Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI INSTITUTIILOR DE SANATATE PUBLICA LA SPITALUL FILANTROPIA CRAIOVA

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI INSTITUTIILOR DE SANATATE PUBLICA LA SPITALUL FILANTROPIA CRAIOVA



1. Prezentarea Spitalului Filantropia

Spitalul Filantropia este unitatea sanitara de utilitate publica cu paturi, cu personalitate juridica, infiintata potrivit legislatiei in vigoare si care furnizeaza servicii medicale. Spitalul functioneaza in subordinea Ministerului Sanatatii, si se finanteaza din venituri proprii, din transferuri de la bugetul de stat , sponsorizari si funtioneaza pe principiul autonomiei financiare.

Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale, alte prestatii efectuate pe baza de contract, precum si din alte surse conform legii.

Prin autonomie financiara se intelege:

a) organizarea activitatii spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unitatii cu acordul ordonatorului de credite.

b) elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, pe baza evaluarii veniturilor proprii din anul bugetar si a repartizarii cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale sectiilor si compartimentelor din structura spitalului.

Sediul Spitalului este in Craiova, strada Stirbei-voda , nr. 6, jud. Dolj, Spitalul are un Ambulatoriu de specialitate care functioneaza in Craiova, in acelasi sediu cu spitalul .

Spitalul asigura asistenta medicala si sanitara cu prioritate pentru persoanele asigurate la C.A.S. dar si pentru alti solicitanti. Spitalul asigura prin reteaua proprie controlul medico-sanitar

Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii stabiliti in contractul de furnizare de servicii medicale

Spitalul are obligatia de a asigura realizarea veniturilor si de a fundamenta cheltuielile in raport cu actiunile si obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole si alineate conform clasificatiei bugetare

Structura organizatorica a unitatii sanitare se stabileste in mod unitar, de catre organele de conducere ale acesteia si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.

In realizarea obiectului de activitate , Spitalul are urmatoarele atributii generale:

I. Cu privire la asistenta medicala:

a) asigura controlul starii de sanatate a grupelor de populatie supuse unui risc crescut de imbolnavire;

b) acorda asistenta de urgenta, in caz de accidente, catastrofe sau calamitati, precum si de boala;

c) organizeaza si efectueaza examene de specialitate si investigatii de laborator pentru incadrarea in munca si executa controlul medical periodic al personalului incadrat in unitatile arondate MS;

d) transmite diagnosticul cu concluziile medicale si indicatiile terapeutice si de recuperare pentru bolnavii externati altor unitati medicale sanitare in vederea ingrijirii medicale in continuare;

II. Cu privire la asistenta medicala a bolnavilor internati

a) efectueaza in cel mai scurt timp, investigatiile pentru precizarea diagnosticului si aplica tratamentul medical complet, curativ - preventiv si de recuperare - individualizat si diferentiat in raport cu starea bolnavului, natura si stadiul evolutiv al bolii;

b) efectueaza investigatiile necesare expertizarii capacitatii de munca si altor expertize potrivit legii;

c) asigura indeplinirea sarcinii ce-i revin din programele de formare, specializare si de perfectionare a personalului sanitar, precum si din programele nationale aprobate de Ministerul Sanatatii

Unitatea cuprinde in sistemul sau organizatoric si functional urmatoarele :

a) Spitalul - organizat din sectii clinice, laboratoare si compartimente paraclinice, precum si compartimente functionale;

b) Ambulatoriu de specialitate - avand in structura cabinete medicale de specialitate, baza de tratament si laboratoare psihologice.

Conducerea unitatii este asigurata de Consiliul de Administratie alcatuit din noua membrii, numit prin ordin al ministrului sanatatii.

Conducerea executiva a Spitalului este asigurata de catre Comitetul Director .format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar contabil. Comitetul Director conduce intreaga activitate a Spitalului intre sedintele Consiliului de Administratie, in conformitate cu hotararile acestuia.

Atributiile Consiliului de Administratie :

- analizeaza periodic (lunar, trimestrial, semestrial si anual) principalii indicatori de eficienta (utilizare pat spitalizare, durata medie, mortalitate) si costuri (total si separat pentru medicamente pe un pat, un bolnav si o zi de spitalizare) in comparatie cu unitatile sanitare si mediile pe tara, stabilind masuri pentru incadrarea in creditele repartizate unitatii ;

- avizeaza propunerea Comitetului Director privind structura organizatorica a Spitalului, care se inainteaza spre aprobare la MS;

- elaboreaza si avizeaza fisele de post pentru functiile din Comitetul Director, altele decat directorul general;

- aproba Regulamentul intern al Spitalului;

- organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor din Comitetul Director. Presedintele Consiliului de Administratie numeste in functie persoanele care au promovat concursul;

- aproba proiectul Contractului Colectiv de Munca ce urmeaza a fi negociat cu reprezentantii salariatilor;

- analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor de catre membrii Comitetului Director si dispune masuri de imbunatatire a activitatii;

- negociaza prin presedinte si directorul general , contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate;

- aproba strategia de dezvoltare si modernizare a Spitalului;

- avizeaza si supune spre aprobarea MS bugetul de venituri si cheltuieli intocmit de conducerea executiva a Spitalului, precum si situatiile financiare anuale;

- aproba planul de achizitii publice, contractele economice de achizitii materiale, instrumente medicale, aprovizionarea cu medicamente, alimente, etc;

- analizeaza raportul trimestrial al Comitetului Director privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor si masurile necesare pentru continua imbunatatire a calitatii acesteia, in conditiile de echilibrare a bugetului;

