Comunicare

Marketing

Protectia muncii

Resurse umane

MEDIUL INTERNATIONAL

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic

 

2 MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

Mediul socio-economic are ca elemente de structura mediul national si mediul international, intre care exista puternice interdependente.

1 Mediul socio-economic national

Aceasta componenta a mcaromediului acopera ansamblul factorilor care actioneaza pe fiecare piata nationala.Rezultatul acestor actiuni il reprezinta existenta unor caracteristici proprii fiecarei piete nationale, care o diferentiaza de altele si a unor caracteristici similare intre piete care permit gruparea acestora, inclusiv in piete transnationale.

Fig.1DIMENSIUNILE SI STRUCTURA MEDIULUI SOCIO ECONOMIC NATIONAL

	Caracteristici proprii Influente care diferentiaza pietele

A. MEDIUL DEMOGRAFIC

Prezinta interes deoarece este compus din oameni, iar acestia formeaza piata.

a.Marimea populatiei si tendintele sale sunt utile pentru determinarea potentialului general al pietelor.

La nivelul anului 2006, cea mai mare populatie o avea China ( peste 1,3 miliarde locuitori), tendinta fiind de crestere.Alte tari cu populatie numeroasa sunt:India(1,065 miliarde locuitori), Federatia Rusa(143, 25 milioane locuitori), Japonia(127 milioane de locuitori), Brazilia(178,47 milioane locuitori), Nigeria(124,01 milioane locuitori).Uniunea Europeana are 370 milioane de locuitori.Tarile Europei de Est, care au impreuna 120 milioane locuitori, alaturi de cei 280 de milioane din CSI formeaza o piata potentiala europeana care depaseste piata Asociatiei Nord-Americane a Liberului Schimb (NAFTA), care are 370 milioane de locuitori si a Japoniei.

Cresterea populatiei are semnificatie in aprecierea cererii la anumite bunuri si servicii.

O crestere demografica poate antrena marirea cererii pe termen scurt si mediu la alimente, imbracaminte, jucarii si alte materiale pentru copii, servicii de maternitate, iar pe tremen lung o cerere sporita pentru locuinte, scoli, servicii de invatamant .

Diferentele intre ritmurile de crestere a populatiei pot sugera posibilitati nuantate de valorificare a ocaziilor de marketing.Populatia Europei creste , in medie cu 0,6 % pe an fata de o rata medie de 1,8 % pe ansamblul populatiei globului.In majoritatea tarilor dezvoltate populatia creste foarte incet, in timp ce, in multe tari in curs de dezvoltare , ritmul de crestere este mai ridicat.

b.Structura pe grupe de varsta a populatiei are semnificatie deosebita pentru managerii de marketing.

Cel mai semnificativ fenomen demografic prezent in Europa si SUA si in tarile asiatice dezvoltate il constituie imbatrinirea populatiei. Cauzele fenomenului : scaderea pe termen lung a natalitatii si cresterea sperantei de viata.In anul 2031, Marea britanie va avea 38 % din populatie alcatuita din persoane peste 50 de ani. In Germania, raportul dintre persoanele peste 65 de ani si cele apte de munca (raport de dependenta ) nu va mai fi de 1 la 1. In Japonia -idem.

Impactul asupra activitatii de marketing este puternic si multidimensional.Populatia de varsta a trea care va avea timp liber si bani va favoriza 'industria timpului liber' (activitati de petrecere a timpului liber).

c.Gradul de urbanizare joaca un rol semnificativ in conturarea modelului demografic.

Regula este ca, cu cat mai mare este populatia care trarieste in orase , cu atat resursele financiare, valoarea consumului si comportamentul de consum sunt mai favorabile activitatii de marketing. Tendinta de intoarcere la mediul rural pune in discutie aceasta regula, cel putin in tarile dezvoltate.Si in tarile foste comuniste o mare parte a populatiei atrase de industrializare, acum cateva zeci de ani, revine in mediul rural, ceea ce releva a putere de cumparare scazuta si o rata ridicata a autoconsumului.

B.SITUATIA CERERII este rezultatul influentei mai multor variabile, si anume:

a.Veniturile .Tendinta constatata pe plan mondial este de crestere a nivelului veniturilor in tarile nonindustrializate.

Veniturile din Singapore se apropie de valoarea medie a veniturillor populatiei din Europa Occidentala. Se prevede ca venitul pe cap de locuitor din Singapore si Coreea de Sud va fi superior celui din SUA.

Previziuni: ponderea tarilor asiatice in curs de dezvoltare , inclusiv China si India in PIB mondial va creste de la 18 % in 1990 la 28 % in 2010. Ponderea Europei va scadea de la 22 % la 17 %, iar cea a SUA de la 23 % la 18 %.

In privinta repartitiei veniturilor pe categorii de populatie:

-clasa cu venituri mari-formata din consumatorii de lux

-clasa de mijloc- cuprinde cei care isi cheltuiesc veniturile cu mai multa chibzuinta, dar isi pot achzitiona si produse de lux

-clasa cu venituri mici -isi pot satisface doar nevoi de baza

-patura defavorizatilor-persoane care traiesc din ajutorul statului, in pragul saraciei si cu o putere de cumparare scazuta.

b.Structura cheltuielilor consumatorilor este diferita in diverse tari

In general, ponderea cea mai mare in structura cheltuielilor pentru bunurile de stricta necesitate o reprezinta alimentele, cheltuieli gospodaresti si cele pentru transport.

Potrivit legilor lui Engel, pe masura ce venitul unei familii creste, ponderea cheltuielilor pentru procurarea hranei scade, cea a cheltuielilor gospodoresti ramane relativ constanta, iar ponderea cheltuielilor cu alte destinatii creste, precum si cea a economiilor.

In tarile Europei de Est ponderea cheltuielilor pentru hrana este mai mare, iar a celor pentru timpul liber si cu alte destinatii , mai scazuta.

c.Nivelul de trai

Este rezultatul a numeroase elemente : raportul dintre venituri si preturi (care da puterea de cumparare), conditiile de locuit, petrecerea timpului liber.

Situatia nivelului de trai este foarte diferita pe glob.

Tarile dezvoltate au putere economica, venituri mari, putere de cumparare, deci un bun nivel de trai. Dar si intre ele exista diferente semnificative .Nivelul de trai in Europa Occidentala este cu 39 % mai scazut fata de SUA.

d.Dezvoltarea umana

Indicele dezvoltarii umane( IDU), este calculat anual de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).Criterii:speranta de viata, rata alfabetizarii, durata medie a scolarizarii, PIB/locuitor evaluat in functie de puterea de cumparare reala .Metoda de calcul este a mediei ponderate a factorilor (criteriilor ).In Raportul IDU 2007-2008, clasamentul cuprindea pe primul loc Islanda, urmata de Norvegia, Australia, Canada, Irlanda, Suedia, Elvetia, Japonia, Olanda, Franta, Finlanda, SUA. Romania se situeaza pe locul 60, urmata de Arabia Saudita, Panama, Malaesia, Bielarus, Mauritius, Bosnia Hertegovina, Federatia Rusa, Albania, Macedonia, Brazilia.Romania se afla in grupa tarilor cu dezvoltare umana ridicata, care au obtinut la acest indice valori peste 0,8.

