Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Cererea si oferta de bunuri si servicii

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proiect marketing
Proiect de investitie directa pentru compania LEO Construct S.A.
LUCRARE DE DIPLOMA POLITICA DE PROMOVARE A PRODUSELOR S.C. MANOLI PE PIATA ROMANESCA
Structurile limbajului publicitar
Locul politicii promotionale in activitatea de marketing a firmei
PIATA BERII IN ROMANIA - CADRU GENERAL DE DESFASURARE (CEREREA, PRETUL)
Publicitatea si schimbul social
PATRU LUCRURI CARE TREBUIE FACUTE - MLM
Transformarile fenomenului publicitar
Plan de marketing - Banca Transilvania

TERMENI importanti pentru acest document

: cererea si oferta de bunuri de lux lucrare de licenta : exemple de bunuri derivate sau secundare : cerea si oferta bunurilor de lux : exemple de oferta elastica :

Cererea si oferta de bunuri si servicii

F

Definitia cererii

 


In general, cererea reprezinta cantitatea dintr-o anumita marfa care poate fi cumparata pe piata, intr-o perioada determinata de timp, la un anumit pret dat. Cererea poate fi privita atat ca cerere pentru un produs sau un serviciu anume, cat si pentru totalitatea productiei unei firme. Ea se analizeaza indeosebi prin prisma cumparatorilor, ca purtatori ai cererii.  Insumandu-se  cererea tuturor cumparatorilor de pe piata unui anumit bun, rezulta cererea totala de piata a acelui bun. Aceasta cerere exprima:

- cantitatea maxima dintr-un anumit bun, care, la un anumit pret poate fi cumparata;

- pretul maxim care poate fi achitat pentru cumpararea unei anumite cantitati din bunul dorit.

Din punct de vede al naturii bunurilor care fac obiectul cererii si al ofertei, acestea poate fi:

1. bunuri substituibile (de exemplu: vinul alb si vinul rosu, uleiul de masline si uleiul de floarea soarelui;

2. bunuri complementare (de exemplu stiloul si cerneala, autoturismele si benzina);

3. bunuri derivate, cand din productia unor bunuri principale rezulta unele bunuri secundare (de ex:, cererea pentru faina este determinata de cererea pentru paine, etc);

4. bunuri independente (de ex. oferta de autoturisme, de mobila, de telefoane, productia de carne, productia de tesaturi);

5. bunuri mixte, cand mai multe bunuri oferite satisfac aceeasi cerere (de ex: : cafea, ceai, lapte)

F

Esenta legii cererii

 
Esenta legii cererii consta in raportul de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar al unui bun si modificarea cantitatii din acel bun ceruta pe piata. Conform acestei legi:

1. cresterea pretului unitar al unui bun determina reducerea cantitatii cerute din bunul respectiv;

2. reducerea pretului unitar al unui bun determina cresterea cantitatii cerute din bunul respectiv.

Din punct de vedere al deciziei comerciale o importanta deosebita o are elasticitatea cererii in functie de pret, care exprima sensibilitatea cererii, gradul ei de modificare in functie de modificarea pretului. Elasticitatea cererii in functie de pret se exprima cu ajutorul unui coeficient de elasticitate notat cu (Ecp) determinat ca raport negativ intre modificarea cererii (privita ca variabila dependenta) si modificarea pretului (privit ca o variabila independenta):

in care:

dC = proportia modificarii cererii;

C1 = cererea initiala;

C2 = cerere finala;

DP = proportia modificarii pretului;

P1 = pretul initial;

P2 = pretul final.

In functie de marimea acestui coeficient, cererea pentru diferite bunuri poate avea urmatoarele forme:

1) cerere elastica, cand Ecp > 1;

2) cerere perfect elastica, atunci cand Ecp ® + ¥(Ep > 1);

3) cerere inelastica, daca Ecp< 1;

4) cerere perfect inelastica, daca Ecp = 0;

5) cerere cu elasticitate unitara, cand Ecp = 1.

E

Clasificarea

generala a  bunurilor

 
De regula, din punct de vedere al trebuintelor care trebuie satisfacute (fiziologice elementare, securitate si siguranta, contacte umane si afiliere la grup, statut social si stima, autorealizare), bunurile pot fi grupate in doua mari categorii:

a) bunuri normale, de stricta necesitate;

b) bunuri de lux.

Bunurile considerate de lux au de cele mai multe ori o cerere elastica, pe cand cererea pentru bunurile vitale este inelastica. Cunoasterea formei de elasticitate a cererii are o importanta deosebita pentru estimarea veniturilor total incasate si pentru maximizarea profitului; in conditiile practicarii unor preturi mai scazute, maximizarea profitului este posibila numai in situatia unei cereri elastice. Se stie ca marimea profitului depinde de evolutia venitului incasat si a costului total. Atunci cand cresterea costului total este mai mare decat cresterea venitului, profitul total se reduce. Invers, daca procentul de crestere a costului total este mai redus decat cel de crestere a venitului total, profitul creste. Trebuie tinut cont ca marimea profitului depinde si de raportul dintre modificarea cantitatii cerute si a pretului; cu cat procentul de crestere a cantitatii cerute este mai mare decat cel al reducerii pretului, cu atat profitul este mai mare. Veniturile totale sunt exprimate prin produsul dintre cantitatea bunurilor vandute si pretul de vanzare pe piata:

E

Exprimarea

veniturilor

realizate pe piata

 
VT = Q x P;

In care:

VT = venituri totale;

Q = cantitatea de produse;

P = pretul de vanzare pe piata.