- avizeaza inchirierea de cladiri, spatii si terenuri aflate in administrarea Spitalului, concesionarea si vanzarea bunurilor mobile si imobile, urmand a fi supuse spre aprobare conducerii MS;

- exercita orice alte atributii care-i revin din reglementarile in vigoare, din regulamentul propriu de functionare si din dispozitiile MS;

- aproba premiile, sporurile la salarii, salariile de merit si acordarea altor drepturi salariale;

- stabileste competentele si raspunderile pe compartimentele de munca din unitate, precum si relatiile functionale dintre acestea ;

Comitetul director are urmatoarele atributii si competente generale:

- elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Spitalului;

- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii Spitalului in concordanta cu nevoile de servicii medicale;

- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze;

- raspunde de modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contractele de prestari servicii medicale, incheiate cu casele de asigurari de sanatate si dispune masuri de imbunatatire a activitatii Spitalului;

- conduce operativ intreaga activitate a Spitalului;

Directorul general are urmatoarele atributii si competente:

- asigura conducerea operativa a Spitalului;

- reprezinta Spitalul in relatiile cu tertii si semneaza actele ce il angajeaza fata de acestia pe baza si in limitele imputernicirilor date de Consiliul de Administratie;

- propune numirea si dupa caz revocarea directorilor Spitalului;

- angajeaza si, dupa caz, concediaza personalul de executie si de conducere din cadrul Spitalului, in conditiile legii;

- negociaza Contractul Colectiv de Munca, in limita mandatului dat de Consiliul de Administratie;

- incheie contracte individuale de munca si dispune masuri cu privire la modificarea, executarea, suspendarea si incetarea acestora, cu respectarea legislatiei in vigoare;

- este ordonator de credite in conditiile prevazute de lege;

- exercita orice atributii care ii revin din Regulamentul de organizare si functionare si din hotararile Consiliului de Administratie, precum si din prevederile legale in vigoare. In exercitarea atributiilor sale Directorul general emite decizii.

Atributiile generale ale structurilor functionale

Activitatea economico-financiara si administrativ gospodareasca este asigurata prin urmatoarele compartimentele functionale  :

- compartimentul de audit public intern

- compartimentul resurse umane, salarizare ;

- compartimentul juridic-contencios ;

- compartimentul achizitii publice ;

- serviciul financiar - contabilitate ;

- serviciul administrativ;

- serviciul tehnic - intretinere

Compartimentul de audit public intern din subordinea Directorului general are urmatoarele atributii principale :

- elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern ;

- efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management financiar si control ale spitalului sunt transparente si conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta, eficacitate.

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate in cadrul spitalelor, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si administrarea patrimoniului public, dand astfel asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si activitatile entitatii publice printr-o abordare sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

Compartimentul de Audit Public Intern raporteaza periodic conducerii spitalului asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din activitatile sale de audit.

Compartimentul de resurse umane, salarizare are in principal urmatoarele atributii :

- intocmirea statului de functii si asigurarea incadrarii personalului de toate categoriile, potrivit statului; intocmirea organigramei;

- evidenta si calculul drepturilor privind munca prestata atat in cadrul programului de lucru, cat si in afara acestui timp (garzi, munca suplimentara, etc.) ;

- asigurarea acordarii drepturilor de salarizare;

- elaborarea planului de formare profesionala anual si de perspectiva;

- elaborarea planului de promovarea a personalului medico-sanitar, tehnic, economic si administrativ;

- intocmirea contractelor de munca pentru personalul nou angajat, precum si actele aditionale la contractele de munca ale salariatilor, acolo unde exista modificari;

- asigura completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca si a dosarelor de personal;

- asigura organizarea si desfasurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitate;

- calculul si evidenta remuneratiilor, a drepturilor banesti ce se cuvin personalului unitatii pentru munca prestata;

- calculul costurilor cu munca vie si repartizarea acestora in deconturile de cheltuieli pe tipuri de prestatii medicale;

- participa la fundamentarea cheltuielilor de personal in vederea elaborarii bugetului de venituri si cheltuieli;

Compartimentul juridic-contencios

- informeaza conducerea institutiei si compartimentele functionale despre aparitia unor noi acte normative, acte ce intereseaza in mod direct activitatea specifica a Spitalului;

- redacteaza opiniile juridice cu privire la aspectele legale ale activitatii Spitalului;

- vizeaza contractele de orice matura, incheiate de Spital cu tertii, sub aspectul legalitatii;

- reprezinta Spitalul in fata institutiilor de drept;

- intocmeste proiecte de contract in diverse domenii la solicitarea conducerii, in colaborare cu specialistii Spitalului;

- verifica si vizeaza dosarele de cercetare privind sanctiunile grave si desfacerea contractului de munca.

Serviciul financiar-contabilitate

Din punct de vedere financiar se executa lucrari de programare financiara si de organizare a evidentei operatiilor banesti, de decontari si credite.

Personalul din cadrul serviciului are ca sarcini principale:

- elaborarea si urmarirea bugetului de venituri si cheltuieli, a planului de casa si credite

- elaborarea normativului mijloacelor circulante;

- efectuarea de analize economico-financiare, coordonare-decontari, evidenta clientilor, debitorilor, furnizorilor si creditorilor;

- efectueaza operatiile de incasari si plati in numerar-gestioneaza si alte valori ca cecuri, bilete de calatorie;

- asigurarea intocmirii, circulatiei si pastrarii documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate ;

- exercitarea controlului financiar preventiv in conformitate cu dispozitiile legale;

- organizarea evidentei tehnico-operative si gestionare a mijloacelor fixe si a valorilor materiale;

- organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale;

- asigurarea efectuarii corecte si in conformitate cu dispozitiile legale a operatiunilor de incasari si plati in numerar;

- asigurarea creditelor necesare, corespunzator comenzilor si a creditelor emise, in limita creditelor aprobate;

- verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul continutului si legalitatii operatiunilor;

- intocmirea instrumentelor de protocol si a documentelor de acceptare sau refuz a platii;

- intocmeste balante de verificare analitice pentru valorile materiale, participa la inventarierea valorilor materiale;

- asigura inregistrarea tuturor operatiilor economice in contabilitatea sintetica, intocmeste balanta de verificare a conturilor sintetice, bilantul si anexele la bilant, tine evidenta veniturilor, rezultatelor, fondurilor.