C.FACTORII ECONOMICI CARE INFLUENTEAZA DIRECT ACTIVITATEA FIRMEI

a.Firmele trebuie sa urmareasca evolutia nivelului tehnologic si sa stabileasca daca si in ce masura aceasta va afecta capacitatea produselor proprii de a face fata concurentei si de a satisface necesitatile consumatorilor straini.Punctul de referinta il constituie progresul tehnic .Durata ciclului de viata a tehnologiilor se scurteaza mereu.programele la PC au durata mai mica de un an. reusita pe piata internationala poate fi influentata nevaforabil de aparitia unor noi tehnologii.De exemplu: producatorii de ceasuri mecanice au fost victimele fabricantilor de componente electronice.

b.Situatia costurilor, in general si a fortei de munca in particular, pe fiecare piata externa reprezinta un factor de influenta a deciziilor firmelor .

c.Disponibilitatea, pregatirea si costul fortei de munca trebuie vazute in corelatie cu factorii productivitatii (durata timpului de lucru, calitatea muncii, greve, posibile defectiuni ale masinilor, etc)

Indicatorii productivitatii caracterizeaza prea putin obiectiv situatia tarilor, ei depind in mod esentia de politia firmei(motivarea colaboratorilor, inzestrarea cu capital).De exemplu, constructorii japonezi de automobile au atins in uzinele europene productivitati comparabile cu cele din Japonia.Astfel, salariile pot fi modificate la intervale scurte de timp , acolo unde sunt influentate de conditii de mediu specifice (inflatie, curs de schimb)

D.INFRASTRUCTURA ECONOMICA

Este formata din reteaua de transport (cai ferate, rutiere, cai fluviale, aeroporturi), energie, comunicatii, infrastructura comerciala si de marketing, infrastructura financiara.

In domeniul transporturilor au importanta :

-lungimea drumurilor, cailor ferate si fluviale

-gradul si modul in care acopera suprafata tarii

-calitatea si usurinta accesului (noduri rutiere, feroviare, terminale, depozite, etc)

-numarul de mijloace de transport

Energia:

-consum pe locuitor

-retele de distributie

Ofera indicii asupra capacitatii de absorbtie a pietii pentru bunurile care functioneaza pe baza energiei electrice

Infrastructura comerciala si de marketing cuprinde reteaua de distributie (magazine, depozite), agentiile publicitare, medii de comunicare in masa (edituri, ziare)si servicii pentru cercetare de marketing.

Infrastructura financiara este formata din numarul si marimea institutiilor financiare si a bancilor, modul de distributie in teritoriu si calitatea serviciilor prestate.

Gradul in care componentele de infrastructura sunt disponibile si calitatea acesteia sunt elemente critice pentru activitatea de marketing international.

E.SISTEMUL MONETAR SI FINANCIAR

a.Sistemul monetar reprezinta un element important al mediului unei piete.

Convertibilitatea monedei nationale are efecte in repatrierea profiturilor si influenteaza activitatea de import-export.

Sistemul de stabilire a cursului de schimb : exista doua cursuri, unul liber si unul fix. Cursul liber este stabilit pe baza cererii si ofertei, depinde de activitatile de import export, ale unei tari, intreventiile bancii de emisiune, tendinta inflatiei sau evenimente politice majore. Cursul fix este stabilit pe cale administrativa de catre banca de emisiune.In majoritatea tarile avem cursuri de schimb semifixe: este stabilit un curs orientativ (paritate) care reprezinta orientarea in fixarea cursului de schimb.

In cazul cursului fix, siguranta activitatilor de imposrt -export este realizata prin calcul.

In cazul cursurilor libere nu se poate acest lucru.Cresterea sau scaderea cursului monedei nationale se repercuteaza direct asupra rezultatelor , generand pierderi sau castiguri.

Astfel, aprecierea yenului cu un punct procentual fata de USD a cauzat o pierdere de cca 800 de milioane de DM industriei automobilistice japoneze.

b. Inflatia afecteaza preturile si deplasarea fondurilor si bunurilor intre diferite piete.

Cresterea inflatiei se materializeaza in scaderea puterii de cumparare si in presiuni salariale. Firmele de pe pietele cu inflatie ridicata trebuie sa rationalizeze cheltuielile cu produsul si cu promovarea , pentru ca, prin preturi sa mentina cererea solvabila la un nivel acceptabil si sa satisfaca cerintele consumatorilor .

Cand rata inflatiei este prea mare si se modifica frecvent , guvernele sunt nevoite sa introduca masuri de plafonare a preturilor, in principla este vorba de stabilirea unor politiic economice care sa previna puseurile inflationiste si sa mentina rata inflatiei la un nivel acceptabil.

c.Datoria externa

Este determinanta nu prin marimea ei, ci prin posibilitatile economiilor respective de a face fata servciiului datoriei si de redresare.

Multe tari in curs de dezvoltare au datorii externe ridicate : Brazilia - 150 miliarde USD, China- 100 miliarde USD, Rusia-peste 90 miliarde USD. Situatia lor pe plan international este diferita.In principiu, datoria externa solicita rezervele statului si obliga tara respectiva sa obtini resursele necesare platii acesteia, prin exporturi.In plus, daca o tara este susceptibila sa intre in incapacitate de plata , acesta este un semnal negativ pentru mediile de afaceri internationale, care devin reticente.

d.Balanta de plati externe rezuma tranzactiile unei economii nationale cu restul lumii pe perioada unui an . Dezechilbrele pot fi excedente sau deficite.

Excedentul semnifica existenta unor creante care pot fi valorificate sub forma investitiilor sau imprumuturilor acordate altor tari, o sporire a rezervelor monetare internationale ale tarii sau o reducere a datoriei proprii fata de strainatate.

Deficitul inseamna datorii care pot fi acoperite prin import de capital subb forma investitiilor straine sau a imprumuturilor, prin amanarea rambursarii datoriei externe

contractate anterior sau prin cheltuirea unei parti din rezervele monetare.

Dezechilibrele au semnificatie in mediile de afaceri internationale , tarile cu deficite ce nu pot fi acoperite, mai ales daca are si arierate financiare in raport cu creditorii externi, vor fi ocolite. Dar, soliditatea economiei, cresterea economica, potentialul sunt factori esentiali in modul in care este privita o tara cu deficit. Exemplu:SUA inregistreaza un deficit cronic de zeci de miliarde de USD al balantei schimburilor cu Japonia, acest fapt nu afecteaza afacerile comerciale dintre cele doua tari. Iar tari cu datorii mici, care se zbat intr-o dezvoltare incerta sunt privite cu suspiciunea ca nu vor putea achita serviciul datoriei externe si ii descurajeaza pe investitorii straini.

MEDIUL ECONOMIC INTERNATIONAL

Componente :

Schimburile economice internationale

Politicile comerciale

Integrarea economica internationala

A.Schimburile economice internationale

Comertul international este o constanta a relatiilor intre tarile lumii.

In perioada postbelica, comertul international a cunoscut o crestere nemaiintalnita, devansand ca ritm de crestere atat productia mondiala cat si raportul PNB/PIB. Intre 1950 si 1997 PIB real a crescut de 8,5 ori, productia mondiala industriala de 9,5 ori, iar comertul mondial de cca 88 de ori. In perioada 1998-2006 exporturile reale ale tarilor in curs de dezvoltare s-au dublat, iar cele apartinand tarilor grupului G7 au crescut cu doar 50%.Asia de Est si de Sud au inregistrat cele mai mari succese in cresterea exporturilor(ca volum), avand o rata de crestere in jur de 160%.Contributia tarilor in curs de dezvoltare la comertul mondial a crescut de la 29 % in 1996, sa 37% in 2006.

