Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Imunitatea virala

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GINGIVITA - ASPECTE CLINICE ALE GINGIVITEI
HERNIE INGHINALA - PREZENTARE DE CAZ - EXEMPLIFICARE
Alcooli toxici. Alcooli – Generalitati
DUREREA SI ANXIETATEA LA COPIL
Clivia miniata
STUDIU PRIVIND CERCETAREA ACTIUNII TEMPERATURILOR JOASE ASUPRA ORGANISMULUI
RETETA TIBETANA CU USTUROI.
STANDARDE PENTRU EVALUAREA FARMACIILOR
EVALUAREA BENEFICIILOR, RISCURILOR SI ACCIDENTELOR DATORATE FOLOSIRII CONTRACEPTIVELOR ORALE SI A PREZERVATIVULUI
OZENE - CONSIDERATII ETIOPATOGENICE

Imunitatea virala

Rezistenta naturala – nespecifica(imediat, in cateva ore)

Efectori umorali: interferoni




Efectori celulari: celule NK

e aceeasi fata de toate antigenele intalnite

e foarte rapida; apare dupa cateva ore dupa infectarea virala

Dezavantaj: e pasagera(dispare repede).

Raspunsul imun – specific(primar si secundar)

Efectori umorali: anticorpi

Efectori celulari: celule imunocompetente

Raspunsul imun este dependent de intalnirea cu antigenele respective si se modifica in functie de intalnirea cu antigenele. Asigura “memoria imunologica,,=eveniment cu viata lunga, Timp de injumatatire lung.

Exista raspuns imun:

primar

secundar

Interferonii

apar rapid dupa inceperea infectiei

sunt glicoproteine secretate de celula gazda infectata, iar secretia lor este efectul infectiei virale

sinteza interferonilor a fost observata prin experiente ce vizau infectii multiple ale ac. celule

un virus interfera actiunea urmatorului virus

Interferonii: 3 tipuri importante

: legati de leucocite->rol antiviral; in clinica folositi pentru tratamentul hepatitelor virale B si C.

:sintetizati de fibroblaste-> folosite pentru efectele in neurologie, se incearca un tratament pentru scleroza in placi.

:secretat de macrofage->are rol imunomodulator; utilizat in neoplazii.

ROL:

antiviral

imunomodulator

antineoplazic->antiproliferative->inhiba dezvoltarea celulelor anormale.

Efect antiviral:

A.     specii specific ->actiunea lor maxima e la nivelul speciei

B.     virus nespecific-> nu conteaza ce fel de virus este urmatorul, oricum el va fi interferat.

Sinteza interferonilor cand celula e interferata determina un status antiviral(interferonii vor lega receptori de pe celule invecinate; actiune paracrina)

Exista receptori comuni pentru α si β si receptori specifici pentru γ.

Se produc niste modificari in citoplasma(la nivelul unor proteine James-Hinoze)

Proteine enzimatice=STAT( signal transducer activator transcription). Produc modificari in nucleu catre exprimarea unor oligoadenilat sintetaze cu rol important in degradarea ARNm viral.

Se mai induce stimularea protein-kinazei R ce determina inhibarea factorului de initiere a sintezei proteice.

Celulele NK

rezistenta nespecifica

sunt limfocite granulare mari->au activitate antitumorala s-a observat ca ele nu apar numai la celulele tumorale ci si la celelalte celule aormale-> de exemplu infetie virala.

la nivelul formelor din celula NK exista niste enzime denumite perforine si grandrine cu capacitate de a face apoi   gauri in membrana celulara-> lizarea determina necroza si deci moarte celulara.

orice celula ce e anormala va fi recunoscuta de celule NK, distrusa si eliminata.

Rol: efectul lor cheie e citotoxicitatea(distrugerea celulelor anormale)

sunt armate de interferon sau alte citokine

IL 10 are rol inhibitor

Macrofagele

rol de fagocitare a celulelor modificate



rol de eliberare de radicali activi de oxigen si in sinteza de citokine.

armarea celulelor NK implica recunoasterea unei celule anormale si apar interferoni sau a altor citokine.

Rezistenta specifica

Raspunsul imun antiviral

mecanism reprezentat de partea umorala si de un efector celular

celulele sunt educate in zone ale organismului ->zone limfopoietice. Organe limfopoietice:primare si secundare

Primare

timusul->educa limfocitele astfel incat ele se vor numi limfocite T

maduva osoasa hematogena->educa limfocitele B

Raspunsul(rezistenta) dobandita implica proliferarea unor celule limfocitare -> antigen-specifica, el apare cand receptorii de pe suprafata limfocitului B si T leaga antigenul dominant . Limfocitele B si T vor secreta imunoglobuline-anticorpi specifici responsabili pentru eliminarea organismelor extracelulare.

Limfocitele T au 2 roluri:

rol ajutator->limfocite T-helper->secreta anticorpi ajutand limfocitele B

rol citotoxic->vor determina liza celulei infectate viral

Celule APC(antigen presenting cells)- celule prezentatoare de antigen- pot prezenta antigenul pe suprafata lor astfel incat el sa fie recunoscut de limfocite; colaboreaza cu celule imunocompetente(implicata in efectuarea raspunsului)pentru a determina raspunsul antiviral.

Atat raspunsul imun umoral cat si cel celular prezinta 2 etape:

raspuns imun primar- rapid, la cateva zile

e pasager, dispare dupa cateva saptamani

caracterizat de o specificitate redusa pentru antigen;

clase pentru anticorpi: clasa IgM- pentameri cu 10 situsuri de legare a antigenului.

In a doua etapa acest rasouns imun primar este insotit de un

raspuns imun secundar

apare la 2-3 saptamani de la producerea infectiei;

este de durata

e dat de clasa IgG – monomeri; se produce fenomenul de maturare a afinitatii anticorpului pentru antigen

Raspunsul imun->umoral/celular->asigura memoria imunologica pentru limfocitele Tsau B cu durata lunga ce vor fi stimulate rapid la momentul unui contact. Reprezinta baza vaccinarii.

Raspunsul imun umoral

E reprezentat

de catre limfocitele B in urma recetionarii epitopilor dominanti sunt fortati sa prolifereze clonal si vor fi stimulate sa prolifereze.

de secretia de anticorpi

Structura imunoglobulinelor

Anticorpii sunt Ig reprezentate de heterodimeri

2 lanturi:

Grele H: IgA-α, IgM-β, IgG-γ

Usoare: K si δ

IgA si IgG sunt cele care dau raspuns antiviral secundar.

IgM apare in raspuns primar.

Ig – exista un capat FC(fragment cristalizabil), reprezentand o structura relativ constanta.

In capetele FAB exista structuri extrem de variabile( antigen binding).

Zone CDR (complement determin region) - puncte de determinare a complemetului->asigura complementul.

Clasele de imunoglobuline

IgM -> pentamer

-> zona centrala=zona de jonctiune

IG G,A -> monomer

-> la nivelul mucoaselor

Anticorpi-> mecanism de actiune

  1. anticorpi cu actiune de neutralizare-> prin capetele lor FAB leaga structuri superficiale din virus si pot determina modificari conformationale in structura capsidei sau amvelopei-> imposibilitate de a face absorbtie pe suprafata celulei tinta -> nu mai poate sa faca ciclul replicativ.
  2. in momentul in care anticorpii recunosc antigenele virale leaga in capatul FC complementul viral care va activa calea clasica->liza pe membrana
  3. se poate recunoaste antigenul de catre anticorp-> legarea unor receptori de catre macrofage-> receptori FcR si care determina activarea macrofagelor si fagocitoza.
  1. neutralizarea
  2. stimuleaza citotoxicitatea
  3. activeaza macrofagele

Raspuns imun celular

Caracteristica esentiala a raspunsului imun antiviral. Implicarea preponderenta in raspunsul imun a raspunsului imun celular. In raspunsul imun, 2 tipuri de celule:

Limfocite T



a.       helper – prezinta pe suprafata niste determinanti antigenici CD4, existand regiuni glicoproteice pe suprafata

b.      citotoxice/supresoare-> au pe suprafata niste determinanti CD8

2. APC – celule foliculare dendritice(CDF) – ggl. limfatici

- macrofage – intervin in raspunsul specific/nespecific

Receptori limfocitari

limfocitele T vor fi activate sa intre in raspunsul imun in momentul legarii pe suprafata lor a epitopilor dominanti. Pe suprafata limfocitelor T exista receptori imunoglobulinici si care apartin familiei LTR/TCR.

TCR recunosc antigene dar el nu poate recunoaste antigene conformationale, nu recunosc epitopi conformationali(zone mici polipentidice de 20-30 aminoacizi)

Rolul de procesare a antigenelor virale in epitopi virali pentru a putea fi recunoscuti de limfocite T este realizat de APC.

La nivelul timusului celulele T sunt transformate in celule T naive( pot recunoaste antigenul dar nu interactioneaza cu el decat cand in ggl apare antigenul prezentat de APC. .antigenul prezentat APC-> limfocit activat->efector-> limfocit T

sau se transforma intr-o celula de memorie care peste ani va deveni limfocit T.

CMH- complex major de histocompatibilitate, descris in procesul de transplant.

CMH de pe suprafata celulelor organelor transplantate=CMH de pe suprafata celulelor din organismul respectiv.

2 clase CMH:

1. clasa 1->produs ubiquitar de pe suprafata tuturor celulelor somatice ale organismului. Exceptie: celulele anucleate-hematii

CMH1 prezinta epitopi derivati din procesul intracelular al antigenului de catre celulele prezentate de anticorpi.

clasa 2->situat doar pe suprafata imunocomplementului( limfocite B). Prezinta epitopi procesati extracelular. Epitopul prez. are 12-25 aminoacizi, este labil.

Prezenta antigenelor de catre cele 2 clase de CMH se realizeaza dupa regula procesului constant.

CMH 1- va prezenta antigene limfocitelor T(CD8)

CMH 2- va prezenta antigene limfocitelor T helper (cd4)

Fenomenul dublei restrictii Zinhernagel-Doherty

CMH-TCR: antigen procesat(peptid)

Un singur receptor va receptiona in acelasi timp 2 molecule: viral + molecule CMH.

Limfocite T helper

Receptioneaza antigenul viral in conjunctie cu proteina CMH2. Pot fi stimulate sa prolifereze clonal dar vor fi stimulate si mecanisme prin care sunt secretate citokine care vor fi eliberate in mediul extern al celulei si vor influenta activitatea altor celule imunocompetente.

Limfocite T-helper

LTh1-> secreta interferine II si interferonul γ. Stimuleaza activitatea celulelor implicate in raspunsul imun celular

LTh2-> secreta citokine->interleukine 4,5,6 acestea avand activitate de stimulare a limfocitelor B. Stimuleaza raspunsul imun umoral.

Limfocitele T->cele care au efect citotoxicitatea

è    eliberarea trebuie sa fie la fel ca si celulele NK, animate:

è    presupune receptia antigenului CMH1(CD8)

è    ele trebuie sa fie stimulate de citokine, interleukina 2 si interferonul γ

è    celulele NK n-au nevoie de restrictie, ele absorb tot; in schimb limfocitele T ataca doar celulele cu antigenul care le-a provocat aparitia.

è    Mecanismul de citotoxicitate->identice cu cele ale celulelor NK. Exista un nou mecanism care nu mai implica necroza ci apoptoza si sunt implicate FAS liganzi, FASA receptori. E fragm ADN in celula.

Celulele asigura citotoxicitatea in celula virala

  1. celule NK – determina liza nerestrictiv de CMH
  2. limfocitele T citotoxice – determina omorarea specifica, restictionata de CMH.
  3. citotoxicitatea – dependenta de anticorpi-> leaga pe suprafata macrofagului receptori FcγR.

Imunitatea antivirala

Limfocitele T citotoxice->receptori TCR->agent viral

LThelper – reg antigenul viral TCR->CMH2->secreta interleukine

LTh2 -> receptioneaza raspunsul imun cu CMH2-> sintetizeaza IL 4,5,6-> anticorpi->neutralizeaza direct virionii.

è    activitatea complementului poate determina citotoxicitate.

è    creste numarul de celule macrofage

Rezistenta:

nespecifica-> umoral(interleukine)

specifica -> celule imunocompetente care recunosc un antigen clar->determina memoria imunologica

umoral –LT

celulat –LTc








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1083
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site