Serviciul financiar-contabil este incadrat cu personal cu pregatire medie si superioara, contabili si economisti.

Conducatorul serviciului financiar-contabil este subordonat conducerii administrative a spitalului.

Compartimentul de achizitii publice

- intocmeste documentatia necesara si realizeaza achizitiile publice prin licitatii electronice pentru produsele stabilite prin lege pentru a fi achizitionate ;

- avizeaza si contrasemneaza la solicitarea conducerii, actele cu caracter juridic privind achizitiile de bunuri si servicii ;

Serviciul administrativ-aprovizionare

Personalul din cadrul serviciului realizeaza echilibrul intre necesitatile si disponibilul resurselor materiale ale unitatii sanitare :

- intocmeste necesarul de aprovizionare cu bunuri de natura obiectelor de inventar, a echipamentelor si a obiectelor de uz gospodaresc avand in vedere stocurile existente, precum si miscarea acestora in cadrul Spitalului;

- lanseaza comenzi catre unitatile furnizoare de bunuri sau prestatoare de servicii, urmarind modul de realizare;

- asigura perfectarea contractelor cu furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii. 

- participa la actiunile periodice de inventariere, predare-primire a gestiunilor si urmareste valorificarea rezultatelor,

Pentru prezentarea mai detaliata a structurii organizatorice se utilizeaza Regulamentul de Organizare si Functionare (R.O.F.).

Regulamentul de Organizare si Functionare este documentul principal care defineste, detaliaza structura organizatorica a unitatii, cuprinzand descrierea amanuntita a sarcinilor si responsabilitatilor fiecarui post, a autoritatii acordate conducerii compartimentelor in rezolvarea problemelor specifice, a legaturilor in cadrul si in afara unitatii pe care le are fiecare compartiment in procesul desfasurarii activitatii sale.

Orice regulament de organizare si functionare trebuie sa respecte un echilibru judicios intre disciplina si initiativa.

Spitalul, pentru asigurarea functionarii si dezvoltarii sale, incheie contracte cu casele de asigurari de sanatate si cu furnizorii de bunuri si servicii, cu respectarea reglementarilor legale.

Spitalul poate sa incheie contracte sau conventii cu alte institutii similare, asociatii profesionale si cu agenti economici, din tara si strainatate, in vederea colaborarii si cooperarii pe plan national sau international in domeniul sau de activitate, in conditiile legii.

Numarul de posturi prevazut in fiecare sectie, compartiment respecta normativele de personal impuse de legislatia in vigoare, pe specialitati medicale si raportate la numarul de paturi.

Unitatea sanitara cu paturi trebuie sa-si defineasca in mod clar posturile asa incat sa se asigure implicarea adecvata a fiecarui angajat in indeplinirea politicii si atingerea obiectivelor.

In acest scop este utilizata "Fisa postului", care este documentul organizatoric care descrie fara echivoc responsabilitatile, raspunderea, competenta (puterea), relatiile postului.

Prin responsabilitatile incluse in fisa postului se asigura interconectarea activitatilor in proces (subsistem) si punerea de acord a actiunii la nivel operational cu obiectivele tactice / strategice stabilite de managementul mediu / superior.

Lista intrebarilor la care fiecare angajat al unitatii sanitare trebuie sa aiba raspuns prompt si documentat (sustinut prin documente si dovezi inregistrate):

- in ce consta sarcina postului : care sunt principalele activitati si ponderea aproximativa a fiecareia in timpul ocupat;

- intrari / iesiri care asigura interconectarea postului la celelalte sarcini in cadrul procesului care asigura adaugarea de valoare si la sistemul de procese care asigura focalizarea pe obiectiv;

- puncte slabe / tari ale activitatilor in cadrul postului;

- principalele cauze ale punctelor slabe;

- ce se poate face pentru a reduce punctele slabe si promovarea punctelor tari;

- prestatiile realizate in cadrul postului; principalele lor caracteristici prioritizate din punct de vedere al pacientului;

Responsabilul cu organizarea fisei la Spitalul Universitar CF Craiova asigura elaborarea si tinerea sub control a modelului de fisa de post, precum si punerea in vigoare, prin aprobarea de catre Director si administrarea fiselor de post.

Sefii de compartimente asigura completarile si actualizarile adecvate ale fiselor de post pentru persoanele din subordine, precum si evaluarea performantelor.

Fiecare angajat este obligat sa-si respecte fisa de post odata asumata; aceasta obligatie este inscrisa in Regulamentul de Organizare si Functionare si asumata de angajat prin contractul individual / conventia de colaborare si prin semnarea fisei de post.

Fiecare angajat are obligatia de a documenta fiecare activitate care intra in fisa postului sau.

