pe care trebuie sa le parcurga produsele finite pe timpul cat acestea se gasesc in depozitele de desfacere.

   Raspunsul corect este „c”; el se refera la expedierea produselor.

Testul nr. 30

Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:

a.            nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stabilita;

b.            volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara miscare;

c.            stocul mediu in raport cu productia marfa;

d.           structura produselor aflate in stocul de desfacere;

e.            greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de mijloace circulante.

Identificati formularea ce nu contine indicatori de analiza ai stocului de desfacere.

   Raspunsul corect este „d”; el se refera la factorii de influenta ai activitatii de desfacere.

Testul nr. 31

Depozitul este, de obicei, punctul in care firma reuseste sau nu sa-si respecte promisiunile de aprovizionare si desfacere (vanzare). Activitatea de depozitare reprezinta, pentru majoritatea firmelor, ultima sansa de corectare  semnificativa  a  neajunsurilor. Scopul initial al depozitului a fost acela de a depozita marfuri sau bunuri. Astazi, conducerea firmelor recunoaste ca el reprezinta mult mai mult decat atat, tehnicile de tip ' just in time ' putand reduce semnificativ sarcina depozitarii.

   Notiunea de depozit are si ea, la randul ei, mai multe semnificatii astfel:

1.            ergonomica;

2.            tehnica;

3.            practicista;

4.            economica;

5.            modernista.

Identificati in cadrul variantelor de raspuns de mai jos formularea care se refera la semnificatiile depozitului.

a.                                    1+2;

b.                                    2+3;

c.                                    2+4;

d.                                   3+4;

e.                                    4+5.

Varianta corecta de raspuns este de „c” si include cele doua semnificatii ale conceptului de depozit.

Testul nr. 32

Depozitul este o notiune complexa amplasata la confluenta productiei si consumului, livrarilor-primirilor de materiale si produse, finalizand un proces de productie si sprijinind inceperea altuia. Principalele functii ale depozitului pot fi sintetizate in urmatoarele actiuni si directii:

1.            preluarea comenzilor, care include adesea si transportul de la locul de depozitare la locul de incarcare a  materialelor, efectuarea  unor verificari suplimentare si a ambalarii lor;

2.            expedierea marfurilor, ce include, adesea, stivuirea sau depozitarea intermediara ori ambalarea materialelor;

3.            investitii minime in stocuri si in unitatile ce constituie depozite si, in plus, un cost minim de operare;

4.            receptie, care include functii de tipul verificarii calitatii si cantitatii materialelor;

5.            conditioneaza efectuarea livrarilor de realizarea unor operatiuni  strict necesare.

   Precizati care din variantele urmatoare includ numai functii ale depozitului.

a.                                    1+3+5;

b.                                   1+2+4;

c.                                    1+4+5;

d.                                   2+3+4;

e.                                    3+4+5.

Raspunsul corect este varianta „b”; varianta „3” este o problema contradictorie rezolvata de catre depozite, iar varianta „5” este componenta a factorului tehnic ce determina necesitatea depozitarii.

Testul nr. 33

Fluxul circulatiei materialelor si produselor de la furnizor la consumator cuprinde, ca moment necesar, activitatea de depozitare. Aceasta se datoreaza faptului ca produsele finite nu pot fi livrate imediat ce s-a terminat ultima faza de fabricatie, iar la consumator materialele primite nu pot intra din 'vagon' direct in procesul de pro-ductie. Atat la furnizor cat si la consumator necesitatea depozitarii produselor este de-terminata de doi factori: un factor tehnic si un factor economic. Specificul factorului tehnic consta in:

a. conditioneaza efectuarea livrarilor de realizarea unor operatiuni  strict necesare (ambalarea, etichetarea, marcarea, lotizarea, expedierea) pentru produsele finite;

b.conditioneaza efectuarea livrarilor si de alte operatiuni (dezambalarea, curatirea, debavuarea, sortarea, receptionarea, pregatirea) pentru produsele destinate consumului productiv;



c. operatiunile respective necesita un anumit timp de realizare;

d.                       operatiunile respective necesita un anumit loc - depozitul;

e. operatiunile necesita un anumit volum de munca.

Identificati formularea care nu se incadreaza la specificul factorului tehnic.

Raspunsul corect este „e” deoarece se refera la activitati normate si nu la specificul factorului tehnic.

Testul nr. 34

Specificul factorului economic consta in urmatoarele:

1.            realizeaza activitatea de vanzare-cumparare a produselor;

2.            denota sincronizarea intrarilor de materiale cu ritmul consumului;

3.            denota mentinerea stocurilor in volumul si structura necesara pentru asigurarea continuitatii productiei;

4.            realizeaza decuplarea momentelor fluxului de circulatie;

5.            denota modul in care se realizeaza activitatea de productie.

Identificati in textele respective formularea ce nu se constituie in specific al factorului economic si precizati care este varianta corecta de raspuns in combinatiile de mai jos.

a.            1+2+3;

b.           2+3+4;

c.            3+4+5;

d.           1+4+5;

e.             2+3+5.

Raspunsul corect este punctul „b”; el se refera strict la specificul factorului economic.

Testul nr. 35

   Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc:

a.                                    functia pe care o indeplineste;

b.                                    locul pe care il ocupa in procesul de productie;

c.                                    departarea fata de sectiile de productie;

d.                                   nomenclatorul produselor;

e.                                    gradul de mecanizare.

Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.

Varianta corecta de raspuns este „c”.

Testul nr. 36

   In activitatea practica se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de depozite de materiale si produse care sunt constituite in raport de anumite criterii astfel:

   1. depozit din sfera circulatiei;

   2. depozite de aprovizionare;

   3. depozite de materiale pentru productie si exploatare;

   4. depozite de desfacere;

   5. depozite de pastrare.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport de functia pe care o indeplineste acesta in cadrul circuitului economic.

a.            2+3+5;

b.            1+2+4;

c.            2+4+5;

d.           1+3+5;

e.            2+3+4.

Raspunsul corect este varianta „c”; varianta „1” se refera la tipologia depozitelor in raport de locul ocupat in procesul de productie, iar varianta „3” la tipologia depozitelor in raport cu destinatia in consum a materialelor si produselor.

  

Testul nr. 37

In functie de locul pe care il ocupa in procesul de productie depozitele se clasifica astfel:

1.            depozite din sfera productiei (depozite de aprovizionare);

2.            depozite din sfera circulatiei (depozitele bazelor de aprovizionare si unitatilor en-gros);

3.            depozite mixte (depozitele de produse finite);

4.            depozite de sector;

5.            depozite de sectie sau atelier.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport de locul pe care il ocupa in procesul de productie.

   a. 1+2+3;

   b. 2+3+4;

   c. 3+4+5;

   d. 1+3+5;

   e. 2+4+5.

Raspunsul corect este punctul „a”; el se refera strict la tipologia depozitelor in raport de locul pe care il ocupa in procesul de productie; celelalte combinatii includ subtipuri ale acestora.

Testul nr. 38

Raportat la destinatia in consum a materialelor si produselor depozitele pot fi: 1. de materiale pentru productie si exploatare;

2. baze, pentru preparare sau semipreparare, debitare, croire, asamblare, setare,    macerare, omogenizare etc.

3. de materiale pentru investitii, constructii, reparatii capitale;

4. de produse pentru fondul pietei;

5. magazii, pentru preparare sau semipreparare, debitare, croire, asamblare, setare, macerare, omogenizare etc.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport cu destinatia in consum a materialelor si produselor.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+4;

e. 2+4+5.

Raspunsul corect este punctul „d”; el se refera strict la tipologia depozitelor in raport cu destinatia in consum a materialelor si produselor; celelalte combinatii includ subtipuri ale acestora.

Testul nr. 39

Dupa gradul de mecanizare a activitatii in cadrul depozitelor acestea sunt:

1. depozite mecanizate, cu operatiuni manuale;

2. depozite de sector cu operatiuni automate si semiautomate;

3. depozite cu slaba mecanizare;

4. depozite in care se lucreaza cu ajutorul unor mijloace rudimentare;

5. depozite mecanizate si automatizate.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport cu gradul de mecanizare a activitatii in cadrul acestora.

a.            1+2+3;

b.            2+3+4;

c.            3+4+5;

d.           1+3+5;

e.            2+4+5.

Raspunsul corect este punctul „d”; el se refera strict la tipologia depozitelor in raport cu gradul de mecanizare; celelalte combinatii includ alte subtipuri ale acestora.

Testul nr. 40

Dupa apropierea de principalele cai de comunicatie depozitele se grupeaza in:

1.            cu racord direct la calea ferata;

2.            apropiate de caile publice de comunicatie;

3.            cu linie de garaj;

4.            departate de caile publice de comunicatie;

5.            fara linie de garaj.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor dupa apropierea de principalele cai de comunicatie.

a.1+2;

b.2+4;

c.3+4;

d.3+5;

e.4+5.

Raspunsul corect este punctul „b”; el se refera strict la tipologia depozitelor dupa apropierea de principalele cai de comunicatie; celelalte combinatii includ subtipuri ale acestora.

Testul nr. 41

Pastrarea materialelor si produselor se face in raport de influenta unui larg camp de factori climatici dintre care cei mai importanti ii consideram a fi:

   1. temperatura medie anuala;

   2. umiditatea relativa;

   3. forta si directia vanturilor;

   4. modul de iluminare a depozitului;

   5. modul de incalzire a depozitului.