Explicatii, cauze: cresterea interdependentelor intre statele lumii, modificarea raporturilor

de forte, prin scaderea importantei si competitivitatii SUA pe pietele internationale, concomitent cu cresterea puterii economice si competitive a Japoniei si a tarilor industrializate din Asia , liberalizarea schimbuirilor comerciale, integrarea regionala si protectionismul zonal, deschiderea pietelor foste comuniste, internationalizarea concurentei, a consumatorilor, tendinta spre globalizare.

Toate acestea au impulsionat dezvoltarea marketingului international si au oferit un camp larg de aplicare a conceptelor si tehnicilor specifice acestuia.

B.Politicile comerciale

In perioada postbelica a continuat controversa protectionism-liberalism, care s-a reflectat in evolutia politicilor comerciale.

Pe de o parte, au fost inlaturate sau atenuate treptat reglementari protectioniste tarifare si netarifare, datorita conlucrarii in acdrul GATT.In prezent, doar produsele agricole se bucura de protectie reala semnificativa. Totusi unele tari pot folosi , pe termen limitat instrumente de protectie a produselor autohtone

Pe de alta parte, ca urmare a proliferarii integarii economice la nivel regional, s-a dezvoltat un protectionism regional ,care este cu atat mai accentuat cu cat gradul de integare este mai mare.Astfel, tari membre ale unor grupuri economice regionale sa respecte, pe de o parte prevederile GATT, ulterior ale OMC, iar pe de alta parte sa -si deschidi pietele suplimentar potrivit intelegerilor intragrup.Este si cazul Romaniei, care prin aderarea la CEFTA a trebuit sa reduca tarifele vamale la importul multor produse din tarile membre ale acordului.Guvernul roman a mentinut taxe vamale ridicate in cazul unor produse agricole pentru a proteja producatorii autohtoni.

Li se acorda atentie mare si reglementarilor de promovare a exporturilor : subventiii, prime, facilitati fiscale, credite, prime valutare).

In viitor, potrivit celor convenite in cadrul OMC, masurile protectioniste si stimulare a exporturilor vor trebui eliminate, pentru a face fata liberalismului.Integrarea regionala pare sa se consolideze, acest fapt va conduce la discriminari de tratament a tarilor nemembre in limitele convenite in OMC.

C.Integrarea economica internationala

Pe piata mondiala exista aranjamente economice, vamale si comerciale .

Formele de integrare economica internationala pot fi :

-zone de liber schimb ( de comert liber )- cand se elimina taxele vamale interne

-uniuni vamale-care diminueaza taxele vamale intre ele, stabilesc taxe vamale comune fata de terti

-piete comune = uniuni vamale ce permit si libera circulatie a factorilor de productie

-uniuni economice piata comuna cu armonizarea politicii economice

-uniuni politice-presupun existenta unor organisme si institutii politice de conducere

Cele mai importante aranjamente multilaterale sunt:

ACM Piata Comuna Araba- Piata interna

ALADI Asociatia Americii Latine pentru Integrare-Zona de liber schimb

ANZCERTA-Aranjamentul Comercial pentru Strangerea relatiilor dintre Australia si Noua Zeeelanda - Zona de liber schimb

APEC Cooperarea Economica Asia Pacific - Zona de liber schimb

ASEAN Asociatia Natiunilor din Asia de Sud Est pentru Comert Liber -Zona de liber schimb

CACM Piata Comuna a Americii Latine - Piata interna

CEEAC Comunitatea Economica a Statelor Africii Centrale -Uniune vamala

EFTA Asociatia Europeana a Liberului Schimb-Uniune vamala

ESPATA Zona de Comert Preferential Est si Sud Africana-Uniune vamala

UE Uniunea Europeana-uniune de state, piata comuna, uniune economica, integrare monetara

EWR Spatiul Economic European - piata interna

OMC Organizatia Mondiala a Comertului -conventie vamala si comerciala

NAFTA Asociatia de Liber Schimb Nord Americaa -zona de liber schimb

OECD Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare-Conventie economica

OPEC Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol -conventie economica

CEFTA Acordul Central European pentru Liber Schimb -zona de liber schimb

CARICOM-Comunitatea Caribeana

CIS-Confederatia Statelor Independente

EAC-Comunitatea Africana Estica

ECOWAS-Comunitatea Economica a Statelor Africane Vestice

Implicatiile strategice ale integrarii economice pentru marketing :

-pietele multinationale ofera oportunitati majore firmelor implicate in afaceri internationale;

-deciziile de marketing sunt afectate de reasezarea lumii in grupuri de piete;

-pe masura ce cad barierele de penetrare in diverse piete, pietele multinationale sunt tratate ca o piata globala;

-gruparile multilaterale conduc la intensificarea concurentei.

3 MEDIUL CULTURAL INTERNATIONAL

3.1 Definitia culturii

Cultura reprezinta un mod de comportament constient si raspunsul de grup la variatii stimuli.

O cultura este configuratia comportamentelor invatate si rezultatele lor, ale caror elemente componente sunt impartasite si transmise de catre membrii unei societati.

Cultura include tot ceea ce un grup gandeste, spune, face, produce, obiceiurile, limba, atitudinile si simtirile sale.

3.Caracteristicile culturii

-Orice cultura este unica, are caracteristici prin care este unica;

-Cu toate acestea, diferitele culturi au elemente comune;astfel, orice cultura este invatata si transmisa de la o generatie la alta;

-Cultura are un caracter multidimensional si complex;

-Cultura are numeroase elemente componente, care, prin modul interdependent in care actioneaza creeaza valorile culturale;aceste valori culturale pot fi universale , adica valabile pentru toate culturile, sau specifice, proprii fiecarei culturi;

Un element universal este un mod de comportament existent in toate culturile. El poate fi luat in calcul in activitatea de marketing international, permitand standardizarea unor elemente ale mixului de marketing .S-au identificat 73 de elemente culturale universale .

Printre ele se numara : scara varstelor, sporturile, calendarul, gatitul, dansul , arta decorativa, educatia, folclorul, tabuurile alimentare, limba , legislatia, casatoria, etica, timpul de masa, medicina, numele persoanelor, ritualurile religioase, pozitiile in societate, superstitiile, comertul, vizitele, prognozele meteorologice.

Modul de exprimare este specific fiecarei culturi. Daca muzica este un element universal utilizabil in deciziile de marketing se pot realiza mesaje promotionale pe muzica adaptate stilurilor culturale proprii fiecarei regiuni. Exemplu: ritm de cha cha cha in America Latina sau rock in America de Nord.