Fisa este a postului, nu a unei persoane; mai multe persoane pot avea aceeasi fisa de post (ocupa acelasi post); o persoana poate avea mai multe fise de post (pentru acoperirea programului zilnic de lucru desfasoara mai multe activitati; seful respectiv trebuie sa se asigure ca intre aceste responsabilitati / posturi nu se manifesta contradictii, conflicte de interese);

Valoarea fisei de post ca document survenit intre cele doua parti, inclusiv unor terte parti decurge din momentul asumarii ei de catre cele doua parti si al autorizarii de catre directorul general; in consecinta, fisa de post trebuie sa poarte semnaturile directorului general, sefului de compartiment si angajatului titular al postului, precum si data aprobarii.

Pentru intocmirea fisei postului se realizeaza in prealabil o descriere a postului pentru care se va intocmi aceasta.

La descrierea postului se va avea in vedere :

- aspecte materiale: echipamente din dotare, aparate de inalta performanta, etc.;

- adaptarea la complexitatea muncii, executarea de lucrari complexe, utilizarea de tehnici moderne;

- responsabilitatea implicata de post, responsabilitate de conducere, coordonare structuri, echipe;

- cerinte privind calitatile intelectuale solicitate salariatului: creativitate, inteligenta, logica, analiza, sinteza, grad de initiativa si autonomie, etc.

- dificultatea activitatilor desfasurate, efortul intelectual caracteristic efectuarii operatiunilor specifice postului, gradul de autonomie in actiune, necesitate unor aptitudini deosebite .

Caracterizarea locului de munca se face si de catre titularul postului respectiv, prin intocmirea unui chestionar care sa cuprinda o serie de intrebari legate de cerintele, particularitatile respectivului loc de munca. In practica insa, aceasta cale este mai putin utilizata deoarece este greu sa se adapteze chestionarele la multitudinea situatiilor concrete si de asemenea, pot sa apara noi suspiciuni in legatura cu exactitatea raspunsurilor date de catre salariatul respectiv (fie datorita neintelegerii unor intrebari, fie prin denaturarea constienta a raspunsurilor). In urma analizelor facute pentru un loc de munca, trebuie sa se sintetizeze cerintele pe care le solicita, pentru salariat, pe diferite planuri.

De aceea sub aspect profesional trebuie sa se evalueze competentele tehnice, nivelul de cunostinte pe baza studiilor facute, experienta profesionala etc.

Sinteza acestor exigente pentru un loc de munca din unitatea sanitara cu paturi se prezinta intr-un document intitulat "profilul postului" in raport cu continutul acestui document trebuie sa se adapteze fiecare salariat in parte.

Pentru a fi cat mai elocventa aprecierea, se procedeaza la notarea calitatilor solicitate postului si a calitatilor specifice salariatului ce ocupa acel loc de munca.

Locul si rolul activitatii medicale in asigurarea sanatatii populatiei

Institutia medicala sau reteaua de unitati sanitare de pe un teritoriu reprezinta un sistem coordonat de activitati, care se desfasoara in vederea realizarii unui anumit scop, reprezentat de ocrotirea sanatatii populatiei. Acest scop se realizeaza in cadrul structurilor organizatorice ce compun institutia medicala, si anume:

spitale;

policlinici;

laboratoare medicale;

dispensare.

SPITALUL este unitatea sanitara care asigura asistenta medicala completa de specialitate, preventiva, curativa si de recuperare a bolnavilor internati si ambulatori de pe teritoriul arondat.

Din punct de vedere al structurii organizatorice, spitalul poate fi spital general (cu mai multe specialitati) sau spital de specialitate.

Spitalele de specialitate sunt organizate pentru asistenta medicala a anumitor grupe ale populatiei sau anumitor boli (pediatrie, obstretica si ginecologie, tuberculoza, boli infectioase, dermato-venerice, neuropsihiatrie, etc.) putand indeplini si atributii metodologice de specialitate in teritoriu.

Spitalele care asigura asistenta medicala de inalta specialitate, pe o zona interjudeteana stabilita de Ministerul Sanatatii, sau pe intreaga tara, avand si sarcini in invatamantul superior medico-sanitar si de cercetare stiintifica medicala sunt spitale clinice.

Sectiile din spitale pot primi prin Ordinul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Educatiei si Invatamantului atributii pentru invatamantul medical superior. Sectia care primeste atributii de invatamant medical superior va purta denumirea de sectie clinica.

Sectia cu paturi are in principal urmatoarele atributii:

A) Cu privire la asistenta medicala

la primire (camera de garda):

- examinarea imediata, completa, trierea medicala si epidemiologica a bolnavilor pentru internare;

- asigurarea primului ajutor si acordarea asistentei medicale calificate si specializate, pana cand bolnavul ajunge in sectie;

- asigurarea trusei de urgenta;

- asigurarea transportului bolnavilor in sectie;

- asigurarea transportului si a tratamentului pe durata transportului, pentru bolnavii care se transfera in alte unitati sanitare;

- tinerea evidentei zilnice a miscarii bolnavilor si asigurarea comunicarii locurilor libere unitatilor ambulatorii arondate;

in sectie:

- repartizarea bolnavilor in saloane, in conditiile aplicarii masurilor referitoare la prevenirea si combaterea infectiilor interioare;

- asigurarea examinarii medicale complete si a investigatiilor minime a bolnavilor in ziua internarii;

- efectuarea in cel mai scurt timp a investigatiilor necesare stabilirii diagnosticului;

- declararea cazurilor de boli contagioase si a bolilor profesionale conform reglementarilor in vigoare;

- asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv si de recuperare), individualizat si diferentiat, in raport cu starea bolnavului, cu forma si stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee si tehnici medicale si chirurgicale, indicarea, folosirea si administrarea alimentatiei dietetice, medicamentelor, agentilor fizici, balneari, climatici, a gimnasticii medicale, ergoterapiei, precum si a protezelor, instrumentarului si aparaturii medicale si a mijloacelor specifice de transport;

- asigurarea, ziua si noaptea, a ingrijirii medicale necesare pe toata durata internarii;

- asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat si administrarea corecta a acestora;

- asigurarea conditiilor necesare recuperarii medicale precoce;

- asigurarea alimentatiei bolnavilor, in concordanta cu diagnosticul si stadiul evolutiv al bolii;

- transmiterea concluziilor diagnostice si a indicatiilor terapeutice pentru bolnavii externati, unitatilor sanitare ambulatorii;

- educatia sanitara a bolnavilor si apartinatorilor.