   Identificati in cadrul combinatiilor urmatoare care sunt factorii climatici ce influenteaza pastrarea materialelor in depozite.

a.            1+2+4;

b.            1+3+5;

c.            2+3+4;

d.           2+4+5;

e.            1+2+3.

Varianta „e” este raspunsul corect; variantele „4” si „5” au in vedere unele elemente interdependente necesare in proiectarea depozitelor.

Testul nr. 42

In proiectarea unui depozit se au in vedere  o serie de elemente interdependente precum si posibilele restrictii carora trebuie sa li se faca fata precum:

1.            suprafata de teren existenta;

2.            conducerea si personalul;

3.            finantarea disponibila;

4.            preferinta managerului;

5.            metodele si procedurile de operare.

   Care din urmatoarele variante de combinatii reprezinta restrictii si se iau in consideratie la proiectarea depozitelor.

a. 1+3+5;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+4;

e. 2+4+5.

Varianta „d” este raspunsul corect; variantele „2” si „5” au in vedere unele elemente interdependente necesare in proiectarea depozitelor.

Testul nr. 43

Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare:

   a. primirea de la sectiile de fabricatie;

   b. sortare, selectare;

   c. asezare, stivuire;

   d. conservare;

   e. incarcare in mijloacele de transport.

   Raspunsul corect este „a”; celelalte variante au urmatoarele semnificatii: „b” operatiune ce se realizeaza la beneficiar inaintea depozitarii, „c” si „d” operatiuni ce se fac la beneficiar dupa depozitare, iar „e” operatiune ce priveste livrarea si expeditia produselor.

Testul nr. 44

Care din urmatoarele operatii nu fac parte din fluxul operatiilor la beneficiar, ce se efectueaza dupa depozitarea materialelor:

a.            asezare, stivuire;

b.           sortare, selectare;

c.            conservare;

d.           revizuire periodica;

e.            scoaterea din depozite si lotizarea in vederea eliberarii in consum

Raspunsul corect este „b”.

Testul nr. 45

Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar:

   a. masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a suprafetei de depozitare;

   b. imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;

   c. apropierea de principalele cai de comunicatie;

d. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;

   e. gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.

   Raspunsul corect este „b”; varianta „a” se refera la elemente de fond in analiza suprafetelor de depozitare, „c” este criteriu de clasificare a depozitelor, „d” element ce se are in vedere la analiza folosirii suprafetelor de depozitare, iar „e” este element specific balantei capacitatilor de depozitare.

Testul nr. 46

Analiza folosirii suprafetelor de depozitare evidentiaza urmatoarele elemente de fond. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei suprafetelor de depozitare.

a.            daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

b.            factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

c.            daca depozitul este bine amplasat geografico-economic;

d.           daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru folosirea rationala a suprafetei de depozitare;

e.            care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

Raspunsul corecta este varianta „c” care se refera la proiectarea depozitelor si nu la analiza suprafetelor de depozitare.

Testul nr. 47

Elementele ce se au in vedere la analiza suprafetelor de depozitare sunt urmatoarele:

1.            suprafetele de depozitare, pe intreg depozitul si pentru fiecare material in parte;

2.            daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

3.            care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului;

4.             rulajul de materiale;

5.             modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit.

Identificati in cadrul formularilor de mai jos combinatia ce cuprinde elementele ce se iau in calcul la analiza suprafetelor de depozitare.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    1+4+5;

d.                                   3+4+5;

e.                                    2+4+5.

   Raspunsul corect este „c”.

Testul nr. 48

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Analiza folosirii suprafetelor de depozitare trebuie sa evidentieze factorii care au influentat cresterea sau scaderea valorii suprafetei de depozitare realizate fata de suprafata de depozitare prevazuta in plan, precum si schimbarile pe care le-au suferit in cursul realizarii planului si modul cum s-au rasfrant asupra folosirii suprafetei de depozitare.”

   Varianta corecta ,de raspuns este „DA”.

Testul nr. 49

Pe timpul depozitarii se analizeaza factorii urmatori:

1.            utilizarea unor mijloace mecanizate;

2.            posibilitatea consolidarii fundatiei sau pardoselii pentru a putea depozita o cantitate mai mare de materiale pe m2;

3.            imbunatatirea modului de asezare si de stivuire a materialelor;

4.            stocul maxim al unui material;

5.            posibilitatea mecanizarii operatiilor de stivuire si incarcare.

Care din urmatoarele variante contin factorii ce se analizeaza pe timpul depozitarii.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 2+3+5;

d. 1+3+5;

e. 3+4+5.

   Raspunsul corect este varianta „c” care contine cei trei factori ce se analizeaza pe timpul depozitarii; celelalte variante contin elemente specifice cailor pentru realizarea unei eficiente ridicate, ori componente ale unor formule.

Testul nr. 50

Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;

b.conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de material in parte;

c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;

d.                       gradul de incarcare al depozitului;

e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).

Identificati in textele de mai sus elementul nespecific necesar elaborarii balantei capacitatilor de depozitare.

Raspunsul corect este „d” si se refera la analiza folosirii suprafetelor de depozitare.

Testul nr. 51

Pe baza balantei capacitatilor de depozitare se pot determina urmatoarele elemente:

1.            coeficientul de utilizare a suprafetei de depozitare existente;

2.            coeficientul de utilizare a materialelor refolosibile;

3.            gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente, stabilit la nivel global si  pe tipuri de depozit;

4.            gradul de asigurare cu resurse destinate alimentarii;

5.            dimensiunea si structura capacitatilor de depozitare suplimentare necesare.

Care dintre variantele de mai jos se incadreaza la elementele ce se determina pe baza balantei capacitatilor de depozitare.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    1+3+5;

d.                                   3+4+5;

e.                                    2+4+5.

Raspunsul corect este varianta „c”; celelalte variante contin si alte elemente care nu sunt specifice.

 Testul nr. 52

   Balanta capacitatilor de depozitare este alcatuita din patru cadrane ce contin patru seturi de informatii diferite. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare.

a.            necesar de capacitati de depozitare;

b.           modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de depozitare mai mari;

c.            existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;

d.           modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune, intrari in functiune);

e.            existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.

Varianta corecta de raspuns este „b” intrucat aceasta se refera la un aspect ce nu se poate incadra intr-unul din cele patru cadrane.

Testul nr. 53

Indicatorii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

1.            stocul mediu de materiale pe anul respectiv;

2.            stocul maxim pentru un an;

3.            stocul de resurse destinat alimentarilor;

4.            total stocuri din materialul 'j' la fiecare tip de depozit;

5.            stocul materialului 'j' in depozitul 'i'.

Care dintre variantele de mai jos contine indicatorii balantei capacitatilor de depozitare.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    1+3+5;

d.                                   3+4+5;

e.                                    1+4+5.

Raspunsul corect este varianta „e”; celelalte variante contin si alte elemente care nu sunt specifice.

Testul nr. 54

In urma analizei balantei capacitatilor de depozitare se poate decide pentru fiecare material nivelul la care se planifica cele doua tipuri de indicatori:

1.            coeficientul de utilizare productiva;

2.            coeficientul de utilizare a suprafetei;

3.            coeficientul de siguranta;

4.            gradul de incarcare pe m2 suprafata utila;

5.            coeficientul de spatiu.

Care dintre variantele de mai jos includ cei doi indicatori specifici fiecarui material depozitat.

a.                                    1+2;

b.                                   2+4;

c.                                    3+4;

d.                                   4+5;

e.                                    1+3.

Varianta corecta de raspuns este „ b” intrucat cei doi indicatori specifici.

Testul nr. 55

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Ambalarea produselor este unica modalitate de a armoniza interesele producatorilor cu cele ale consumatorilor in privinta parametrilor calitativi ai produselor.”

   Varianta corecta ,de raspuns este „NU”.

Testul nr. 56

   Ambalarea trebuie sa reduca la minim riscurile de paguba la manipulare, incarcare-descarcare, transport, transbordare, stivuire, precum si cele cauzate de factori atmosferici, fizici,chimici, biologici. Ambalajul poate fi:

1.            ambalaj de transport;

2.            ambalaj destinat exportului;

3.            ambalaj de desfacere;

4.            ambalaj pentru produse fragile;

5.            ambalaj destinat mijloacelor de protectie.

Care dintre variantele de mai jos contine cele doua tipuri de ambalaj consacrate.

a.                                    1+3;

b.                                    2+3;

c.                                    3+4;

d.                                   4+5;

e.                                    2+4.

Varianta corecta de raspuns este „a” intrucat cuprinde cele doua tipuri de ambalaje consacrate.

Testul nr. 57

Conceptia de folosire a ambalajelor trebuie sa cuprinda o serie de directii de actiune. Identificati care dintre formularile de mai jos se constituie in directii de actiune in conceptia de folosire a ambalajelor.

1.livrarea fara ambalaj, in special pe plan local, a marfurilor a caror calitate poate fi pastrata si in stare neambalata;

2.asigurarea ambalarii produselor cu materiale corespunzatoare;

3.asigurarea prioritara a ambalarii produselor destinate exportului, in corelare si cu cerintele pietei externe;

4.livrarea produselor in containere sau alte mijloace specifice;

5.protejarea prin ambalare a bunurilor materiale, cu precadere a celor cu grad avansat de prelucrare sau perisabile.