-O alta particularitate a culturii este caracterul sau integrativ , in sensul ca ea asigura comunicare intre toti actorii sociali si deci perenitatea actiunilor;

-Cultura include atat valori, idei, atitudini si simboluri constiente, cat si inconstiente care modeleaza comportamentul uman, in speta al consumatorilor;

-Ea nu este transmisa pe cale biologica, ci este invatata;

-Cultura este inradacinata in indivizi care dau in mod inconstientun anumit sens fiecaruia din elementele sale constitutive, rezultatul finnd crearea unor coduri culturale ascunse dupa care se conduc membrii unei culturi;

-Cultura este functionala la un inalt nivel de abstractie , conferind acelasi sens, aceleasi semnificatii obiectelor sociale si fizice din interiorul unei societati sau grup;

-Prin natura ei, are un caracter dual, ea este dinamica, ceea ce ii permite sa evolueze , dar si inerent conservatoare , rezistand la schimbari si sporind continuitatea;

-Tendinta actuala este aceea de internationalizare a culturii, adica multe atitudini nationale referitoare la stilul de imbracaminte, culoare, muzica, mancare, bauturi devin internationale si universale;

-Aceasta tendinta este mult accelerata de societatile multi- si transnationale.

3.3.Clasificarea culturilor

Culturile pot fi descrise si clasificate pe cinci dimensiuni :

a.      variabilitatea culturala

b.      Complexitatea culturala

c.       ostilitatea culturala

d.      eterogenitatea culturala

e.       interdependentele culturale

a.variabilitatea culturala

Culturile se schimba in mod diferit.Unele sunt foarte stabile, altele sunt instabile.Unele se schimba lent altele rapid..Cu cat este mai mare variabilitatea culturala cu atat culturile sunt mai imprevizibile pentru operatiuni de marketing international, necesitand un control ridicat al functiei si programelor de marketing.

b.complexitate culturala

Culturile cu un context simplu, ca cele din SUA, Germania, Elvetia se caracterizeaza prin comportament deschis si explicit.Informatiile sunt codificate, mesajele-transmise formal, se fac putine distinctii intre membrii de drept ai culturii (insiders) si noii veniti (outsiders) si modificarea culturala este usoara si rapida.

Culturile complexe , ca cele din Japonia, China se caracterizeaza printr-un comportament mult mai inchis.Informatiile sunt implicite in contextul fizic sau sunt internalizate in interiorul oamenilor, legaturile personale sunt puternice se face o mare distinctie intre outsiderii si insiderii culturii si modelele culturale sunt orientatae pe termen lung si rezistente la schimbare.Contractele scrise si telecomunicatiile sunt mai importante decat cele verbale.Este foarte important a cunoaste asociatii si partenerii firmei.relatiile de afaceri depind de increderea reciproca. Cand un manager japonez se angajeaza in numele firmei el impartaseste personal aceasta implicare.

c.ostilitatea culturala

Unele culturi sunt mai tolerante, chiar putrenic receptive, altele sunt dusmanoase, prin atitudinea fata de produsele straine, firmele straine, managerii straini.

De xemplu americanii, ca grup, cauta produse si servicii straine:automobile BMW , pantofi Gucci, ceasuri Cartier.

Alte culturi vad cumpararea produselor si serviciilor straine ca o amenintare a modului lor de viata si ca ceva nepatriotic. Atunci, firmele trebuie sa utilizeze mirci locale si sa se identifice cu comunitatea de afaceri a pietei.

Pot apare si situatii ambigue, din pricina confuziei de valori, fenomen intalnit in tari foste comuniste, in care, pe de o parte, din cauza veniturilor reduse consumatorii achizitioneaza produse ieftine de origine dubioasa, iar pe de alta parte , sunt imbratisate valori si modele culturale fara discernamant.

d.eterogenitatea culturala

Cu cat eterogenitatea culturilor este mai mare cu atat este mai necesara abordarea de marketing personalizata si segmentarea trebuie sa fie mai buna. Cu cat mai mare este omogenitatea, cu atat mai mari sunt oportunitatilr pentru standardizarea programelor si proceselor de marketing international

e.interdependentele culturale

Se refera la gradul sensibilitate a unei culturi si la reactia sa la conditiile si dezvoltarile din alte culturi. Sunt intarite prin comunicatii si transporturi, prin modificari in mobilitatea intrenationala a persoanelor,institutii si intelegeri regionale(gen Uniunea Europeana) si internationale.

Factorii care influenteaza interdependentele culturale sunt variabilitatea, complexitatea si ostilitatea culturii. De exemplu, japonezii sunt implicati in afacerile si comertul international de decenii bune -ceea ce demonstreaza existenta interdependentelor economice-ei isi schimba incet modelele cultural si social.

3.4. Elementele culturii

A.Cultura materiala

Aceasta include toate uneltele si obiectele unei societati, care sunt rezultatul unui procedeu tehnologic.

Cultura materiala depinde e rezultatele tehnologiei.

Factorii tehnologici cei mai importanti sunt: nivelul tehnic al cumparatorului, investitiile pentru cercetare-dezvoltare, tehnologiile avansate si tehnologiile cheie, politica statului referitoare la cercetare si tehnologie si infrastructura elementelor tehnologice de baza.

Nivelul tehnic al cumparatorului determina transferul de tehnologie de la furnizor catre acesta si cel referitor la utilizarea produsului.Beneficiarii se asteapta ca produsele livrate sa fie de o calitate care sa corespunda sistemului lor tehnologic.

Pe plan international exista mari diferentieri tehnologice. Unele se afla in era automobilului, altele a bicicletei, altele a stiloului, a mersului pe jos.

Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare sunt diferite de la tara la tara.In Africa sau Asia-cea mai mare parte ele detin o parte infima fata de investitiile tarile industrializate.

Tehnologii avansate si tehnologii cheie au o mare influenta asupra potentialului concurential al unei firme.

Politica si cerintele statului beneficiar in materie de tehnologie se refera exclusiv la legislatie si la administratia prietenoasa fata de tehnologie .

Infrastructura tehnologica este necesara pentru aparitia de noi cunostinte si facilitati tehnologice , folosirea unor materiale specifice care trebuie sa fie disponibile sau sa nu aiba restrictii.

Tendinta actuala manifestata in economia mondiala este cresterea poluarii, cu efecte negative asupra mediului ambiant. Se cere, deci, o orientare ecologica in domeniul tehnologic.

-Cultura materiala influenteaza puternic modul in care se consuma si cum se consuma.

-Cultura materiala afecteaza nivelul cererii, calitatea si tipurile de produse, insusirile functionale , dar si mijloacele pentru producerea si distributia acestor bunuri ,toate activitatile de marketing international se afla sub influenta culturii materiale

B.Limba

Nu este doar un mijloc de comunicare, ci si un element al culturii. Reflecta natura si valorile unei culturi,fiind o adevarata oglinda a acesteia.

Limba ajuta oamenii de marketing intrenational sa comunice cu liderii politici, angajatii, furnizorii, clientii, obtinand informatii de piata.

Aspecte :

-sunt cazuri cand o limba este comuna pentru mai multe tari;

-in alte cazuri exista diferente lingvistice in aceeasi tara.(Canada, Belgia);

-sunt situatii in care exista o limba oficiala si mai multe limbi autohtone-fostele colonii si state multinationale (CSI)

-limba poate defini mai multe subculturi in interiorul aceleiasi tari:SUA este un conglomerat de grupruri etnice care se confrunta cu subculturi (hispanica, asiatica,etc) care au ca element central limba

-diferentele lingvistice dintr-o taa indica potentiale probleme sociale si de comunicare, care pot imbraca forme violente; exemple de grupari lingvistice care s-au angajat in actiuni ostile:Canada, Belgia, Zair, Nigeria;

-Limba vorbita permite realizarea distinctiei culturale, ea se modifica mai reperede decat cea scrisa si reflecta cultura mai direct. De exemeplu SUA, Irlanda, Anglia , America Latina utilizeaza aceeasi limba dar vorbesc mai multe dialecte;

-Desi exista o limba comuna mai multor tari apar cuvinte cu pronuntii diferite: pentru camion in Anglia se spune lorry, iar in SUA truck, benzina : petrol/gasoline, biscuiti:

biscuits/cookies

pentru oamenii de marketing diversitatea de limbi este o problema insurmonatibla, ea poate fi solutionata doar datorita faptului ca firmele foloses limbi internationale:engleza, franceza, spaniola , germana.

C.Religia

Este un motiv de existenta pentru multe culturi.

Ea poate fi definita ca interna, psihica sau ca un comprtament mental care da nastere manifestarii externe.

Firmele internationale trebuie sa stie cum se comporta oamneii in calitate de consumatori si de ce se comporta intr-un anumit fel.

In lume exista numeroase religii si grupuri religioase : animism, hinduism, budism, islamism, sintoism, confucianism, taoism si crestinism.

Animismul este religia popoarelor primitive , este definit ca o venerare a spiritului si se deosebeste esential de credinta in Dumnezeu si in zei.

Magismul, elementul cheie, reprezinta incercarea de a obtine rezultate prin manipularea cuvantului spirit; magismul este o observare nestiintifica a universului fizic; cand relatia cauza-efect nu e cunoscuta se atribuie magiei; aceeasi atitudine prevaleaza fata de produsele si tehnicile moderne.

Alte aspecte ale animismului includ:credinta in stramosi, tabuurile si fatalismul.Acestea contribuie la promovarea unui status quo traditional.

Oamenii de marketing international au probleme mari cu societatile adepte ale animismului datorita acestui traditionalism si a rezistentei la schimbare.

Hinduismul isi are originea pe la 1500 inainte de Cristos .Este o religie etnica .Un hindus se naste, nu se formeaza ulterior.

Hinduismul modern este o combinatie de filosofii si obiceiuri, credinte animistice, legende, si mai recent, influente vestice (crestine).Una din fortele hinduismului de-a lungul timpului a fostb capacitatea sa de a absorbi idei din afara.

Intrucat este o religile etnica doctrinele sale se aplica pe teritoriul Indiei.

Principalele elemente specifice sunt: sistemul castelor, familia largita (bara dari), venerarea vacilor si Nirvana.

Budismul deriva din hinduism si dateaza de circa 600 inainte de Cristos.Predomina in Asia de Sud si de Est, pana la Japonia.Mici societati budhiste sunt intalnite si in Europa si America.Budismul reprezinta, intr-o anumita masura reformare hinduismului.El nu aboleste castele , dar declara ca budistii nu mai au restrictii de casta

La baza budismului stau patru adevaruri nobile :

adevarul nobil a suferintei -statueaza ca suferinta este omnipotenta si face parte din natura vietii;

adevarul nobil al cauzei suferintei-cauza suferintei este dorinta de a vea si de ase distra, indiferente de modul de realizare a acestora;

adevarul nobil al incetarii suferintei -suferinta inceteaza odata ce dorinta a incetat;

adevarul nobil acelor opt pasi-daca sunt urmati, incetarea suferintei ofera dorintele corecte , vorbirea corecta, conduita corecta, ocupatia corecta, efortul corect, constiinta corecta si contemplarea corecta.Pentru cei care se mentin pe calea celor opt pasi toata viata, rasplata este Nirvana .

Nirvana este scopul final al hinduismului si al budismului.ea reprezinta renuntarea la toate dorintele si eliberarea finala de suferinta.

Intr-o asemenea societate , in care este considerat neetic a cumpara , a te imbogati, marketingul are de infruntat obstacole lajore.

Islamismul dateaza din secolul al saptelea dupa Cristos si este raspandit in Africa si Asia.

Teologia musulmana defineste credinta pornind de la Allah. Ghidul suprem este Coranul.Tot ceea nu este prevazut in Coran este respins. Orice se intampla, bun sau rau, vine direct din Vointa Divina.

Cei cinci stalpi ai islamului sau indatoririle unui musulman sunt: recitarea crezului, ruga, fidelitatea, pomana si pelerinajul.

Musulmanii nu au voie sa manance carne de porc si sa bea alcool, iar camataria este interzisa.

Toate elemente islamului au influenta asupra marketingului :

Shinto, budism si confucianism este o combinatie de traditii religioase specifice Japoniei.Religia nationala japoneza este shinto, calea zeilor .In secolul al saptelea, Japonia a cazut sub influenta Chinei si a importat un budism eclectic, amestecat cu confucianism. Shinto traditional contine elemente ale venerarii stramosilor si a naturii.Shinto modern adauga elemente politice si patrotice celui traditional..

Printre cele mai importante aspecte ale conceptiei shinto moderne se numara :respectul fata de originea divina sau speciala a poporului japonez si respectul pentru natiunea japoneza si pentru familia imperiala, in calitate de conducatoare a natiunii.

Impactul conceptiei shinto moderne asupra vietii japoneze este reflectat in patriotismul agresiv adoptat. Performantele economice de dupa cel de-al doilea razboi mondial se datoreaza atitudinii patriotice a tuturor celor ce muncesc.Spiritul familial s-a extins asupra firmei, ceea ce a dus la o mai mare cooperare si productivitate.

Crestinismul    este religia adoptata de o buna parte a populatie globului , cu precadere in Europa si in America de Nord si de Sud.

religia crestina se imparte in : romano-catolicism, greco-catolicism, protestantism, ortodoxism.

Superstitiile joaca un rol in multe tari; in Asia, fantomele , ghicitoarele, chiromantia, fazele lunii, demonii sunt parte integranta a anumitor culturi.Superstitiile nu trebuie subestimate.

Impactul religiei asupra sistemului de valori al unei societati si efectul acestuia asupra marketingului se resimt in urmatoarele modalitati :

Sarbatorile religioase , firmele trebuie sa adapteze programele de marketing la sarbatorile din fiecare tara

Modelele de consum sunt afectate de tabuurile alimentare religioase: pestele mancat vinerea de catolici, carnea de vaca este interzisa la hindusi, carnea de porc la musulmani si evrei,etc;

Institutiile religioase , biserica poate bloca introducerea de produse si tehnici pe care le considera a amenintare sau poate favoriza anumite produse in care vede avantaje pentru sine sau pentru membrii sai

Diferentele religioase , pot indica segmente care solicita strategii de marketing separate

D.Valori si atitudini

Fiecare cultura are un sistem propriu de valori si atitudini.Implicatiile pentru activitatea de marketing se traduc in obstacole in calea produselor si firmelor straine.

Activitatile de marketing international trebuie adaptate valorilor si atitudinilor proprii fiecarei culturi.

-Sanatatea, castigul material si inclinatia spre achizitii difera in tarile crestine fata de societatile budhiste si hinduse.In tarile crestine sanatatea si capacitatea de a achizitiona sunt considerate semnale ale succesului si ale realizarii si au aprobarea societatii.In societatile budiste si hinduse oamenii nu sunt motivati sa produca si sa consume.