B)     Cu privire la indrumarea tehnica a activitatii de asistenta medicala

- efectuarea indrumarii metodologice si tehnice in profilul respectiv, a unitatilor sanitare din teritoriul arondat;

- indrumarea, sprijinirea si controlul concret al modului de acordare a asistentei medicale a populatiei in profilul respectiv, in policlinici si dispensare;

- urmarirea ridicarii continue a calitatii ingrijirilor medicale;

- asigurarea ridicarii nivelului tehnic profesional al personalului medico-sanitar propriu si a instruirii personalului medico-sanitar aflat pentru stagii practice;

- analiza periodica a starii de sanatate a populatiei, a calitatii asistentei medicale (concordanta diagnosticului intre dispensarul medical, policlinica si spital, respectarea tratamentului indicat) precum si altor aspecte.

C)    Cu privire la activitatea de invatamant si cercetare

- asigurarea desfasurarii practice a invatamantului medical superior si mediu in conformitate cu reglementarile in vigoare;

- asigurarea conditiilor pentru instruirea practica a elevilor cursurilor de instruire sanitara;

- efectuarea de studii si cercetari medicale in legatura cu aplicarea de metode noi de investigatii si tratament, conform prevederilor statutului personalului sanitar.

POLICLINICA asigura asistenta de specialitate bolnavilor ambulatori si se organizeaza cu minimum 6 cabinete de consultatii inclusiv laboratoare medicale.

In incinta policlinicilor pot functiona si dispensarele medicale pentru populatia din zona in care este amplasata policlinica.

Cabinetul de consultatii medicale de specialitate are in principal urmatoarele atributii:

- asigurarea asistentei medicale de specialitate bolnavilor ambulatori; asigurarea primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta in caz de boala sau accident; indrumarea bolnavilor catre unitatile sanitare cu paturi in cazul in care este necesara internarea;

- executarea masurilor specifice de prevenire si combatere a bolilor cronice si degenerative;

- organizarea si efectuarea examenelor de specialitate si a investigatiilor de laborator, in cadrul examenului medical la angajare si controlul medical periodic al unor categorii de salariati;

- stabilirea incapacitatii temporare de munca;

- dispensarizarea unor categorii de bolnavi si unor persoane sanatoase supuse riscului de imbolnavire;

Laboratoarele medicale asigura efectuarea analizelor, investigatiilor, recoltarea de produse patologice, tratamentelor, preparatelor si oricaror altor prestatii medico-sanitare specifice profilului lor de activitate.

In functie de marimea unitatii, de existenta bazei materiale si a personalului de specialitate se pot organiza laboratoare medicale cum sunt:

- laborator de analize medicale (hematologie, biochimie, microbiologie, virusologie, serologie);

- laborator de radiologie;

- laborator de explorari functionale;

- laborator de anatomie patologica;

- laborator de medicina fizica si recuperare medicala.

Laboratoarele medicale se organizeaza ca activitati unice pe profile, pe intreaga unitate. Ele por deservi si alte unitati sanitare, in situatia in care acestea nu au laborator propriu.

Laboratorul de medicina fizica si recuperare medicala se organizeaza cu urmatoarele unitati de lucru: hidrokinetoterapie, hidrotermoterapie si masaj, electroterapie.

Laboratorul de analize medicale are in principal urmatoarele atributii:

- efectuarea analizelor medicale de: hematologie, citologie, biochimie, serologie, microbiologie, parazitologie, micologie necesare precizarii diagnosticului, stadiului de evolutie a bolii si examenelor profilactice;

- redactarea corecta si distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate.

Laboratorul de radiologie are in principal urmatoarele atributii:

- efectuarea examenelor radiologice in laborator si la patul bolnavului, in prezenta medicului curant;

- efectuarea tratamentului cu radiatii bolnavilor internati si ambulatori;

- colaborarea cu medicii clinicieni in scopul precizarii diagnosticului, ori de cate ori este necesar;

- aplicarea masurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor si personalului din laborator.

Laboratorul de anatomie patologica are in principal urmatoarele atributii:

- executarea de necropsii la toate cazurile decedate in spital in vederea stabilirii sau confirmarii diagnosticului si precizarii cauzei medicale a mortii; la cererea scrisa a apartinatorilor decedatului;

- cercetarea histo-patologica a materialului provenit de la necropsie, a pieselor operatorii, a pieselor de la biopsii si biopunctii;

- colaborarea cu celelalte laboratoare din cadrul spitalului, in vederea efectuarii unor cercetari complementare.

Laboratorul de medicina fizica si recuperare medicala are in principal urmatoarele atributii:

- tinerea evidentei bolnavilor, invalizilor si deficientilor inclusi in actiunile de recuperare medicala;

- intocmirea planurilor de recuperare medicala a bolnavilor, invalizilor si deficientilor, impreuna cu personalul de specialitate, cu cabinetele de specialitate din policlinica si dispensarele medicale;

- efectuarea tratamentelor de recuperare medicala a bolnavilor;

- transmiterea catre medicii care au trimis bolnavi pentru tratament medical recuperator, a concluziilor asupra eficientei tratamentului aplicat.