Precizati care dintre variantele de mai jos contine directiile de actiune in conceptia de folosire a ambalajelor.

a.                        1+3+5;

b.                        2+4+5;

c.                         1+3+4;

d.                        3+4+5;

e.                         1+3+4.

Varianta corecta de raspuns este „a” intrucat contine cele trei directii de actiune prioritare in conceptia de folosire a ambalajelor.

Testul nr. 58

In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare.

a.            lemnoase;

b.           ceramice;

c.            celulozice;

d.           plastice;

e.            metalice.

Varianta corecta de raspuns este „b” intrucat nu reprezinta o categorie de material ce se foloseste ca ambalaj.

Testul nr. 59

Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului.

a.            protectia interioara;

b.            sistemul de inchidere;

c.            sistemul de ambalare;

d.           sistemul de etichetare;

e.            sistemul de marcare.

Varianta corecta de raspuns este « c » intrucat nu se incadreaza la aspectele ce privesc conceperea ambalajului.

Testul nr. 60

Tipizarea ambalajelor constituie un mijloc de rationalizare si urmareste o serie de obiective. Identificati obiectivul care nu este urmarit prin tipizare in formularile de mai jos.

a.            simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;

b.           cresterea eficientei si longevitatii produselor;

c.            cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;

d.           aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;

e.            stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa garanteze buna comportare in exploatare.

Varianta de raspuns corecta este „b” intrucat se refera la aspecte de natura productiva si nu la cele specifice tipizarii ambalajelor.

Testul nr. 61

   Productia de ambalaje trebuie sa se realizeze respectand un set de cerinte specifice. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cele ce se constituie in cerintele realizarii productiei de ambalaje.

1.            respectarea prescriptiilor tehnice de calitate stabilite prin documentul de standardizare al ambalajului respectiv;

2.            dotari cu mijloace tehnice adecvate productiei de ambalaje respective;

3.            respectarea sortotipodimensiunilor stabilite prin plan;

4.            folosirea in cadrul productiei de ambalaje a resurselor materiale inlocuitoare;

5.            flux de fabricatie stabilizat, de natura sa confere fiecarui exemplar din productia curenta aceleasi caracteristici tehnice cu celelalte exemplare.

Stabiliti care dintre variantele de mai jos contin cerintele realizarii productiei de ambalaje.

a.                                    1+2+5;

b.                                    2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   1+3+4;

e.                                    1+4+5.

Varianta corecta de raspuns este „a” intrucat contine cele trei cerinte necesare realizarii productiei de ambalaje.

Testul nr. 62

In afluirea ambalajelor se impun unele tehnici specifice. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.

a.            tehnica autoportanta, specifica mijloacelor  de transport, dar aplicata si altor marfuri similare;

b.           tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai usoare;

c.            tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin conducte si cu cisternele;

d.           tehnici specifice marfurilor solide in vrac;

e.            tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de incarcare-descarcare efectuate cu utilaje cu carlig;

Raspunsul corect este dat de varianta „b” care se refera la depozitarea marfurilor si nu la tehnicile de afluire a ambalajelor.

Testul nr. 63

Exigentele unui bun ambalaj sunt prezentate in continuare. Identificati formularea ce nu se refera la acestea.

a.            sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;

b.            sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;

c.            sa nu fie luxos pentru un continut modest;

d.           sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;

e.            sa fie competitiv.

Raspunsul corect este dat de varianta „a” care se refera la modul de depozitare si nu la exigentele unui bun ambalaj.

Testul nr. 64

Receptia cantitativa se realizeaza prin masuratori directe pentru determinarea valorii marfii si indirecte atunci cand lipsesc mijloacele de masurare directa sau cand acestea nu sunt corespunzatoare materialelor si produselor supuse receptiei. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie in metoda directa folosita la receptia cantitativa.

a.            metoda compararii;

b.            metoda susbstitutiei;

c.            metoda pas cu pas;

d.           metoda diferentiala;

e.            metoda coincidentei.

Raspunsul corect este dat de varianta „c” care se refera la alt tip de tehnica si nu la cea de receptie cantitativa.

Testul nr. 65

Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice.Verificarile cu probe se aplica atunci cand:

a.            materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prevederilor de calitate;

b.            costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;

c.            verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;

d.           este necesara determinarea mai multor marimi;

e.            materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie relativ scurte, necesitand o circulatie rapida.

Varianta corecta de raspuns este “d” intrucat se refera la metode indirecte de determinare cantitativa si nu calitativa.

Testul nr. 66

Metoda controlului pe baza unei singure probe se aplica intr-o serie de cazuri. Identificati in textele de mai jos cazul ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe.

a.            produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;

b.            costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor;

c.            cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot;

d.           examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa simultan pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe probe ar intarzia prea mult circulatia produsului;

e.            cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe baza de probe.

Varianta de raspuns corecta este « a » intrucat se refera la locul de fabricatie al produsului si nu la cazul cand are loc verificarea cu ajutorul unei singure probe.

Testul nr. 67

Functionalitatea firmei are in vedere, in primul rand, eficienta economica a activitatii desfasurate. Ea se manifesta ca urmare a existentei fenomenului concurential specific economiei de piata ce stimuleaza si impulsioneaza firmele in aplicarea masurilor si deciziilor ce contribuie la realizarea produselor, executarea lucrarilor si prestatiilor la un nivel cat mai mic al costurilor. In acest context, amplificarea profitului ocupa un rol tot mai important. Identificati in textul de mai jos una din caile ce conduce la cresterea profitului:

   a. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;

   b. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor materiale;

   c. realizarea activitatii de baza cu cheltuieli cat mai mici in raport cu firmele de profil similar;

   d. realizarea unui control eficient asupra modului de folosire a resurselor materiale la fiecare punct de prelucrare-consum;

   e. alimentarea ritmica, completa si complexa cu materiale  a tuturor punctelor de consum.

   Varianta corecta de raspuns este „c”; varianta „a” este efect al folosirii rationale a resurselor, iar variantele „b”, „d” si „e” sunt directii de actiune pentru realizarea unui consum economic.

Testul nr. 68

Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directii de actiune pentru realizarea unui consum economic:

a.            fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor materiale;

b.           evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;

c.            ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;

d.           modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;

e.            folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice

Varianta corecta de raspuns este „b” intrucat se refera la efectele folosirii rationale a resurselor si nu la directiile de actiune pentru un consum economic.

  

Testul nr. 69

Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si valorificare:

a.            instrument tehnico-economic justificativ de baza;

b.            instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea economica a resurselor materiale;

c.            instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de consum din  organigrama firmelor;

d.           instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la nivelul firmei si al structurilor sale interne;

e.            reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.

Raspunsul corect este varianta « e » intrucat se refera la cerinte ale indicatorilor de consum si valorificare si nu la functii ale acestora.

Testul nr. 70

Cerintele indicatorilor de consum si valorificare au in vedere realizarea functiilor specifice a acestora. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in cerinta a indicatorilor de consum si valorificare:

a.            revizuirea si imbunatatirea sistematica a conditiilor in care are loc consumul;

b.           servesc drept instrumente in analiza comparata a conditiilor materiale in care sunt realizate produsele de catre o firma in raport cu unitati similare de profil;

c.            adaptarea permanenta la noile conditii tehnice, tehnologice si organizatorice pe care rezultatele cercetarilor stiintifice din domeniu le ofera pentru aplicare;

d.           luarea in consideratie a mutatiilor in structura materiala,  oferta de produse,  dotarea tehnica, tehnologie si organizarea productiei;

e.            asigurarea unei bune fundamentari tehnice si economice in dimensionarea acestor indicatori.

Raspunsul corect este varianta „b” intrucat se refera la o functie a indicatorilor si nu la cerintele acestora.

Testul nr. 71

Identificati in textele de mai jos formularile ce se constituie in efectele actiunii indicatorilor de consum si valorificare:

1.            contribuie la reducerea cheltuielilor materiale si, deci, la o sporire a rentabilitatii in fabricatia produselor;

2.            determina, in mod direct, diminuarea volumului de resurse materiale ce trebuie aprovizionate si, indirect, reducerea stocurilor de materiale;

3.            sporirea competitivitatii rezultatelor muncii depuse in raport cu alti ofertanti, aspect ce asigura stabilitatea in functionare, extinderea vanzarilor, aderenta mai mare la clienti, garantie si viabilitate in actiunile intreprinse;

4.            asigurarea unui nivel mobilizator si stimulator pentru lucratorii antrenati in aplicarea si respectarea normelor si indicatorilor de consum si valorificare;

5.            sa exprime, intr-o forma concentrata, analitica si/sau sintetica, in mod real, aspectele de ansamblu si/sau de detaliu ale modului de folosire a resurselor materiale.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos include cele trei efecte ale actiunii indicatorilor de consum si valorificare:

a.                                    1+3+5;

b.                                    2+3+4;

c.                                    1+2+3;

d.                                   3+4+5;

e.                                    2+4+5.

Raspunsul corect este varianta „c” ce include toate cele trei efecte ale indicatorilor de consum si valorificare.