-Atitudinea fata de nou este o alta dimensiune a sistemului de valori si atitudini .In societatile traditionale, rezistenta la nou este mare, firmele au o misiune grea, trebuie sa se bazeze pe produse legate de valorile traditionale si sa satisfaca cerintele pietii.

-Atitudinea fata de elementele straine este complementara atitudinii fata de nou. Intalnim situatii de la acceptarea fara rezerve pana la refuzul produselor noi.

-Simbolurile culturilor au un impact asupra activitatii de marketing , ele difera de la o tara la alta.Cateva exemple :

Individualismul si colectivismul reprezinta o componenta a sistemului de valori si atitudini. In japonia exista o orientare spre colectivism.In America de Nord si in Europa este preferat individualismul.

Diferente culturale pot proveni si din raporturile dintre masculinitate si individualitate, inlaturarea nesigurantei, orientarea pe termen lung sau scurt a indivizilor

Exista o tendinta spre individualism in tarile dezvoltate (SUA, Canada, marea Britanie).

In privinta masculinitatii si a evitarii nesigurantei Japonia se afla pe primul loc.

E.Obiceiuri

Includ obiceiurile de consum , modalitatile de folosire a produselor , obiceiuri referitoare la nunti, mituri, legende.

Obiceiurile de consum determina adaptarea marimii ambalajelor si a etichetelor .Exemplu marimea plicurilor de supa difera de la tara la tara in fucntie de obiceiuri .

Modalitatile de folosre a produselor determina modul de distributie si promovare:de xemplu produsele Coca Cola si Mc Donald's au intrat pe piete transnationale cu produse standardizate.

In evitarea problemelor ce decurg din obiceiuri cercetarile de marketing joaca un rol important Ele se materializeaza in testari, studii de atitudine care sugereaza acceptarea potentiala si intelegerea unor produse noi.

F.Estetica

Estetica se refera la ideile dintr-o cultura in ceea ce priveste frumusetea, bunul gust exprimate in arte-muzica, teatru, dans, sculptura, pictura -si aprecierea culorilor si a formelor.

Unul din domeniile afectate de cultura este designul , produsele trebuie sa tina seama de preferintele estetice locale.

Culorile -trebuie cunocute semnificatiile lor si valorile lor simbolice in planificarea produselor, ambalajelor si publicitatii.

Denumirea produselor este afectata de estetica.Cel mai bun nume este cel exprimat in limba locala si care este pe gustul local. Multe firme recurg la un cuvant care este pronuntabil peste tot .De exemplu KODAK

G.Organizarea sociala

Se refera la modul in care oamenii sunt legati unii de altii, ceea ce difera de la o patura la alta.

Tipuri de organizare sociala :

-familia -se bazeaza de gradul de inrudire , asigura protectie, sprijin psihologic, securitate economica si sociala, poate fi clasica (mama, tata , copii necasatoriti) sau extinsa

-grupare sociala dupa teritoriul comun, care poate fi cartierul, suburbia sau orasul;

intalnim si gruparea tribala (Asia, Africa)

-grupele speciale de interese sau asociatiile , religioase, ocupationale (profesionale ), recreationale, politice

-castele sau gruparile de clasa (clasele sociale), pot fi rigide (sistemul hindus ) sau flexibile (tari dezvoltate ); necesita programe de marketing diferite;

-grupurile bazate pe varsta, intalnite in tarile dezvoltate ; se vorbeste de doua subculturi: a seniorilor si a adolescentilor, fiecare tarieste in entitati economice separate , cu priopriile nevoi si motivatii;fiecare reprezinta o forta economica de care trebuie sa se tina seama in programarea de marketing;

-rolul femeilor in economie, este diferit si are influenta asupra pozitiei lor de consumatori; intarile musulmane femeile nu joaca un rol in viata economica, in tarile dezvoltate ele sunt prezente in toate sferele de activitate; si in tarile dezvoltate rolul femeii este diferentiat; in SUA 65 % din femei au serviciu, in Japonia, 60 %, in Germania 52 %, in Marea Britanie 50 %.

H.Educatia

Include procesul transmiterii de cunostinte, idei si atitudini, si totodata, procesul de pregatire in discipline particulare.O functie a educatiei este transmiterea culturii si traditiilor existente unei noi generatii.

Implicatiile educatiei asupra marketingului :

1.Cand consumatorii sunt analfabeti, trebuie adaptate programele publicitare si etichetele

Daca fetele si femeile sunt ecluse in mare masura de la educatie, programele de marketing vor fi diferite de cele din alte tari

3.Realizarea cercetarii de marketing poate fi dificila, atat in comunicarea cu consumatorii cat si gasirea de cerectatori calificati

4.Produsele complexe sau cele care necesita instructiuni de folosinta trebuie adaptate la nivelul educational si al celui de intelegere a abilitatii pietei

5.Cooperarea cu canalele de distributie va depinde de nivelul educational al canalelor

6.Natura si calitatea serviciilor de marketing va depinde de modul in care sistemul educational pregateste populatia pentru asemenea ocupatii

3.5.Dezvoltarea si protejarea culturii

O cultura se poate dezvolta sau proteja in patru moduri care se traduc in atitudinile membrilor sai.Acestea sunt : atitudinea etnocentrica, inclusiv varianta egocentrica, atitudinea sincretica , atitudinea sintetica si atitudinea oportunista .

a.Atitudinea etnocentrica, relativ rara , consta in cantonarea in sistemul culturii de origine.Este cazul imigrantilor care mentin obiceiurile din tara de unde provin. De asemenea, este si cazul angajatilor expatriati care formalizeaza diferite atitudini si coportamente intr-o tara in care n.-au stiut sa se adapteze cu adevarat .

Varianta egocentrica a atitudinii etnocentrice este intalnita pe teritoriul national in timpul crizelor de identitate datorate dificultatilor, cu sloganuri de tipul :'Nu ne vindem tara '

b.Atitudinea sincretica , mai des intalnita, consta in imprumutarea de elemente din diferite culturi pentru a crea un nou sistem comportamental sau de valori.Atitudinea sincretica cel mai des intalnita este confuzia intre valorile religioase si cele politice .Ea da nastere unor comportamente sau asteptari adesea surprinzatoare.

c.Atitudinea sintetica, reprezinta incercarea de a efectua o noua sinteza si de a da o noua coerenta unei culturi existente.Ea a fost urmata in japonia de Meiji, cand a decis sa faca apel la un preot francez pentru a redacta un cod penal. Scopul era de a se inspira din invitimintele unui sistem strain pentru a crea un dispozitiv adaptat la cultura locala.

d.Atitudinea oportunista consta in imprumutarea de elemente ale culturii de adoptiune pentru a se contopi cu aceasta.Este cazul imigrantilor cand aleg prenume din tara gazda pentru copiii lor sau chiar isi schimba numele de familie.

Exista doua modalitati principale de dezvoltare a normelor si valorilor culturale :

-socializarea , care se bazeaza pe experienta de viata si pe influentele institutiilor precum familia, religia si sistemele educative;

-aculturalizarea, care se refera la procesul de invatare voluntara, liber consimtita si acre poate avea ca rezultat adaptarea si, in anumite conditii, eliminarea diferentelor culturale .

3.6 Analiza culturii

Pentru a avea succes pe piata internationala, oamenii de marketing trebuie sa cunoasca si sa inteleaga cultura.