Dispensarul medical se organizeaza in comune, orase si municipii, intreprinderi si institutii de invatamant, pentru acordarea asistentei medicale, curativa si profilactica, a populatiei din teritoriul arondat.

Dispensarul medical face parte din structura organizatorica a spitalului sau dupa caz, a policlinicii cu personalitate juridica.

Dispensarul medical indeplineste in principal urmatoarele atributii:

- acordarea asistentei medicale de urgenta in caz de boala sau accident;

- acordarea asistentei de medicina generala, curativa si profilactica si efectuarea de tratamente in dispensar, conform programului stabilit;

- eliberarea de medicamente populatiei din teritoriul arondat, in conditiile stabilite prin normele in vigoare;

- trimiterea la unitatile sanitare de specialitate a cazurilor ce depasesc posibilitatile de diagnostic si tratament ale dispensarului si bolnavilor suspecti de boli infectioase cu internare obligatorie;

constatarea incapacitatii temporare de munca si eliberarea certificatelor de concediu medical potrivit reglementarilor in vigoare.

3. Relatia dintre functiile intreprinderii industriale si cele ale organizatiei sanitare

Functiile intreprinderii industriale nu sunt valabile numai pentru domeniul economic ci si pentru cel sanitar, ele gasindu-si corespondentele si in conducerea si organizarea serviciilor sanitare.

Functia de cercetare-dezvoltare este prezenta sub diferite aspecte, corespunzatoare capacitatii, locului si nivelului de deservire a populatiei si in institutiile sanitare, fie ele policlinici, spitale, clinice universitare. Preocuparile de diversificare, inlocuire si imbunatatire a prestatiilor medicale se bazeaza pe un efort permanent de informare, documentare, iar in institutiile cu rol de invatamant si experimentare. Activitatea de cercetare-dezvoltare are doua laturi: cea medicala si cea economica, intre care exista o puternica legatura. Daca, pe de o parte, aplicarea unor tehnici noi pot da rezultate impresionante de natura medicala cu consecinte nu numai umane ci si economice, pe de alta parte, ele reclama imense mijloace financiare. Referindu-ne la cercetarea medicala avem in vedere nu numai studiile clasice ci si cercetarile moderne legate de cunoasterea nevoilor populatiei in asistenta medicala, de utilizarea rationala a personalului medico-sanitar.

Functia de productie, in cazul institutiei sanitare, se refera la servicii sau prestatii, ceea ce nu modifica esential fenomenul care in cazul productiei industriale este constituit de bunuri puse la dispozitia populatiei. Daca ar fi sa incercam o apropiere a activitatii medicale de procesul productiei industriale, am sugera o analogie intre procesul ingrijirii curative si profilactice a persoanelor bolnave si sanatoase si activitatea de intretinere si reparatii din sectorul industrial.

Ca si in procesul de productie industriala, in activitatea medicala exista de asemenea latura importanta a controlului care utilizeaza indici de calitate ai asistentei medicale.

In ultimii ani, in asistenta medicala se aplica pe scara tot mai larga metode de masurare a muncii, adesea imprumutate din studiul muncii in industrie, in scopul utilizarii rationale si eficiente a personalului medico-sanitar. In acest sens apar probleme de economicitate de care nu se mai poate dispensa nici domeniul ocrotirii sanatatii.

Functia comerciala este strans legata de functia productiei, deoarece include toate activitatile legate de aprovizionarea tehnico-materiala si de vanzarea produselor. In sanatatea publica exista probleme de aprovizionare care impun, ca si in industrie, elaborarea normelor de consum, organizarea receptiei, conservarii si depozitarii produselor, etc. Pe de alta parte, asigurarea unor prestatii medicale comporta o latura esentiala a vanzarii si anume prospectarea in vederea cunoasterii cerintelor populatiei.

In aceasta imprejurare exista si procedee specifice domeniului comertului, cum ar fi reclama, fie ca ea se adreseaza publicului, fie ca se prezinta ca o informatie la dispozitia medicilor.

Functia financiar-contabila, care cuprinde ansamblul activitatii destinate asigurarii mijloacelor financiare necesare si urmaririi rezultatelor economice, determina un domeniu de activitate - economia sanitara - care in prezent se integreaza organic eforturilor de imbunatatire a activitatii de ocrotire a sanatatii. Functia financiar-contabila are in substanta sa un mare volum de control si actiune coercitiva, gestiunea reprezentand unul din capitolele esentiale ale conducerii. Actul medical, act in esenta uman, trebuie sa aiba la baza intotdeauna o ratiune economica. Actul medical nu este un act filantropic, ci un act uman care reclama stiinta si refuza improvizatia pe care o poate favoriza neglijarea factorului economic.

Functia personal urmareste mentinerea relatiilor umane pe o baza care, luand in considerare bunastarea individuala, face in stare pe toti cei angajati sa aduca maxima contributie la realizarea obiectivelor institutiei.

Printre principalele probleme ale acestei functii apar: recrutarea, selectia, angajarea si promovarea cadrelor, educarea si formarea personalului, salarizarea, sanatatea si protectia muncii, etc. Aceasta problematica are un teren larg de dezvoltare in institutiile sanitare unde preocuparile de perfectionare au o importanta deosebita pentru calitatea prestatiilor medicale, iar latura psihologica a muncii medicale influenteaza direct succesul actului medical.

