Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Afazia - deficienta de limbaj

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SPLINA
Intoxicatiile acute exogene
Indicatiile dializei peritoneale
Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratorii (173 grile) – test grila
Reguli generale de folosire a produselor Forever Living Products
Parazitologie
Nefroangioscleroza benigna (NSAB)
Tuberculoza pulmonara (forme clinice, diagnostic, tratament) – test grila
PURPURA TROMBOCITOPENICA IMUNA
Insuficienta renala - PRERENALA, INTRINSECA, POSTRENALA

Afazia

Definitie:

Afazia este o deficienta de limbaj care afecteaza capacitatea de a exprima sau intelege limbajul vorbit si capacitatea de a scrie sau de a citi. Afazia apare in urma unei leziuni cerebrale ce poate fi cauzata de un traumatism cranio-cerebral, de o infectie (ex: meningoencefalita), o tumoare sau accidente cardio-vasculare. O forma particulara a afazieie este constituita de sindromul Landau-Kleffner care apare doar la copiii cu varste cuprinse intre 3 si 7 ani.



Afazia poate afecta limbajul in grade diferite facand comunicarea cu pacientul aproape imposibila sau fiind foarte usoara. Poate afecta un singur aspect al limbajului, spre exemplu capacitatea de a evoca numele obiectelor sau abilitatea de a combina cuvintele in propozitii sau doar capacitatea de a citi. In majoritatea cazurilor insa, sunt afectate mai multe aspecte ale limbajului.

Cauze:

Datorita etiologiei exclusiv lezionare in cazul afaziei, pentru a intelege cauzele recurgem la aspectele anatomo-functionale ale creierului. La majoritatea oamenilor centrii vorbirii se regasesc in emisfera cerebrala stanga, astfel o leziune a emisferei stangi va fi insotita de obicei (in functie de gravitate) si de o serie de simptome afazice. S-a observat insa ca in functie de dominanta cerebrala centrii vorbirii pot fi activi si pe emisfera dreapta, iar la persoanele cu o dominanta cerebrala dreapta o leziune pe aceasta va avea aceleasi efecte ca in cazul unei leziuni pe partea stanga la persoanele cu dominanta cerebrala stanga.

Simptome:

Dupa cum mentionam mai sus afazia poate afecta una sau mai multe din capacitatile persoanei de a folosi si intelege limbajul. Acestea pot include vorbirea, numirea, repetarea (limbajul expresiv), auzul, intelegerea (limbajul receptiv), scrisul si cititul. Leziunile care cauzeaza afazia pot afecta de asemenea abilitatile verbo-motrorii ale copilului cum ar fi deglutia sau capacitatea de a formula sunetele vorbirii. Simptomele afaziei pot incepe cu intarzieri in vorbire sau al progresului in achizitia limbajului pana la pierderea temporara sau definitiva a capacitatilor de comunicare verbala de orice fel.

Sindromul Landau-Kleffner:

Sindromul Landau-Kleffner este o forma rara de epilepsie care are ca rezultate tulburari de limbaj severe. Cauzele sindromului sunt necunoscute.

Toti copii cu SLK au o activitate cerebrala anormala in unul, sau cateodata in amnandoi, lobii temporali. Aceasta activitate cerebrala epileptoforma apare pe EEG mai ales in timpul somnului.

Aproximativ doua treimi din copii cu SLK sufera de convulsii epileptice, acestea fiind frecvente mai ales in timpul noptii. Multi dintre copii cu SLK raspund bine la tratamentul cu medicamente pentru epilepsie in special in ceea ce priveste convulsiile. Unii copii nu au deloc convulsii, acesta ne fiind un simptom necesar pentru stabilirea diagnosticului de SLK.

Tulburarea de limbaj afecteaza mai ales intelegerea limbajului. Multi dintre copii cu SLK au dificultati in a-si intelege propriul nume si sunt de asemenea predispusi in a avea dificultati in recunoasterea zgomotelor din mediul inconjurator (spre exemplu cand suna telefonul). SLK poate fi confundat cu surdo-cecitatea deoarece copilul nu reactioneaza la sunete pe care nu le intelege.

SLK afecteaza de asemenea limbajul expresiv, unii copii pierzand aceasta capacitate cu totul. Rareori un copil va avea capacitatea de a intelege limbajul dar va avea dificultati de exprimare.

SLK este asociat si cu simptome cum ar fi hiperactivitate, deficit de atentie, depresie sau iritabilitate. Unii copii au episoade de comportament autist cu simptome de evitare (in special a contactului vizual), manii in privinta mancarii, somn agitat, atacuri de furie, insensibilitate la durere, jocuri bizare si repetitive.

Totodata copii cu SLK pot avea probleme cu controlul sfincterial sau episoade de tulburari vizuale, copilul vazand dar neintelegand ce vede. Acesta poate avea dificultati in a recunoaste membrii familiei sau prietenii sau obiecte obisnuite cum ar fi imbracamintea sau mancarea.

Tipuri si trasaturi specifice ale afaziei:

Afazie globala – aceasta este cea mai grava forma de afazie si se aplica in cazul pacientilor care pot produce foarte putine cuvinte recognoscibile si inteleg foarte putin sau deloc limbajul vorbit. Copii cu afazie globala nu pot nici scrie nici citi. Afazia globala apare de obicei imediat dupa ce leziunea s-a produs si simptomele pot disparea in timp daca leziunea nu a fost suficient de grava.

Afazia lui Broca – Aceasta forma de afazie rezulta in urma unei leziuni a zonei Broca iar  copilul are dificultati majore de exprimare, vocabularul sau fiind redus la cateva cuvinte (nu mai mult de 4). Accesul la cuvinte este de asemenea limitat iar formarea sunetelor este un proces laborios si greoi. Copilul poate intelege destul de bine ce i se spune si are capacitatea de a citi dar capacitatea de a scrie este limitata. Afazia lui Broca este numita si afazie “non-fluenta” din cauza calitatii scazute a expresiei verbale.




Afazie non-fluenta mixta – Acest termen se aplica acelor cazuri care au o vorbire greoaie si saracacioasa, similara cu cea a pacientilor cu afazie Broca insa acestia au intelegere limitata a limbajului vorbit si nu scriu sau citesc decat la un nivel elementar.

Afazia lui Wernicke – In aceasta forma de afazie este afectata capacitatea de a intelege cuvantul vorbit in timp ce producerea limbajului vorbit nu este afectata semnificativ. Totusi limbajul exprimat este departe de a fi normal, propozitiile nu au nici un sens impreuna, apar cuvinte irelevante in general mesajul emis fiind distorsionat atat de grav incat nu mai poate fi inteles. Prin urmare cititul si scrisul sunt de obicei tulburate grav.

Afazie anomica – Acest termen se aplica persoanelor care au o inabilitate persistenta de a gasi cuvintele pentru ce vor sa spuna, in special verbele si substantivele. Drept rezultat vorbirea lor, desi fluenta ca forma gramaticala este plina de locutiuni vagi ce exprima frustrarea incapacitatea de a gasi cuvintele dorite. Ei inteleg bine vorbirea si in majoritatea cazurilor pot citi. Dificultatea de a gasi cuvinte este evidenta atat in scris cat si in cazul vorbirii.

Alte tipuri de afazie – In plus fata de sindroamele enumerate mai sus exista multe combinatii posibile de deficiente care sa nu se inscrie exact in nici una dintre categorii. Unele din simptomele afaziei pot aparea si izolat cum ar fi incapacitatea de a citi (alexia) sau incapacitatea de a scrie (agrafia). In majoritatea cazurilor de afazie capacitatea de a efectua operatii matematice este de asemenea tulburata semnificativ insa exista cazuri in care pacienti pastreaza intacta capacitatea matematica in ciuda pierderi capacitatilor lingvistice.

Tulburari care pot acompania sau care pot fi confundate cu afazia:

Apraxia – este un termen colectiv care descrie incapacitatea de a efectua miscari cu scop. Persoanele cu afazie in fomre grave sunt de obicei de asemena limitati in miscari pantomimice in afara expresiei emotiei. In mod obisnuit acestia vor arata ceva in portofel, sau un obiect dar aceasta este maximul expresivitatii lor non-verbale. Acestia sunt de asemenea incapabili de a efectua gesturi simple la cerere (spre exemplu sa mimeze ca beau ceva sau ca se spala pe dinti, sa salute sau sa faca cu mana in semn de la revedere). Apraxia poate afecta de asemenea functiile orale non-verbale (spre exemplu sa mimeze ca tuseste sau sa stinga o lumanare).

Apraxia de limbaj – acest termen este folosit pentru a desemna o tulburare in producerea voluntara a unui ritm sau tempo verbal.

Disartria – se refera la un grup de tulburari de limbaj ce rezulta dintr-o slabiciune, incetinire sau necoordonare a aparatului verbo-motor datorata unei leziuni pe sistemului nervos. Disartria poate afecta tulburari ale unora sau ale tuturor componentelor verbale: respiratia, rezonanta, articularea si ritmul. Disartria este o tulburare de verbalizare nu de limbaj  (vocabular, structura gramaticala).

Dementa – este o tulburare a memoriei, cognitiva si de personalitate care poate avea la baza o leziune cerebrala sau o boala. Unele forme de dementa sunt progresive (ex: Alzheimer, Pick si unele forme de Parkinson). Tulburarile de limbaj sunt prezente in forme variate in cazul dementelor insa sunt de obicei eclipsate de simptomele cognitive.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1068
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site