Acest lucru se poate face pe doua cai :

Una este cunoasterea de facto a culturii. Aceasta inseamna ca diferitele semnificatii ale culturii , gusturile si caracteristicile proprii ale fiecarei culturi sunt fapte pe care cel intereseat le poate anticipa, studia si absorbi.

Cea de-a doua este cunoasterea interparticipativa, care presupune capacitatea de intelegere si apreciere completa a nuantelor diferitelor modele si trasaturi culturale.

3.7. Modificarea culturii

Cultura este prin definitie conservatoare si rezista schimbarii..Modificarea culturii pare paradoxala.Dar acest fenomen exista. Iar gradul de rezistenta la nou este diferit.

Firmele au doua optiuni pentru a introduce inovatia intr-o cultura .Prima presupune asteptarea, in speranta unor eventuale modificari culturale care sa demonstreze ca inovatia are valoare pentru cultura.

A doua, necesita implicarea in introducerea unei idei noi sau a unui produs nou si actiunea deliberata pentru a depasi rezistenta si a cauza modificari care accelereaza ritmul de acceptare.

Strategii de marketing, care se pot aplica, diferentiate in functie de sensibilitatea la cerinta schimbarii sunt:

1.Strategia congruentei culturale, implica adaptarea la cerintele pietii prin oferirea de produse similare celor existente, intr-o maniera convergenta cu normele culturale , minimizand astfel rezistenta;

Strategia modificarii culturale neplanificate, cind se introduce un produs diferit de cele existente si se asteapta sa fie acceptat;

3.Strategia modificarii culturale planificate, care inseamna actiunea deliberata pentru schimbarea acelor aspecte ale culturii care sunt rezistente fata de obiectivele de marketing predeterminate. (marketing agresiv )

Odata cu introducerea unui produs care cere schimbare pentru a fi acceptat incepe procesul de modificare culturala.Atat strategia modificarii neplanificate cat si planificate produc schimbare culturala.

Dincolo de cunoasterea, analiza si modificarea culturii este nevoie si de o armonizare intre cultura firmei si cultura pietei externe .Aceasta inseamna potrivirea intre cultura corporatista a firmei si cultura partenerilor si clientilor straini.Interesul comun poate fi gasit in preferinta pentru instrumenete de marketing inovative si creative.

4 Mediul legal institutional international

4.1. Sisteme de drept

Dreptul national cuprinde toate reglementarile existente in fiecare tara. Acestea pot fi diferite de la o tara la alta.Reglementarile nationale deriva din trei sisteme legale de baza : dreptul comun - common law, dreptul civil - civil law si dreptul teocratic- teocratic law.

A.Dreptul comun se bazeaza pe traditie , precedente si uzante, de aceea interpretarea legii intr-un subiect determinat este influentata puternic de faptul ca, pentru utilizare, reclama o decizie a Curtii (tribunalului ).pentru a intelege legislatia dintr-o tara care se bazeaza pe dreptul comun trebuie sas e studieze deciziile anterioare ale Curtii luate

in conditii similare.Acest sistem este practicat de Marea Britanie, si de tari care s-au aflat sub influenta engleza, respectiv SUA si fostele tari coloniale.

B.Dreptul civil se bazeaza pe un set de legi cuprinzatoare, organizate de subiecte sau domenii in coduri.Litera legii este foarte importanta.Aceasta orienztare face necesare prevederi generale si clasice, aplicabile in multe fapte si imprejurari.

Dreptul civil are suport dreptul roman.Este predominant in Europa si intari care nu au avut legaturi cu Marea Britanie.In tarile scandinave sistemul legal este un conglomerat de drept comun si civil.

Legislatia in dreptul comun este revizuita in mod constant de parlamente si giverne, in dreptul civil legile sunt mai rar modificate.

C.Dreptul teocratic este baza pe precepte religioase.Cel mai cunoscut este dreptul islamic.(legea islamica Shari'a este adoptata de tarile islamice si completata de reglementari guvernamentale si ale conducatorilor islamici)

Mediul legal al marketingului international poate fi analiza in mod tridimensional : legislatia nationala, legislatia supranationala si legislatia internationala.

4. Legislatia nationala

Cele mai importante domenii ale dreptului national cu implicatii asupra marketingului international sunt :

-legislatia contractuala;

-legislatia referitoare la firme;

-legislatia referitoare la practicile concurentiale -reglementari asupra practicilor neloiale si antitrust, legislatia anticoruptie;

-legislatia muncii si cea in domeniul social;

-legislatia pentru protectia profesionala (protejarea brevetelor, marcilor si drepturilor de autor);

-controlul exporturilor si importurilor;

-reglementarile referitoare la instrumentele si practicile de marketing (produse, preturi, publicitate);

-reglememntarile privind contractele la distanta so comertul electronic;

-legislatia referitoare la transporturi;

-dreptul consumatorului;

-legislatia referitoare privind taxele si impozitele.

4.3. Legislatia supranationala

Se substituie legislatiei nationale , facand ca toate reglementarile nationale inlocuite de normele supranationale sa-si piarda importanta.Legislatia nationala actioneaza numai atunci cand in domeniul respectiv nu exista norme supranationale.

Reglementari supranationale tipice sunt cele din Uniunea Europeana, ele se concentreaza asupra unor sectoare economice. Problema sensibila este conflictul potential cu legislatiile nationale ale tarilor membre.

4.4.Legislatia internationala

Reglementarile cu caracteri international se concretizeaza in tratate bilaterale si multilaterale.

A.Tratate bilaterale

Categorii de tratate bilaterale : tratate de prietenie, acorduri comerciale, de plati, de cooperare, de investitii de navigatie si de evitarea dublei impuneri.

B.Tratate multilaterale

a.Acordul General pentru Tarife si Comert GATT este cel mai cunoscut si cuprinzator tratat multilateral , cu vocatie mondiala a carui principii de baza sunt :

nediscriminarea care impune asigurarea egalitatii de tratament prin acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate si prin respectarea clauzei regimului national(egalitatea de tratament intre firmele nationale si firmele straine );

reciprocitatea, asigurata prin garantarea avantajelor reciproce si ca urmare a reducerii obstacolelor din calea comertului international ;

liberalizarea, prin eliminarea restrictiilor de ordin tarifar si netarifar din comertul international;

multilateralizarea, dezvoltarea pe baze multilaterale , cuprinzatoare a schimburilor internationale .

Implicatiile legale ale GATT nu influenteaza in mod direct comportamentul firmelor , ci al statelor in care fiecare firma isi desfasoara activitatea.Succesoarea GATT este OMC,preocupata de asemenea, de liberalizarea schimburilor economice intrenationale .

b.Conventiile internationale , cu implicatii asupra marketingului , sunt cele din domeniul protejarii drepturilor de proprietate intelectuala :protejarea brevetelor, a marcilor si a drepturilor de autor

c.Acordurile internationale pe produse se incheie pentru a reglementa pietele internationale ale unor produse de baza : materii prime, zahar, cafea, cacao, ulei de masline cauciuc natural cositor, pentru care s-au stabilit cote de export si preturi.

d.Reglementarea unitara a clauzelor contractelor internationale ,uzantele internationale in domeniul comercializarii a condus la standardizarea si unificarea unor prevederi contractuale; cele mai cunoscute sunt regulile INCOTERMS realizate de Camera de Comert International si reprezinta unificarea si standardizarea clauzelor referitoare la conditiile de livrare in contractele internationale. Reglementeaza transferul cheltuielilor de transport si al riscurilor de la exportator la importatori.

In privinta aspectelor financiare si de plati sunt utilizate pe scara larga uzantele uniforme privind incasso-ul documentar.Problema instrumentelor de plata si credit esre reglementata prin doua conventii internationale : Conventia cuprinzand Legea uniforma asupra cambiilor si biletelor la ordin si Conventia privind Legea uniforma a cecurilor.

Au fost standardizate si unificate clauzele comerciale pentru diferite categorii de marfuri de catre Comisia Economica pentru Europa a ONU.

Unele asociatii ale producatorilor au elaborat contracte tip pentru diferite produse (cereale, legume,etc.)

4.5. Extrateritorialitatea

Reprezinta valabilitatea legilor nationale inafar granitelor unei tari.

Jurisdictia teritoriala este foart sensibila, ea poate da nastere la dispute interguvernamentale, firmele ce reclama extrateritorialitatea se afla pe o pozitie dificila, fiind prinse in conflictul dintre presiunile tarii de origine si atitudinea tarii gazda.Extrateritorialitatea pune in discutie suveranitatea nationala a tarilor gazda si, din acest motiv ea nu este agreata de acestea.

4.6.Mediul institutional international

A.Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) a fost creata pentru a inlatura provizoratul GATT si in scopul de a contribui mai bine la liberalizarea si reglementarea comertului international.OMC este o organizatie independenta de ONU, cu caracter multilateral si permanent:prevederile Acordului privind crearea OMC au caracter contractual adica obligatoriu. Printre orientarile OM care au incidenta asupra marketingului international sunt: reducerea taxelor vamale la import pentru produsele industriale si agricole, reducerea sprijinului acordat agriculturii si a cuantumului subventiilor de export, liberalizarea exportului de produse textile in 10 ani, si a comertului cu servicii, reguli de actiune impotriva practicilor de concurenta neloiala.

B.Fondul Monetar International este o institutie interguvernamentala din sistemul ONU , sprijina reforma in fostele tari comuniste si in curs de dezvoltare

C.Banca Mondiala este o institutie din sistemul ONU care sprijina politicile sectoariale nationale prin finantarea unor proiecte si programe .

D.Comisia Natiunilor Unite pentru Drept International (UNCITRAL) a fost creata pentru a pune la punct un cod comercial uniform in toata lumea.

E.Organizatia Internationala pentru Standardizare ISO are ca scop elaborarea de standarde internationale uniforme.

F.Institutii regionale : Comitetul European pentru Standardizare CEN, Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnica CENELEC, Institutul European pentru Standardizare in Telecomunicatii

G.Organizatia tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC )

5 Mediul politic international

Mediul politic al marketingului international include orice factor politic national sau international care poate afecta activitatile in domeniu ale firmelor sau ale statelor.

Fiecare tara ofera drepturi care garanteaza realizarea afacerilor in interiorul granitelor nationale. Mediile nationale difera substantial.Unele tari sunt dezvoltate economic altele subdezvoltate ; unele au resurse abundente, altele deloc; unele sunt multumite cu status quo, altele recurg la schimbari drastice pentru a-si imbunatiti pozitia.

Mediul politic international are doua dimensiuni : mediul tarii straine si mediul international .

5.1. Mediul politic al pietei straine

Acesta se bazeaza pe faptul ca orice firma straina este un strain pe pietele sale. Climatul poltic ideal este un guvern stabil si prietenos. Situatia este riscanta cand guvernele nu sunt stabile si prietenoase sau isi schimba mereu pozitia.

In analiza mediului politic al tarilor care constituie o piata potentiala, se au in vedere doua elemente: interesele nationale si controlul .

Interesele nationale sau ale tarii in cauza trebuie cunoscute pentru a vedea in ce masura activitatea unei firme straine este compatibila cu ele. Desi fiecare tara are propriul set de obiective nationale , multe tari impartasesc obiective comune. Asemenea obiective sunt nationalismul si patriotismul . Suveranitatea nationala poate conduce la o atitudine ostila fata de o firma adca se considera ca aceasta suveranitate este incalcata.

Tarile doresc securitate nationala. desi firmele nu reprezinta o amenintare militara, activitatea lor poate fi considerata un potential prejudiciu pentru securitatea nationala.

Unele guverne interzic accesul firmelor straine in comunicatii , energie sau resurse naturale.

Tarile sunt preocupate de prestigiul national . Ele pot proteja anumite sectoare sau firme in acest scop. Firmele straine trebuie sa se apropie de aceste aspecte si sa le promoveze in publicitate, denumirea produselor, detinerea de proprietati si politica de personal.

Toate tarile isi doresc ameliorarea bunastarii nationale , adica cresterea veniturilor si a gradului de ocupare a fortei de munca.Firmele straine trebuie sa ofere locuri de munca, sa includa componente autohtone in produsele lor, sa ajute la exportul produselor, sa ofere servicii de perfectionarea personalului don tara respectiva.

Instrumente de control al firmelor straine in tara gazda :

-restrictii la intrare(in anumite sectoare, interzicerea cumpararii de firme autohtone, acordarea de licente)

-controlul preturilor

-cotele si taxele vamale

-controlul valutar

-boicotul- are scop excluderea unor firme de pe piata

-indigenizarea -politica prin care firmele straine devin nationale

-exproprierea -confiscarea proprietatii straine

5. Mediul politic international

Elemente critice :

-relatiile firmei cu tara de origine -se reflecta asupra activitatii ei , orice aspect politic care nu este agreat duce la influente negative, boicoturi asupra firmelor din tara de origine.

-relatiile tarii gazda cu alte natiuni -, daca tara este respectiva a unei grupari regionale cum este UE, NAFTA, ASEAN acest fapt poate influenta evaluarea de catre firma in cauza. daca o natiune are prieteni sau dusmani, firma isi va modifica logistica internationala pentru a se conforma modului in care piata este aprovizionata si pentru a sti cui poate sa vanda. de dexemplu SUA limiteaza legaturile cu tarile considerate teroriste .Tarile arabe pot boicota firme care au legaturi cu Israelul.

-participarea tarilor la relatii internationale : grupari regionale, organizatii internationale care afecteaza comportamentul membrilor (NATO )

Ca regula, cu cat o tara apartine mai multor organizatii internationale cu atat accepta mai multe reglementari, iar comportamentul sau este mai dependent fata de reglementarile acestora.

5.3 Sanctiuni politice

-firmele pot fi victime ale sanctiunilor politice impuse de tari una alteia datorita disputelor politice;

-impotriva firmelor straine poate fi folosita violenta pentru ca guvernul sa reactioneze intr-un fel;

-guvernul poate dispune restrictii comerciale impotriva unei alte tari pentru a-si schimba comportamentul;

-unele tari sunt sanctionate de comunitatea internationala pentru a le determina sa-si schimbe comportamentul politic (ex:tarile considerate teroriste - Libia, Irak, Iran, embargo in timpul razboiului bosniac si din Kosovo ).

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1402
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/management/marketing/MEDIUL-INTERNATIONAL44318.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/management/marketing/MEDIUL-INTERNATIONAL44318.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/management/marketing/MEDIUL-INTERNATIONAL44318.php">MEDIUL INTERNATIONAL</a>