Efectele modificarii preturilor asupra veniturilor totale incasate se pot prezenta astfel:

1. Ecp > 1 intre modificarea pretului si veniturile totale exista o relatie negativa, deci un raport invers;

2. Ecp < 1 intre modificarea pretului si veniturile totale exista  un raport direct, deci o relatie pozitiva;

3. Ecp = 1, oricare ar fi sensul modificarii preturilor, veniturile totale nu se schimba.

Sintetic, prezentarea acestora intr-un tabel arata astfel:

Ecp

DP

Ecp > 1

Ecp = 1

Ecp < 1

Cresterea pretului

VT scade

VT ramane constant

VT creste

Reducerea pretului

VT creste

VT ramane constant

VT scade

F

Exemple de calcul pentru o cerere elastica

 
Exemplul 1: Pentru un produs A pretul se reduce de la 7.000 lei la 6.200 lei, iar cantitatea ceruta va creste de la 300 la 400 bucati. In acest caz coeficientul elasticitatii cererii in functie de pret pentru bunul A va avea o cerere elastica (70/24, raport supraunitar).                                                                            

Exemplul 2: Pentru acelasi produs A pretul a crescut de la 7000 lei la 8000 lei, iar cantitatea ceruta va scadea de la 300de bucati vandute la 200. De data aceasta coeficientul elasticitatii cererii, in functie de pret, pentru produsul A va fi:

EcpA = 14/3 >1 (cerere elastica)

Deci venitul total creste atunci cand se reduce pretul si scade atunci cand pretul creste.

F

Definitia ofertei

 
Oferta reprezinta cantitatea maxima dintr-un anumit bun pe care un vanzator intentioneaza sa o vanda intr-o perioada determinata de timp, la un anumit pret. Cantitatea vanduta, in functie de nivelul cererii, nu coincide intotdeauna cu cantitatea oferita. Cand pe piata unui bun se insumeaza  toate cantitatile oferite, la acelasi pret, de catre toti vanzatorii, rezulta oferta de piata.  Oferta de piata se poate exprima prin:

- cantitatea maxima dintr-un anumit bun, pe care vanzatorii doresc sa o vanda la un anumit pret unitar;

- pretul unitar minim scontat de vanzatori pentru vanzarea unei cantitati dintr-un anumit bun.

Intre pretul produsului si oferta sa exista o legatura stransa care determina continutul legii generale a ofertei, corespunzator careia:

- cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite;

- reducerea pretului determina reducerea cantitatii oferite.

Ca  si in cazul cererii, pentru procesul decizional al firmei prezinta o importanta deosebita elasticitatea ofertei in functie de pret, care exprima gradul de modificare al ofertei in functie de modificarea pretului. Elasticitatea ofertei in functie de pret se determina pe baza unui coeficient de elasticitate Ecp, calculat ca raport pozitiv intre modificarea ofertei (privita ca variabila dependenta) si modificarea pretului (privita ca variabila independenta).

in care:

dO = modificarea ofertei;

O1 = oferta initiala;

O2 = oferta finala;

DP = modificarea pretului;

P1 = pretul initial;

P2 = pretul final.

In functie de marimea acestui coeficient oferta pentru diferite bunuri poate avea urmatoarele forme:

1) oferta elastica, cand Eop > 1;

2) oferta perfect elastica, atunci cand Eop ® + ¥(Eop > 1);

3) oferta inelastica, daca Eop< 1;

4) oferta perfect inelastica, daca Eop = 0;

5) oferta cu elasticitate unitara, cand Eop = 1.

Timp estimat:

50 minute

 
TEST DE AUTOEVALUARE NR. 5

1. Pentru un produs al carui pret se reduce de la 9000 de lei la 8300 de lei iar cantitatea ceruta va creste de la 320 de bucati la 380 de bucati vom avea o cerere:

a)      elastica;

b)      inelastica;

c)      perfect elastica.

        a)

     b)

    c)

                                                                                                                   (3 puncte)

2 .Din punct de vedere al naturii bunurilor se pot distinge urmatoarele forme de oferta:

      a)    de bunuri complementare;

a)       de bunuri independente:

b)       mixta.

        a)

     b)

    c)

                                                                                                                  (3 puncte)

3. Cresterea pretului determina:

a) cresterea cantitatii oferite;

b) scaderea cantitatii oferite;

c) stagnarea cantitatii oferite;

        a)

     b)

    c)

                                                                                                        (4 puncte)

Total punctaj 10                                                                    Punctaj obtinut….

                       

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 820
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved