BACTERIOLOGIA

BACTERIOLOGIA

Se ocupa cu studiul bacteriilor. Bacteriologia medicala este ramura microbiologiei care se ocupa cu studiul bacteriilor patogene definindu-i ca si agenti etiologici ai diferitelor procese infectioase. Prin proces sau boala infectioasa intelegem rezultatul conflictului dintre micro - organism ( bacterie ) si organismul uman ( macro - organism ).

Bacteria este o entitate morfologica si fiziologica de sine statatoare. Ea este un organism sau micro - organism unicelular care are dimensiunea de ordinul micronilor, are organizare de tip procariot adica nucleu incomplet cu materialul nuclear dispus difuz in citoplasma cu nucleol absent, absenta este si membrana nucleara care se inmulteste prin diviziune directa.

Stratul periferic care delimiteaza corpul celului bacteriene poarta numele de perete celular.

La celula eucariota avem o multitudine de organite citoplasmatice spre deosebire la celula procariota organitul comun cu celula eucariota si prezent permanent este ribozomul.

La celula procariota mai exista si organite specifice si anume :

• Mezozomii - care sunt niste formatiuni implicate in divizunea celulara
• Oxizomii - ca re reprezinta vacuole la nicelul carora sunt cantonate diferite structuri enzimatice.

Tot la celula procariota intalnim elemente anexa celulei bacteriene, ele pot fi sau nu prezente si sunt situate extracelular, aici amintim cilii sau flagelii, pilii sau fimbriile, capsula bacteriana si sporul bacterian.

Bacteriile sunt frecvent raspandite in mediul inconjurator, in aer, ape, pe pamant cat si pe suprafata tegumentului si mucoaselor organismului uman.

Din multitudinea de bacterii existente este important a le izola si identifica pe cele patogene care sunt incriminate in declansarea unui proces infectios.

Avand in vedere multitudinea de bacterii existente s-au impus diferite criterii de clasificare ale lor care sa ne ajute sa le identificam.

1. Clasificarea bacteriilor dupa potentialul patogen :

1. Bacterii saprofite - care reprezinta flora normala a organismului uman de pe suprafata tegumentelor, mucoaselor si de la nicelul cavitatilor naturale ale organismului uman. Aceste bacterii nu determina procese infectioase niciodata.
2. Bacterii conditionat - patogene ( oportuniste ) - care pot determina procese infectioase in 2 situatii : 1. In caz de exacerbare a potentialului patogen a micro - organismului  

2. Scaderea posibilitatilor de raspuns imun ale organismului.

3. Bacteriile patogene - sunt bacteriile care intotdeauna declanseaza un proces infectios. Mecanismele de declansare sunt multiple si fac referire la factorii de patogenitate si acestia asigura diseminarea ( patrunderea ) si multiplicarea micro - organismului patogen ( factor de virulenta ) cat si posibilitatea micro - organismului patogen de a elimina endo sau exotoxine ( factor de etnogeneza ).

2. Clasificarea bacteriilor dupa forma si asezare ( criteriul morfologic )

I. COCII - sunt bacterii ovalare sau rotunde sau lanceolate sau reniforme ( bob de cafea) din punct de vedere morfologic dupa forma :

• 0.5 si 1 micron
• Dupa asezare ei sunt dispusi in gramezi luand aspectul ciorchinelui de struguri ( stafilococ )pot fi dispusi in lanturi, streptococ, pot fi asezati in grupuri de cate 2 ( in diplo - meningococul si gonococul ).

II.        BACILII:

Sunt bacterii cu lungimea intre 2 - 4 microni

Au forma de bastinas cu capetele rotunjite sau ascutiti la capete sau butonati tot la capete

Dupa asezare ei pot fi : in lanturi sau pot avea dispozitie paralela sau pot avea aspectul unor litere chinezesti sau bete de chibrituri

III.     COCOBACILII : au forma intermediaea intre coci si bacili

IV.      SPIRILI si SPIROCHETE : au corpul sub forma de spire

V.         ACTINOMICETE: au corpul sub forma de filamente

3. Clasificarea bacteriilor dupa coloranti si colorabilitate :

Acest criteriu se refera la afinitatea tinctoriala a diferitelor structuri celulare de la nivelul peretelui celular pentru diferenti coloranti.

MORFOLOGIA CELULEI BACTERIENE :

Elementele celulei bacteriene se incadreaza in 2 mari categorii :

1. Structuri celulare de sine statatoare
2. Structuri celulare obligatorii

Elementele extrinsexi ( in afara celulei bacteriene si nu sunt obligatorii ) : cilii sau flagelii, pilii sau fimbriile, capsula bacteriana si spirul bacterian

Cilii sau flagelii sunt elemente inconstante prezente la bacteriile mobile care au structura proteica in structura lor intrand proteine asemanatoare celor din fibra musculara de aici si rolul lor in mobilitate. Sunt elemente lungi filiforme

Pilii sau fimbriile sunt elemente rigide mai scurte si mai groase decat cilii si au rol de fixare pe anumite substraturi.

Capsula bacteriana este un element inconstant are uneori aspect mucos, avand in structura diferite zaharuri, atunci cand este prezenta are rol de protectie a celulei bacteriene mentionandu-i forma.

Sporul bacterian reprezinta forma de rezistenta a celulelor bacteriene. In anumite conditii nefavorabile de mediu ( umiditate, temperatura scazuta ) celula bacteriana trece din forma vegetativa in forma de spor. De cele mai multe ori, sporul bacterian respecta forma celulei, dar pierde o mare cantitate de apa ( prin deshidratare ), iar concentratia ionilor de calciu si cea de lipide creste. In aceste conditii activitatea enzimelor bacteriene scade, ceea ce inseamna ca activitatea metabolica este redusa si ea.

1. Elemente de sine statatoare :

Aparatul nuclear - numit asa deoarece, nucleul este incomplet cu absenta membrana nucleara si materialul nuclear dispus difuz. Contine o cantitate mare de ADN, o cantitate mica de ARN si proteine. LA nivelul ADN-ului nuclear se afla cantonata toata informatia genetica.