Testul nr. 72

Sistemul indicatorilor de consum si valorificare se coreleaza si interconditioneaza cu cei specifici diferitelor sectiuni ale planului strategic de dezvoltare economica a firmei. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si valorificare:

a.            normele de consum (consumurile specifice);

b.            coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;

c.            coeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile;

d.           coeficientii produs-material;

e.            coeficientii de masa neta si specifica a produselor.

Varianta corecta de raspuns este „d” intrucat se refera la un alt tip indicatori si nu la cei de consum si valorificare.

Testul nr. 73

Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea ce nu se include in structura materiala a normei de consum:

a.                materii prime, materiale, combustibil, energie, piese de schimb noi provenite din procesul aprovizionarii de pe piata externa firmei;

b.                materii prime, materiale, combustibili, energie, piese de schimb noi ce sunt produse de firma respectiva si pe care le si consuma;

c.                materii prime, materiale, combustibili, energie, piese de schimb refolosibile aprovizionate din afara firmei care le consuma;

d.               materii prime, materiale, energie, combustibili, piese de schimb refolosibile rezultate in cadrul altor firme;

e.                materii prime, materiale, energie, combustibili, piese de schimb refolosibile rezultate in cadrul firmei respective.

Varianta corecta de raspuns este « d » intrucat se refera la resurse apartinatoare altor firme si care se folosesc de catre acestea.

Testul nr. 74

Identificati formularile ce contin elementele componente ale normei tehnice de consum:

1.            norma de consum tehnologic;

2.            norma de consum net sau util;

3.            norma de recuperare a materialelor refolosibile si de pierderi in fazele netehnologice;




4.            norma de recuperare a materialelor refolosibile in fazele netehnologice;

5.            norma de pierderi netehnologice.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele doua elemente componente ale normei tehnice de consum;

a.                                    1+2;

b.                                   1+3 ;

c.                                    2+3 ;

d.                                   3+4 ;

e.                                    4+5.

Raspunsul corect este varianta „b”; celelalte variante includ elemente componente ale celor doua.

Testul nr. 75

   Normele de consum se elaboreaza de catre compartimentul tehnic al firmei prin colaborarea dintre acesta cu cel de aprovizionare si cel de planificare a productiei.

Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de clasificare a normelor de consum:

a.            dupa elementele componente;

b.            dupa destinatia de consum;

c.            dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;

d.           dupa natura resurselor materiale;

e.            dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.

Raspunsul corect este varianta « c ».

Testul nr. 76

Normele tehnice de consum de energie reprezinta cantitatea maxima admisa a fi consumata pe baza de documentatie tehnico-economica elaborata in conditiile incarcarii la parametri prevazuti a instalatiilor, agregatelor, respectarii stricte a prescriptiilor tehnice si tehnologice de lucru, precum si aplicarii masurilor ce conduc la cresterea randamentului energetic, organizarii optime a proceselor de productie, recuperarii resurselor energetice refolosibile de la utilajul sau procesul tehnologic care le-a generat. Ele se iau in calcul in fundamentarea planului si programelor de aprovizionare cu carburanti, combustibili, energie electrica si energie termica, precum si a planului costurilor de productie.

Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se determina:

a.            pe baza consumurilor de energie propriu-zise;

b.            pe baza bilanturilor energetice de proiect;

c.            pe baza documentatiilor de investitii aprobate;

d.           pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;

e.            pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.

Varianta corecta de raspuns este “a” intrucat se refera la normele de consum tehnologic si nu la elementele in baza carora se determina normele de consum de energie.

Testul nr. 77

   Coeficientul tehnic de utilizare productiva a resurselor materiale se mai denumeste:

1.            coeficient de scoatere;

2.            coeficient de valorificare a resurselor materiale ;

3.            coeficient de extractie ;

4.            coeficient de reprezentare a substantei utile ;

5.            coeficient de masa neta.

Identificati formularile ce contin acesti coeficienti si precizati care dintre combinatiile de mai jos sunt adevarate :

a.                                    1+2+3 ;

b.                                    2+3+4 ;

c.                                    3+4+5 ;

d.                                   1+3+4 ;

e.                                    1+2+4.

Varianta corecta de raspuns este « d ».

Testul nr. 78

Coeficientii de valorificare a resurselor materiale sunt de natura sintetica si oglindesc, intr-o forma concentrata, aspectele de ansamblu ale actiunii complexe de valorificare a materialelor in general. Identificati in formularile de mai jos propozitiile care contin referiri la coeficientii de valorificare a resurselor materiale:

1.            coeficientul material-produs;

2.            coeficientul produs-material;

3.            coeficientul de marja neta;

4.            coeficientul acumulare-cheltuieli materiale;

5.            coeficientul de scoatere.

Precizati care dintre variantele de combinatii de mai jos contine coeficientii de valorificare a resurselor materiale.

a.                                    1+2+3;

b.                                   1+2+4;

c.                                    2+3+4;

d.                                   3+4+5;

e.                                    2+4+5.

Raspunsul corect este varianta « b »; celelalte variante contin coeficienti specifici economiei si aprovizionarii.

Testul nr. 79

Coeficientii de masa neta exprima cantitatea neta de resurse materiale incorporata in produsul finit, raportata la caracteristica fundamentala a acestuia. In raport cu unitatile de masura caracteristice produselor acestia se prezinta sub forma de:

1.            consum specific net;

2.            suport net;

3.            greutate (masa) neta;

4.            lungime neta;

5.            volum net.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contine toti coeficientii de masa neta de resurse incorporata in produsul finit.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   1+3+5;

e.                                    1+2+5.

Raspunsul corect este varianta « c » care include toti cei trei coeficienti de masa neta de resurse incorporata in produsul finit.

Testul nr. 80

Coeficientii de recuperare si valorificare a resurselor materiale refolosibile asigura stabilirea gradului in care firmele isi indeplinesc sarcinile de valorificare stabilite prin planul aprobat, precum si stabilirea destinatiilor de utilizare si formelor de regasire a resurselor materiale introduse in prelucrare cu ocazia definitivarii normelor de consum, a bilanturilor materiale. Obiectivele urmarite prin stabilirea coeficientilor de recuperare a materialelor refolosibile sunt:

a.                                identificarea nivelului pierderilor tehnologice de materiale si stabilirea cailor de actiune in vederea reducerii la minim a acestora;

b.                               asezarea pe baze reale a actiunilor de recuperare a materialelor refolosibile si valorificarea completa a resurselor materiale aprovi-zionate;

c.                                limitarea cantitatilor de aprovizionat la nivelul necesarului real;

d.                               utilizarea lor ca materie prima sau prin reconditionari in cadrul firmei care le-a produs ori prin vanzarea la terti;

e.                                compararea nivelului consumurilor specifice inregistrate dupa realizarea programelor de activitate cu cel al normelor de consum estimate anterior.

Precizati care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza la obiectivele urmarite prin stabilirea coeficientilor de recuperare a materialelor refolosibile.

Varianta de raspuns corecta este „e” intrucat reprezinta elementul specific controlului si evaluarii modului de utilizare a resurselor materiale.

Testul nr. 81

   Metodele de baza utilizate in determinarea indicatorilor de consum de materiale sunt:

1.            calculul direct pe produs;

2.            calculul tehnico-analitic;

3.            metodele experimentale;

4.            metodele statistice;

5.            calculul indirect.

Identificati cele trei metode specifice si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine:

a.                                    1+2+3;

b.                                   2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   1+3+5;

e.                                    2+4+5.

Varianta corecta de raspuns este „b”.

Testul nr. 82

Identificati in formularile de mai jos notiunile care se folosesc in rezolvarea problemelor de croire sunt:

1.            suportul de croire;

2.            planul de croire;

3.            volumul de croit;

4.            restul de la croire;

5.            volumul de material de croit.

Precizati care dintre combinatiile urmatoare se refera la toate notiunile folosite in rezolvarea problemelor de croire.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   1+2+4;

e.                                    2+4+5.

Varianta de raspuns corecta este « d » intrucat contine cele trei notiuni referitoare la rezolvarea problemelor de croire.

Testul nr. 83

Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de influenta ai procesului de croire:

   a. caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;

b. volumul materialului care este efectiv folosit;

   c. tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea reperelor;

   d. varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport definit poate conduce la o croire simpla sau complexa;

   e. forma si structura interna a materialului de croit.

   Varianta de raspuns corecta este „b” intrucat aceasta se refera la un element ce se stabileste in cadrul planului de croire si nu la un factor de influenta al procesului de croire.

Testul nr. 84

Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:

a.                                    colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutilizabile;

b.                                    recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reperelor;

c.                                    colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;

d.                                   identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;

e.                                    recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile rezultate din dezmembrari.

Raspunsul corect este varianta „d” ce se refera la operatii specifice recuperarii si valorificarii materialelor refolosibile.

Testul nr. 85

Identificati in textele urmatoare principalele operatii specifice recuperarii si valorificarii materialelor refolosibile.

1.            identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;

2.            selectarea si sortarea pieselor;

3.            pregatirea prin balotare, brichetare, maruntire, macinare a materialelor;

4.            realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;

5.            dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin toate operatiile specifice recuperarii si valorificarii.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   1+3+5;

e.                                    2+4+5.

Raspunsul corect este varianta „a” care contine toate cele trei operatii specifice.

Testul nr. 86

Firmele vor trebui sa asigure desfasurarea in conditii de eficienta economica a tuturor activitatilor destinate procesului de recuperare si valorificare  a  materialelor  apeland  la unele masuri tehnico-organizatorice. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura tehnico-organizatorica.

a.            realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;

b.           folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de fabricatie;

c.            mecanizarea complexa a operatiilor;

d.           dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile;

e.            reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.

Raspunsul corect este „b” intrucat se refera la procesele de croire si nu la masuri tehnico-organizatorice.

Testul nr. 87

Identificati in textele urmatoare etapele parcurse in elaborarea analizei consumurilor integrate.

1.            analiza principalelor produse;

2.            ponderea consumului de manopera integrata pentru productia anuala, exprimata in procente din consumul total pe economie;

3.            consumul integrat de materii prime si produse importate in toate treptele de fabricatie;

4.            clasificarea productiei si a produselor;

5.            determinarea indicelui complex de oportunitate.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele trei etape ale elaborarii analizei consumurilor integrate.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    1+4+5;

d.                                   3+4+5;

e.                                    1+3+5.

Varianta corecta de raspuns este „c” intrucat contine cele trei etape parcurse in elaborarea analizei consumurilor integrate.

Testul nr. 88

   Desfacerea produselor prezinta deosebite semnificatii si are multiple implicatii dupa cum urmeaza:

1.            asigura satisfacerea unor nevoi sociale sau personale, intrucat activitatea insasi a fost dictata cu acest scop;

2.            asigura nu numai recuperarea cheltuielilor de productie si resursele necesare pentru aprovizionarea beneficiarilor, dar si realizarea si cresterea continua a eficientei economice, a profitului firmei producatoare;

3.            asigura competitivitatea firmei in raport cu alti participanti la circuitul economic;

4.            asigura nu numai reluarea si continuarea procesului de productie la furnizor, dar si resursele materiale pentru aprovizionarea productiei la firmele consumatoare;

5.            asigura existenta benefica a circuitului economic normal.

Identificati formularile ce contin semnificatiile si implicatiile desfacerii produselor si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+2+4;

e. 2+4+5.

Varianta corecta de raspuns este „d”.

Testul nr. 89

   In cadrul activitatilor desfasurate de catre firma in vederea stabilirii necesarului de produse si acoperirii nevoilor reale ale pietei se procedeaza la prospectarea acesteia printr-o multitudine de cai. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la aceste cai.

a.            organizarea de expozitii permanente sau sezoniere in centrele mari consumatoare sau la beneficiarii cu pondere mare in consum, pentru prezentarea produselor noi sau a celor modernizate care sunt mai putin sau deloc cunoscute;

b.            intocmirea si difuzarea de pliante, prospecte, cataloage comerciale care sa cuprinda toate elementele de identificare a produselor si a conditiilor de livrare, astfel incat consumatorii traditionali sau potentiali sa cunoasca nomenclatorul si structura productiei, modul de realizare tehnica a produselor si de prezentare a lor;

c.            activitatea de reclama a produselor si de prezentare a lor, punand in valoare caracteristicile care intereseaza cel mai mult pe beneficiari;

d.           organizarea de discutii bilaterale si multilaterale, de sondaje, consultari, de adoptare a unor sugestii pe care beneficiarii le fac cu privire la comportamentul produselor, la necesitatea modernizarii lor, la largirea sferei de utilitati;

e.            satisfacerea unor nevoi reale care trebuie sa fie acoperite in conditiile impuse de cerere.

Raspunsul corect este dat de varianta « e » intrucat se refera la finalizarea activitatii de desfacere si nu la caile de prospectare a pietei.

Testul nr. 90

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Pe aceste cai furnizorul are posibilitatea sa intre in contact direct si permanent cu cumparatorii produselor, asigurandu-se astfel ca produsele lui, oferta sa, reprezinta satisfacerea unor nevoi reale care trebuie sa fie acoperite in conditiile impuse de cerere si ca ambele, cererea si oferta, sunt factori de manifestare a obligatiilor ce decurg pentru firma din necesitatea indeplinirii sarcinilor de plan cele revin.”

   Varianta corecta ,de raspuns este „DA”.

Testul nr. 91

   Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce influenteaza strategia de desfacere:

a.            profilul de activitate al firmei;

b.            numarul de utilizatori potentiali;

c.            caile de prospectare a pietei;

d.           gradul de complexitate al produselor si serviciilor;

e.            numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.

Varianta de raspuns corecta este „c”.

Testul nr. 92

Strategia odata elaborata se adapteaza sistematic in raport cu noile conditii care apar si care le modifica pe cele avute initial in vedere. Strategia activitatii de desfacere se afla in stransa interdependenta cu:

a.            organizarea activitatii de servire-vanzare, livrare-expeditie a produselor;

b.           potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin estimare;

c.            organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;

d.           oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;

e.            urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.

   Identificati in cadrul variantelor prezentate mai sus textul care nu se refera la elementele de interdependenta ale strategiei de desfacere.

   Varianta corecta de raspuns este „b” deoarece reprezinta unul din factorii ce influenteaza adoptarea strategiei de desfacere.

Testul nr. 93

Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):

a.            informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se pot oferi pentru comercializare directa sau prin intermediari;

b.            studiul pietei  in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale viitorilor cumparatori-utilizatori;

c.            evaluarea previziunilor in vanzari;

d.           intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;

e.            expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.

   Identificati in cadrul variantelor prezentate mai sus textul care se refera la activitati vizate de planul  strategic si programele de desfacere a produselor.

   Varianta corecta de raspuns este „e” deoarece variantele „a”, „b”, „c” si „d” reprezinta elemente de interdependenta ale strategiei de desfacere.

Testul nr. 94

   In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:

a.            strategii in investigarea pietei;

b.           strategii interstitiale;

c.            strategii in domeniul produsului;

d.           strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor;

e.            strategii in domeniul distributiei.

Identificati formularea ce nu reprezinta strategie in activitatea de desfacere a produselor.

Varianta de raspuns adevarata este « b ».

Testul nr. 95

Ca strategii de produs tipice s-au evidentiat urmatoarele:

a.            penetratia produsului pe o piata existenta, prin valorificarea completa a posibilitatilor de desfacere, in cazul cand piata respectiva este insuficient de saturata;

b.            desfacerea produsului existent pe piete noi, prin identificarea unor noi consumatori care ar putea utiliza produsul respectiv;

c.            stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;

d.           extinderea desfacerii produsului pe piata existenta, prin modernizari si imbunatatiri ale caracteristicilor si performantelor, fara insa a i se modifica destinatia initiala;

e.            diversificarea produsului prin lansarea de noi produse cu noi functii si destinatii care, fiind adresate unor noi consumatori, creeaza noi piete de desfacere.

Identificati formularea ce nu reprezinta strategie de desfacere in domeniul produselor.

Varianta de raspuns adevarata este « c ».

Testul nr. 96

La nivel international, practica a sistematizat urmatoarele tipuri de strategii ale firmelor:

a.            strategia ofensiva;

b.            strategia defensiva;

c.            strategia imitativa;

d.           strategia dependenta;

e.            strategia de promovare.

Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul produselor la nivel international.

Varianta de raspuns adevarata este « e ».

Testul nr. 97

In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic:

a.            utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul;

b.            stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;

c.            descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;

d.           crearea unui climat favorabil cumpararii;

e.            schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de desfacere sau ale unui domeniu.

Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul produselorde tip antreprenorial.

Varianta de raspuns adevarata este « d ».

Testul nr. 98

   Oportunitatea strategiilor promotionale este conditionata de tendintele cererii. Pe baza acestor considerente se pot mentiona urmatoarele strategii promotionale:

a.            stimularea cererii directe prin care se urmareste realizarea de vanzari imediate, prin convingerea consumatorilor potentiali sa cumpere anumite produse de utilitate urgenta;

b.            crearea unui climat favorabil cumpararii;

c.            stimularea vanzarilor in perioadele cu cerere slaba este o strategie promotionala caracteristica pentru produsele cu specific sezonier;

d.           promovarea selectiva a vanzarilor prin actiuni publicitare concentrate asupra unui numar limitat de consumatori, care formeaza un anumit segment de piata;

e.            utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul. 

Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul promovarii produselor.

Varianta de raspuns adevarata este « e ».

Testul nr. 99

Ca strategii specifice de distributie se pot enumera:

1.            distributia directa prin reteaua proprie existenta;

2.            distributia directa printr-o noua retea proprie se recomanda cand se pune problema cresterii volumului de desfacere sau a lansarii pe piata a unor produse noi,  iar reteaua existenta se dovedeste a fi insuficienta;

3.            distributia prin reteaua intermediarilor se impune cand producatorul nu dispune de retea proprie, cand aceasta nu mai corespunde volumului desfacerii, iar construirea unei retele ar fi prea costisitoare, sau cand se lanseaza produse noi pe piete noi;

4.            promovarea extensiva a vanzarilor prin actiuni publicitare in cadrul mai multor segmente de piata;

5.            sistemul de preturi care da posibilitatea consumatorului sa plateasca ceea ce cumpara si nu ceea ce produce furnizorul.

Identificati formularile ce contin strategii in domeniul distributiei si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin:

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+2+4;

e. 2+4+5.

Varianta corecta de raspuns este „a”.

Testul nr. 100

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Vanzarea produselor reprezinta actul prin care se asigura valorificarea rezultatelor productiei, este un moment al activitatii de desfacere ce finalizeaza toate actiunile pe care le face firma producatoare, agentul de vanzari, pentru ca produsul propriu sa fie solicitat si acceptat de clienti; prin aceasta se realizeaza recuperarea cheltuielilor facute cu fabricatia si pregatirea produsului pentru vanzare si obtinerea unui profit.”

   Varianta corecta de raspuns este „DA”.

Testul nr. 101

   Activitatea de vanzare a produselor se poate efectua pe urmatoarele cai:

1.            pe baza de contract comercial incheiat anticipat la cererea clientului;

2.            pe baza de comanda anticipata ferma, urmata sau nu de onorarea imediata a acesteia;

3.            la cererea neprogramata, dar previzibila, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice;

4.            cu ajutorul modalitatilor practicate de producator-furnizor pentru desface-rea produselor sale;

5.            prin actiunile de promovare, de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere.

Identificati aceste cai si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   1+3+5;

e.                                    2+4+5.

Varianta corecta de raspuns este « a » care contine cele trei cai principale de vanzare a produselor.

Testul nr. 102

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Previzionarea cererii nu asigura conditii pentru reducerea ciclului intre primirea comenzii din partea clientilor si livrarea produselor, si nici pentru o servire mai buna a acestora. In acelasi timp, prin productia anticipata (pe stoc) nu se poate programa lansarea in fabricatie a unor loturi economice a caror marime sa se calculeze cu ajutorul modelelor economico-matematice ale cercetarii operationale.”

   Varianta corecta de raspuns este „NU”.

Testul nr. 103

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Vanzarile complexe sunt o forma speciala de desfacere a produselor compusa din ansamblul de livrari de produse si servicii aferente intre care se creaza legaturi de antrenare, interconditionare, interdependenta, coordonate sau efectuate de un singur furnizor in beneficiul unui singur utilizator. Ele reprezinta componenta antrenanta in penetrarea si extinderea desfacerilor pe pietele interna si externa.”

   Varianta corecta de raspuns este „DA”.

Testul nr. 104

   Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in:

a.            servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;

b.            serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;

c.            asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;

d.           modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale.

e.            asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere;

Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.

Varianta de raspuns adevarata este « d ».

Testul nr. 105

Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile serviciilor.

a. de inlesnire a comercializarii produselor;

b. de sporire a volumului si eficientei vanzarilor;

c. de imbunatatire a calitatii ofertei;

d. de retroinformare;

e. de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.

   Varianta de raspuns corecta este „a” deoarece vizeaza sfera de cuprindere a serviciilor avand ca efect realizarea de inlesniri si se refera la leasing, factoring, franchising, logistica de marketing, servicii de asigurare.

Testul nr. 106

Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere sunt:

a.            stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de siguranta;

b.            volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;

c.            volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;

d.           volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune;

e.            volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfarsitul perioadei de gestiune.

Varianta corecta de raspuns este „e”; variantele „a” si „c” contin si stocuri specifice aprovizionarii (stoc de siguranta, stoc de conjunctura), iar varianta „d” este incompleta.

Testul nr. 107

Existenta simultana a indicatorilor si modalitatea lor de calcul sunt conditionate de:

a.            tipul de productie (individuala, de serie mica, mijlocie sau mare, in masa);

b.            natura produselor (specifice, de utilitate generala, cu ciclu lung de fabricatie, cu consum sezonier);

c.            stabilitatea probabila in fabricatie (determinata de gradul de uzura morala, de gradul specific de innoire);

d.           stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune;

e.            stadiul in care se afla produsul (nou prevazut, productie curenta, cu extensie si in viitor sau pentru care se prevede incetarea productiei, stadiu de lansare, dezvoltare, maturitate, declin);

Identificati formularea ce nu reprezinta conditionare a existentei simultane a indicatorilor si modalitatea lor de calcul.

Varianta de raspuns adevarata este « d ».

Testul nr. 108

Dimensionarea stocului de desfacere se realizeaza prin urmatoarele metode:

1.            metoda directa;

2.            metoda indirecta;

3.            metoda calculului stoichiometric;

4.            metoda bazata pe timpul de lansare a comenzilor;

5.            metoda statistica.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele doua metode specifice de dimensionare a stocurilor de desfacere.

a.                                    1+5;

b.                                    2+3;

c.                                    3+4;

d.                                   4+5;

e.                                    2+5.

Varianta de raspuns corecta este „a”; celelalte metode sunt specifice determinarii stocului de aprovizionare.

Testul nr. 109

Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o serie de operatii precum:

a.            primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;

b.            inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;

c.            se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoare probabila;

d.           sortarea produselor finite;

e.            asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de mon-taj;

Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.

Varianta de raspuns corecta este „c”.

Testul nr. 110

Pentru realizarea conditiei de minim a timpului total de stocare se va actiona in urmatoarele directii:

a.            efectuarea unor operatiuni pe parcursul desfasurarii procesului de fabricatie;

b.           descarcarea din gestiune, efectuarea operatiilor de incarcare in mijocul de transport programat si expedierea produselor;

c.            mecanizarea, automatizarea si robotizarea operatiunilor care se efectueaza in depozitele de desfacere;

d.           elaborarea si organizarea in depozite a unor fluxuri tehnologice si de circulatie rationale;

e.            simplificarea si automatizarea prelucrarii evidentelor tehnico-operative;

Identificati directiile care nu se incadreaza la realizarea conditiei de minim a timpului total de stocare.

Varianta de raspuns corecta este „b”.

Testul nr. 111

Activitatea de optimizare a stocurilor de desfacere se bazeaza pe principii asemanatoare pentru o buna parte din produsele finite si conditiile de stocare. Ca urmare, se pot folosi, ca si in cazul stocurilor de materiale, modelele cercetarii operationale dupa cum urmeaza:



a.            pentru produsele ce se fabrica in serie se iau in calcul cheltuielile de lansare a unei comenzi destinata sa asigure reintregirea stocului de desfacere precum si a celor de stocare;

b.           fabricatia pe tot parcursul anului a unui produs a carui desfacere se realizeaza numai intr-o secventa sau doua a acestuia;

c.            luarea in considerare a nivelului cantitatii economice de comandat si a factorului de indisponibilitate, atunci cand se pune problema evitarii fenomenului de penurie;

d.           optimizarea stocului de desfacere se poate efectua si daca se are in vedere raportul in care se afla ritmul mediu al productiei pe zi si cel al desfacerii medii pe aceeasi unitate de timp;

e.            nivelul de comanda se stabileste in functie de timpul de comanda-fabricatie-receptie a lotului de completare a stocului de desfacere si desfacerea medie zilnica.

Identificati textul care nu se incadreaza la modelele cercetarii operationale specifice optimizarii stocurilor de desfacere.

Varianta de raspuns corecta este „b”.

Testul nr. 112

Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele:

a.            nasterea produsului;

b.            cresterea vanzarilor;

c.            orientarea catre produse noi;

d.            maturitatea;

e.            declinul.

Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in decursul existentei lor.

   Raspunsul corect este varianta „c”; el reprezinta preocuparea producatorului pe timpul nasterii produselor.

Testul nr. 113

Nasterea produselor are in componenta sa urmatoarele momente principale:

a.            exploatarea sau cercetarea ideilor, adica informatii, culegere de date, idei in actiunea de prospectare si de analiza a conjuncturii pietei;

b.            trierea ideilor realizabile;

c.            creerea conditiilor ca viata produsului sa fie cat mai lunga;

d.           organizarea in vederea fabricatiei;

e.            dezvoltarea sau trecerea la aplicarea in practica, sub forma unitatilor pilot.

Precizati care dintre texte nu se constituie in momente ale nasterii produsului.

   Raspunsul corect este varianta „c”.

Testul nr. 114

Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere  a  vanzarilor  si  de  dezvoltare  a  produsului lansat sunt urmatoarele:

a.             produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor;

b.            a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca, odata ce perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte produse noi;

c.             piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare  timpurie a  ei, la lipsa  de  cerere,  la  restrangerea  zonelor  de consum;

d.            reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura ritmul asteptat al vanzarilor;

e.             aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care cuprinde in gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe piata.

Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului.

   Raspunsul corect este varianta „b”.

Testul nr.115

Pentru a se evita incetinirea ritmului productiei si scaderea vanzarilor producatorul este obligat sa ia unele masuri cum ar fi:

a.            inviorarea reclamei si publicitatii;

b.            perfectionari aduse produsului pe parcurs;

c.            imbunatatirea retelei de desfacere;

d.           prospectarea de noi piete de desfacere;

e.            scoaterea unui sortiment nou.

Precizati care dintre texte nu se constituie in masura luata in scopul evitarii incetinirii ritmului productiei si micsorarii vanzarilor.

   Raspunsul corect este varianta „e”.

Testul nr. 116

Pentru a se prelungi cat mai mult viata produselor si a le mentine un timp mai indelungat in maturitate, producatorul ia urmatoarele masuri:

1.            sa invioreze reclama si prezentarea produsului astfel incat sa atraga din nou atentia cumparatorilor;

2.            o anumita nevoie poate fi satisfacuta de mai multe bunuri sau  produse si invers;

3.            notiunii de utilitate obiectiva a produsului i se adauga utilitatea subiectiva;

4.            sa aduca imbunatatiri tehnice si tehnologice produsului in cauza, sa extinda gama calitatilor si utilitatilor lui;

5.            sa scoata pe piata un produs nou, care chiar daca este din aceeasi grupa de produse si cu aceeasi destinatie, sa marcheze aparitia oponentului produsului existent.

Identificati aceste masuri si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   1+3+5;

e.                                    1+4+5.

Varianta corecta de raspuns este « e » care contine cele trei masuri de prelungire a vietii produselor.

Testul nr. 117

Accentuarea tendintei de reinnoire a produselor are la baza influente multiple. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in influenta ce conduce la reinnoirea produselor.

a.            cresterea continua a nevoilor de consum si diversificarea lor;

b.           sporirea gradului de asigurare cu materii prime si materiale destinate procesului de productie;

c.            revolutia tehnico-stiintifica contemporana, materializata in procese tehnologice noi, in materii prime fabricate pentru prima data;

d.           intensificarea procesului de urbanizare si a procesului de denaturalizare a consumului, in contextul mai larg al schimbarilor modului de viata;

e.            cresterea gradului de instruire si cultura al populatiei;   

Raspunsul corect este varianta « b » ce se refera la sistemul de aprovizionare si nu la element de influenta ce conduce la reinnoirea produselor.

Testul nr. 118

Procesul de reinnoire a produselor se desfasoara in conditiile unor factori de influenta variati. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al procesului de reinnoire a produselor.

a.            populatia consumatoare si consumatorii din diverse domenii de activitate;

b.            puterea de cumparare;

c.            comportamentul cumparatorilor;

d.           gradul de asigurare cu produse a pietelor;

e.            actiunile competitive ce exista intre producatori.

Varianta de raspuns corecta este « d » intrucat se refera la piata si nu la factorii de influenta ai procesului de reinnoire a produselor.

Testul nr. 119

Identificati in textele urmatoare formularea care nu se refera la stilurile de consum cunoscute.

a.            rigorist;

b.            ascetic;

c.            globalizat;

d.           necritic;

e.            hedonist.

Varianta de raspuns corecta este „c” intrucat se refera la un element economic.

Testul nr. 120

Stilul elitist se caracterizeaza prin:       

a.            tendinta de dotare medie sau mare;

b.            criteriul predominant in decizia de achizitie este calitatea pentru care se accepta si preturi ridicate;

c.            accepta numai obiecte de nivel tehnic inalt, cu forme si stiluri variind de la clasic la modern;

d.           interes atat pentru cresterea calitatii activitatilor casnice, cat si pentru scurtarea duratei lor;

e.            au o imagine eterogena, mergand de la lipsa de interes, pana la conceptia de avangarda asupra activitatilor si obiectelor casnice, in special cele de bucatarie.

Identificati textul care nu se refera la caracteristicile stilului elitist.

Varianta corecta de raspuns este « d ».

Testul nr. 121

Produsele noi sunt una din principalele surse de crestere a beneficiilor firmei. Pentru a mari succesul in dezvoltarea de produse noi se stabilesc urmatoarele coordonate si alternative:

a.            organizatiile mari si bugetele importante de cercetare si dezvoltare dau proportii mai mari de succes produselor noi;

b.           acordarea unei mari importante criteriului estetic solicitandu-se semne formale apartinand anumitor stiluri, cat si criteriul calitativ;

c.            produsele noi sunt un rezultat natural al unui efort de cercetare si dezvoltare;

d.           organizarea trebuie sa aiba o baza functionala sau de proiect pentru dezvoltarea eficienta a produsului nou;

e.            dezvoltarea produsului nou este un proces continuu;

Identificati textul care nu se refera la coordonate si alternative in dezvoltarea de produse noi.

   Varianta de raspuns corecvta este « b ».

Testul nr. 122

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Marcile au rolul de a facilita individualizarea cu usurinta a unui produs fabricat de o firma si a-l deosebi de alt produs similar, realizat de una sau mai multe firme.”

   Varianta corecta de raspuns este „DA”.

Testul nr. 123

Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:

a.            indica originea produsului;

b.            garanteaza calitatea produsului;

c.            tendinta de a crea o varietate de presiuni;

d.           stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;

e.            contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

Raspunsul corect este varianta « c ».

Testul nr. 124

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Emblema este reprezentata printr-un ansamblu de figuri, o compozitie mai mult sau mai putin artistica de linii ori un desen, fara un subiect determinat, dar care nu se repeta, de regula, la alte marci; ele sunt expresia sintetica a marcii produsului.”

   Varianta corecta de raspuns este „NU”.

Testul nr. 125

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Vinieta este marca produsului reprezentata printr-un sistem figurativ simplu, este blazonul marcii, expresia figurativa a marcii firmei sau retelei comerciale.”

   Varianta corecta de raspuns este „NU”.

Testul nr. 126

Identificati in textele de mai jos formularea care nu se refera la clasificarea marcilor.

a.            marci verbale;

b.           marci nonverbale;

c.            marci figurale;

d.           marci combinate;

e.            marci prezentate sonor.

Raspunsul corect este varianta « b » care se refera la modalitati de realizare a marcilor.

Testul nr. 127

Marcile combinate sunt rezultatul combinarii mai multor elemente, toate acestea fiind infatisate intr-una sau mai multe culori. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta o astfel de combinatie:

a.            cuvinte;

b.           peisaje;

c.            litere;

d.           cifre;

e.            reprezentari grafice.

Raspunsul corect este varianta „b”.

Testul nr. 128

   Marcile vizeaza activitati distincte ca:

1.            sectorul producatorilor de bunuri materiale;

2.            sectorul firmelor private;

3.            sectorul financiar-bancar;

4.            sectorul circulatiei marfurilor de larg consum;

5.            sectorul prestatiilor de servicii.

Identificati textele corecte privitoare la activitatile vizate de catre marci si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin :

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    3+4+5;

d.                                   1+4+5;

e.                                    1+3+5.

Varianta de raspuns corecta este „d”.

Testul nr. 129

   Identificati si precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta interdictii privind alegerea marcilor:

a. coincizia si eufonia pentru marcile verbale, scurte, usor de pronuntat si memorat;

b.claritate pentru a putea fi citite repede si usor;

c. nu se deosebesc de alte marci pentru acele produse, lucrari sau servicii identice sau similare, inregistrate sau ocrotite in baza unor conventii internationale;

d.                       simplitate, mai ales la marcile figurale;

e. sugestivitatea si armonia la marcile combinate.

Varianta corecta de raspuns este „c”.

Testul nr. 130

Identificati si precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta conditii ce trebuie indeplinite de marci:

a.            constituie copierea, imitarea sau traducerea unei marci din alt stat, notoriu cunoscute pentru produse, lucrari sau servicii identice sau similare;

b.            cuprind denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice pentru acele produse, ori se refera exclusiv la modul, timpul si locul fabricatiei, sau la natura, destinatia, pretul, calitatea, cantitatea si greutatea marfurilor;

c.            cuprind, fara autorizatia organelor in drept, nume sau portrete de conducatori de partid sau de stat in viata, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, medalii, embleme si insigne, semne oficiale de marcare, verificare sau control;

d.           cuprind elemente prevazute la alineatul anterior apartinand altor state sau organizatii internationale, interguvernamentale, daca folosirea lor este interzisa de conventiile la care tara este parte;

e.            sugestivitatea si armonia la marcile combinate.

Varianta corecta de raspuns este « e ».

Testul nr. 131

Precizati textul care nu reprezinta factor al eficientei comerciale a unei marci pe piata externa:

a.            originalitatea;

b.           numarul punctelor de vanzare ;

c.            garantia;

d.           gradul de patrundere si de cunoastere de catre consumatori;

e.            buna dispozitie a produsului pe piata.

Raspunsul corect este varianta « b ».

Testul nr. 132

Raspundeti afirmativ sau negativ prin „DA” sau „NU” daca textul urmator este/nu este adevarat: „Publicitatea reprezinta totalitatea actiunilor si mijloacelor, altele decat cele de propaganda personala, folosite pentru a face cunoscute si apreciate de catre consumatori, produsele sau serviciile propuse spre vanzare sau pentru formarea unei atitudini favorabile fata de o idee, actiune deosebita, teorie.”

   Varianta corecta de raspuns este „DA”.

Testul nr. 133

Precizati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta mod de realizarea a publicitatii:

a.            anunturi;

b.            afise;

c.            studii cantitative;

d.            pliante;

e.            prospecte.

Raspunsul corect este varianta „c”.

Testul nr. 134

Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se incadreaza la clasificarea publicitatii dupa modul de efectuare.

a.            publicitate directa;

b.           publicitate axata pe furnizor;

c.            publicitatea indirecta;

d.           publicitatea de sprijin;

e.            publicitatea in randul reprezentantilor comerciali.

Varianta de raspuns corecta este « b » intrucat se refera la una din modalitatile prin care se realizeaza publicitatea directa.

Testul nr. 135

   Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta cale de realizare a publicitatii intensive:

a. inchirierea intre anumite ore de maxima audienta a unor pasaje de timp la radio si televiziune sau redarea  in  casete  video  ori  audio a unor  anunturi publicitare asupra unui produs;

b. inchirierea unor spatii in ziarele si revistele de mare tiraj pentru prezentarea si reclama produselor;

c.  afise peste tot unde este posibil, la locuri vizibile si de mare acces;

d.                       invitarea producatorilor si consumatorilor prin diferite canale de informare in masa, la expozitii cu vanzare, organizate in scopuri publicitare;

e. firme luminoase si sonore, cu repetitie obsedanta, cu intermitente care bat la ochi, devin obsesive, revin in minte.

Varianta de raspuns corecta este „d”.

Testul nr. 136

Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta restrictie publicitara:

a.publicitatea in randul reprezentantilor comerciali;

b.anunturile publicitare nu trebuie sa insele;

c. textele cu critici aspre sunt interzise si orice referire la concurenti, fie ca persoane, fie ca grup, este interzis;

d.                       impedimente pentru anumite categorii de produse ce trebuie cunoscute (produse de tutun, farmaceutice);

e. esantioanele separate nu pot fi mai mari decat este necesar spre a permite o incercare adecvata a produsului.

Varianta de raspuns adevarata este « a ».

Testul nr. 137

Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de desfacere a produselor:

a.            organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare;

b.            formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;

c.            intocmirea documentelor de expeditie;

d.           pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;

e.            derularea propriu-zisa a actiunii.

Raspunsul corect este varianta „d”.

Testul nr. 138

Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta o consecinta a superficialitatii in receptia calitativa:

a. respingerea produselor finite de catre clienti;

b.imobilizari nerationale de produse finite;

c. cheltuieli suplimentare si neeconomice pentru reconditionarea si depozitarea pe o perioada de timp mai lunga a acestora;

d.respectarea graficelor de livrare si la expedierea produselor;

e. blocarea fondurilor financiare si a spatiilor de depozitare.

Raspunsul corect este varianta „d”.

Testul nr. 139

Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta obiectiv al analizei gradului de indeplinire a planului de desfacere:

a. stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari;

b.gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere;

c. nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate;

d.                       ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vanduta;

e. estimarile privind vanzarile suplimentare catre clientii potentiali.

Raspunsul corect este varianta „e”.

Testul nr. 140

   Procurarea resurselor materiale necesare derularii activitatii firmei se face in cadrul pietei prin intermediul vanzarii-cumpararii, in cadrul unor intelegeri bilaterale producator-furnizor. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezinta etapa de parcurs in organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacere.

a.            studierea pietei de materiale si produse;

b.            alegerea  de catre viitorii clienti a  preturilor;

c.            alegerea beneficiarilor (furnizorilor);

d.           alegerea modului de prezentare a produselor pe piata;

e.            testarea credibilitatii.

Varianta de raspuns corecta este „d” si se refera la activitati destinate marcii si emblemei produselor pe piata.

Testul nr. 141

Precizati care din textele de mai jos nu se refera la masurile ce se impun in urma analizei livrarilor de materiale si produse:

a. impulsionarea partenerului pentru respectarea obligatiilor asumate;

b.transmiterea ofertei de produse si servicii;

c. adaptarea contractelor ori a unor clauze din continutul acestora;

d.rezolvarea litigiilor;

e. rezilierea contractelor.

Varianta de raspuns corecta este „b”.

Testul nr. 142

Precizati care este textul ce nu se refera la ce se impune a fi cunoscut pe timpul cercetarii ofertei:

a. sursele de formare;

b.volumul si structura ofertei;

c. o strategie bine definita si elaborata de catre fiecare factor;

d.                       localizarea ofertei;

e. varsta produselor ce compun oferta.

Varianta de raspuns corecta este „c”.

Testul nr. 143

Dintre factorii care determina actiunile de parteneriat se pot aminti:

a.            evolutia tehnicii si tehnologiilor de fabricatie, a automatizarii si robotizarii care au permis organizarea executiei componentelor unui produs intr-un regim de inalta productivitate, in unitati cu grad adanc de specializare;

b.           adaptarea cererii finale care evolueaza catre o cercetare de personalizare si de diversificare a bunurilor oferite;

c.            conceperea de metode de organizare a productiei si a muncii cu un profund caracter stiintific;

d.           extinderea posibilitatilor de inventie si inovatie, de creativitate la nivelul firmelor cu specializare pronuntata in executia unui reper, a unei componente, a unui produs;

e.            accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux.

Identificati in cadrul variantelor de mai sus textul care nu se refera la factorii ce determina actiunile de parteneriat.

Varianta corecta de raspuns este „b” intrucat se refera la concretizari ale politicii de subfurnizorat, respectiv colaborare.

Testul nr. 144

Acordul de parteneriat trebuie sa rezolve urmatoarele probleme principale:

a.            raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in proportiile si limitele ce se vor stabili in cadrul acordului;

b.            repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei trei parteneri-subfurnizor, furnizor, cumparator (beneficiar);

c.            accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux;

d.           conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contributie la realizarea produsului, avandu-se in vedere ca aceasta sa se incadreze in conceptia de ansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte un proces tehnic cu avantaje economice nete fata de situatia anterioara;

e.            subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a colabora cu acesta, favorizandu-se astfel contributia la gasirea unor solutii mai bune si cu un profit mai mare in raport cu cele ale furnizorului principal.

Identificati in cadrul variantelor de mai sus textul care nu se refera la ce probleme trebuie sa rezolve acordul de parteneriat.

Varianta corecta de raspuns este „c” intrucat se refera la factorii ce determina parteneriatul.

Testul nr. 145

Politicile care conduc la realizarea parteneriatelor sunt si:

a.            intretinerea de relatii stranse si frecvente cu subfurnizorii cu privire la caietele de sarcini, aportul tehnologic, analiza valorii; se va asigura astfel un climat de incredere intre parteneri;

b.            informarea previzionala a subfurnizorului asupra impozitelor si conditiilor echitabile in materie de partaj la pierderi, revederea preturilor;

c.            asociatia financiara;

d.           utilizarea legaturilor informatice si electronice;

e.            alegerea strategiilor de catre firme.

Identificati in cadrul variantelor de mai sus textul care se refera la politicile ce conduc la realizarea parteneriatelor.

Varianta corecta de raspuns este „c”; variantele „a” si „b” se refera la ce impune o buna conlucrare cu subfurnizorii, varianta „d” are in atentie obiectivele ce determina relatiile dintre ordonatorii si primitorii de actiuni, iar varianta „e” reprezinta un factor de evolutie a practicilor de furnizorat.

Testul nr. 146

   Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se refera la factorii de evolutie a contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului.

a.            factorii tehnologici;

b.           factorul geospatial;

c.            factorii economici si financiari;

d.           factorii culturali;

e.            factorii socio-politici.

Varianta de raspuns corecta este « b » intrucat acesta se refera la un factor economic general.

Testul nr. 147

   Colaborarea in cadrul politicii de subfurnizorat se poate concretiza in:

a.            o scadere a costurilor, ca o consecinta a mai multor efecte;

b.            utilizarea legaturilor informatice si electronice;

c.            efectul de ucenicie care permite subfurnizorului de a se specializa, din ce in ce mai mult, in procesul de productie;

d.            realizarea de analize comune tinzand la scaderea taxelor de utilizare a echipamentelor;

e.            adaptarea cererii finale care evolueaza catre o cercetare de personalizare si de diversificare a bunurilor oferite.

Identificati formularea care nu se incadreaza in context.

Varianta de raspuns corecta este « b ».

Testul nr. 148

Contractul economic de vanzare-cumparare exprima:

1.            un acord amiabil intre partile contractante;

2.            un acord bilateral care naste obligatii pentru ambele parti;

3.            un acord cu caracter dual;

4.            un acord cu titlu oneros, fapt ce inseamna ca fiecare dintre parti urmareste realizarea unui folos patrimonial in schimbul prestatiei la care se obliga;

5.            un acord de vointa, adica se incheie numai in momentul in care s-a realizat acordul intre vanzator si cumparator cu privire la bunul care se vinde si pretul care se plateste in schimb.

Identificati in textele de mai sus formularile referitoare la ce exprima contractul economic si precizati care dintre combinatiile urmatoare este adevarata.

a.                                    1+2+3;

b.                                    2+3+4;

c.                                    2+4+5;

d.                                   3+4+5;

e.                                    1+3+5.

Raspunsul corect este varianta « c » care contine cele trei elemente specifice.

Testul nr. 149

   Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in criteriu de clasificare a contractelor economice.

a.            dupa obiect;

b.            dupa elementele care pot reprezenta obiect al unui contract;

c.            dupa modul de stabilire a conditiilor contractuale;

d.           dupa orizontul de timp la care se refera;

e.            dupa forma in care se concretizeaza.

Raspunsul corect este varianta „c” care nu se refera la un criteriu de clasificare a contractelor economice fiind o activitate specifica negocierilor.

Testul nr. 150

   Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu contine factori favorizanti ai relatiilor contractuale :

a.            cand intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale  in  procesele  de  aprovizionare-desfacere, ca  urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie;

b.           cand preturile de vanzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma de decontare sunt congruente;

c.            cand obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu materii prime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri);

d.           in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe destinate obiectivelor de investitii;

e.            in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de firme producatoare si sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.

Varianta corecta de raspuns este „b” si se refera la continutul contractului economic, nu la factorii favorizanti ai relatiilor contractuale.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1116
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site