Cultura organizationala, in sensul abordarii moderne a managementului resurselor umane, reprezinta o componenta majora pentru cresterea performantelor oricarei structuri din sanatate. Ea insumeaza un set de valori ce influenteaza functionarea si performantele organizatiei intr-un regim de interferenta cu climatul organizational, care exprima starea de spirit a colectivului.

Personalul din cadrul unei unitati medicale se manifesta dual, sub aspectul perceptiei si flexibilitatii culturii proprii in relatia cu standardele de performanta ce sunt impuse periodic, ca valori "vizibile" sau "invizibile".

Partea vizibila este reprezentata frecvent prin:

valori materiale - constructii, mobilier, dotare cabinet (instrumentar, medicamente);

manifestare personal pune in evidenta nivelul de cultura generala, atitudine elevata, rigoare, precum si standardele profesionale dobandite in timp.

Aceasta componenta este relativ flexibila fata de schimbarile la care este supusa institutia medicala, cultura proprie si consolideaza sentimentul apartenentei la grup.

Partea invizibila este formata din atitudinile, conceptiile si valorile de baza dominante, gestionate de grupul proeminent din cadrul personalului care detine puterea prin:

promovarea noului, sustinand creativitatea, inovarea si adaptarea procedeelor si tehnicilor moderne de praxis medical, sau,

mentinerea traditiei, conservarea modului de exercitare a actului terapeutic, excluderea riscului medical si mentinerea unor relatii de autoritate si exigenta formale.

Cele doua manifestari au tendinta dialectica de influentare reciproca si ca atare pot sau nu, concura la cresterea performantelor profesionale si implinirea prompta a asteptarilor pacientilor.

Analizate intern, caracteristicile, inclusiv atitudinile de personal sub aspectul valorii, pun in evidenta culturi organizationale:

pozitive - managerul cat si personalul condus prezinta caracteristici tipic omogene, cu idealuri, motivatie si consens actional; decizia de grup si cooperarea sunt factorii ce se manifesta constant pe termen scurt si mediu;

evolutive - managerul cat si personalul institutiei identifica, permit si concura la producerea schimbarilor; valorile la toate nivelele sunt centrate pe factorul uman adaptat in permanenta la mediu, in temeiul garantarii succesului pe termen lung, prin sprijinirea tuturor

proceselor capabile sa produca schimbari benefice;

negative - managerul cat si personalul institutiei accepta lipsa de incredere, izolationismul si separarea neta a deciziei de executie; sunt promovate strategii neadecvate, in distonanta cu evolutia si dinamica conditionarilor de mediu, sistemul de valori fiind atins de

o birocratie excesiva.

Personalul din sanatate se impune sa dobandeasca constant o suma de atitudini, mentalitati si valori specifice, moral superioare. Ca atare, managerii trebuie sa recepteze in mod obiectiv si dinamic calitatea elementelor umane pe care se sprijina si le conduc la nivel de cabinet, sectie, policlinica, spital, etc., ca vector directionat, in concordanta cu strategia organizatiei. Abordarea culturii organizationale in termeni reali, cu autoritate si fermitate, permite identificarea conduitei incorecte din partea unor salariati, comportament care aduce atingere scopurilor institutiei. Aceasta conduita se manifesta de obicei in mod diferentiat, pe fondul unor motivatii de natura egoista (obtinerea de avantaje materiale, profesionale, etc.), prin incalcarea expresa a normelor deontologice sau prin omisiunea indeplinirii unor obligatii profesionale concrete.

Pentru mentinerea personalului la standarde morale nominale, managerul poate aplica mai multe solutii exprese printre care:

concedierea angajatilor care incalca normele generale si speciale de conduita prevazute in fisa postului;

angajarea persoanelor care dovedesc calitati superioare, subscrise valorilor practicate in institutie si prezinta garantii suficiente de atitudine si comportament;

eradicarea neregulilor identificate in structura prin constituirea unui sistem propriu, functional, de cointeresare in implementarea si mentinerea unei culturi centrata pe responsabilitatea angajatilor, specifica economiei concurentiale, in care accentul se pune pe

angajat, competenta profesionala dobandita, performantele individuale atinse, nivelul initiativei si al riscului asumat.

Prin analiza comparativa, se deduce ca nu exista structuri in sanatate care sa insumeze exclusiv personal cu valori pozitive. O solutie reala o poate constitui initierea, formarea si lucru cu grupuri mici, semiautonome, mult mai flexibile si eficace, in conditiile actiunii complexe si multiple a factorilor economico-sociali. Acestia se manifesta tot mai pregnant, concomitent identificandu-se urmatoarele tendinte ce au consecinte nemijlocite asupra

personalului de toate categoriile din sanatate:

aplatizarea structurilor ierarhice;

stimularea spiritului antreprenorial al tuturor angajatilor;

adancirea specializarii interdisciplinare;

descentralizarea continua a structurilor organizatorice;

definirea si recompunerea periodica a posturilor functionale;

personalizarea functiilor (posturile pot fi restructurate in raport cu evolutia angajatilor);

solutionarea creativa a problemelor si modernizarea organizatiilor.

In consecinta, activitatea manageriala tinde sa devina tot mai colectiva, transformandu-se efectiv intr-un efort al personalului organizatiei propriu-zise.

In esenta, incercarile de analogie ale domeniului sanatatii publice cu industria au scopul sa descopere noi mijloace de investigatie sociala si economica pentru imbunatatirea organizarii sanitare si fundamentarea strategiilor acesteia pe o gandire stiintifica.

Fata de cele 5 functii de baza ale unei unitati prezentate in literatura de specialitate, am propus in lucrare luarea in consideratie a functiei sociale a unei institutii medicale. Functia sociala s-ar concretiza in:

- cresterea duratei vietii active a salariatilor prin asigurarea unei stari de sanatate corespunzatoare;

- reducerea cheltuielilor din bugetul asigurarilor sociale pentru tratamentul afectiunilor grave prin efectuarea de actiuni profilactice;

- obtinerea unor rezultate importante in combaterea bolilor si reducerea mortalitatii;

- largirea si diversificarea asistentei medicale.

Incadrarea fenomenelor starii de sanatate a populatiei in ansamblul fenomenelor sociale este esentiala pentru reusita unei activitati de prevenire si combatere a bolilor, de conservare a unei bune stari fizice si psihice.

CONCLUZII

Postum anului 1990, liderii din sanatate s-au confruntat cu probleme noi, determinate cu prioritate de modificarea factorilor economico-sociali, in speta de diminuarea alarmanta a resurselor si posibilitatilor financiare a individului, aspect adesea compus negativ cu diminuarea accentuata a posibilitatilor reale ale institutiilor de a-si plati catre buget contributia baneasca obligatorie pentru ingrijirile cuvenite angajatilor.

Pe acest fond, managerii din sanatate, de la cabinetul medical ca entitate la unitati medicale complexe, au observat manifestandu-se progresiv urmatoarele tendinte si nevoi la nivelul comunitatii si implicit al consumului de servicii in domeniu:

- cresterea si diversificarea nevoii de asistenta medicala, pe fondul progresului social, ca factor dinamic de civilizatie;

- necesitatea reconsiderarii asigurarii asistentei medicale prin reproiectarea sistemica la nivel macro si micro-functional in scopul legitimarii activitatilor aferente;

- amplificarea concurentei institutionale, atat macrostructural (unitati complexe) cat si la nivelul baza (cabinete medicale), prin armonizarea obiectivelor, sarcini sociale de realizat, cu cele ale individului.

Sanatatea, definita generic ca o senzatie de bunastare in completitudinea sa: fizica, mentala, ambientata social, se constituie intr-unul din drepturile fundamentale ce se cuvin asigurate individului, indiferent de rasa, sex, profesie, varsta, orientare sau convingeri politice si religioase. Ca atare, serviciile de sanatate devin o antrepriza a colectivitatii care se proiecteaza la nivelul structurilor de conceptie si se asigura preponderent la nivelul cabinetului ca entitate de executie, profesional specializata

In sensul celor exprimate, Jules Rochard sintetizeaza relatia individ - societate, prin prisma criteriilor de sanatate, ce se impun asigurate continuu, deoarece "lumea trebuie sa-si dea seama ca sanatatea publica ramburseaza totul comunitatii prin economiile realizate privind costul ingrijirilor, timpul de lucru si vietile de oameni salvate".

Implinind acest deziderat, practica medicala se releva ca afacere daca actioneaza eficient si este productiva. Prin aceasta se diferentiaza in mod cert conditia medicului de pana in anul 1990, pregatit in exclusivitate pentru insusirea abilitatilor in specialitate, de stabilire si aplicare a diagnosticului clinic si terapeutic, pentru ca postum, relatia cu piata din sanatate sa-l solicite si sa-i impuna cunostinte manageriale temeinice privind:

- practica medicala in sistem concurential;

- cunoasterea si aplicarea reglementarilor normative specifice economiei deschise, de piata;

- finantarea serviciilor, calculul si acoperirea costurilor, monitorizarea cheltuielilor pe destinatii;

- mentinerea si dezvoltarea afacerii in conditiile fluctuatiei pietii, prin utilizarea optima a resurselor existente in sistem;

- managementul calitatii bazat pe criterii, standarde, normative cat si prin controlul cheltuielilor aferente, etc.

Factorii de succes in sanatate sunt dependenti de structura propriu-zisa a organizatiei, cat si de contextul concurential in care aceasta actioneaza pe piata sanatatii, conditionati prin:

dinamism; orientarea si reorientarea perpetua a deciziilor, implicand uneori forme si manifestari radicale;

simplitate; utilizarea unor metode, tehnici si procedee exprese, usor de aplicat;

autonomie; atat a personalului executant cat si autonomia operationala, exprimata perpetuu intr-o forma dialectica, de incurajare a initiativei si intreprinzatorilor;

dimensiune; orientarea catre afaceri cheie, implicand valori mari, in consecinta analizei si specializarii activitatii proprii;

control; initierea unui sistem eficient de lucru si utilizarea riguroasa a controlului si autocontrolului in toate etapele de activitate

La nivelul relatiilor interumane se impune un contact real si permanent cu echipa de lucru si pacientii pentru receptarea factorilor negativi de influenta, precum si disfunctiilor care solicita modificari in regim de oportunitate. Pentru a nu afecta interesul economic al cabinetului sau institutiei vizate este necesara:

- imbunatatirea productivitatii proprii si a salariatilor;

- perfectionarea pregatirii periodice a personalului prin cursuri sau alte forme moderne, relevante si cu impact;

- orientarea salariatilor si utilizarea acestora in domeniile, activitatile sau actiunile pe care le stapanesc mai bine.

BIBLIOGRAFIE

Burlea Schiopoiu, A. - Managementul resurselor umane, Editura Universitaria, Craiova, 2008

Candau, P. - Audit Social - M thodes et techniques pour un management efficace, Ed. Vuibert, 1985

3. Dragomir Ghe.  - Managementul resurselor umane, Editura Universitaria, Craiova, 2008

Kotler, Ph. - Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997

5. Manolescu, A. si colab. - Managementul resurselor umane, Editura Economica, Bucuresti, 2008

6. Prodan, A., - Managementul de succes: motivatie si comportament, Ed. Polirom, Iasi, 1999



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1817
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved