Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

PATOLOGIA ATM (II)

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PNEUMOCONIOZELE
MIOPIE
Nefropatiile tubulare
Pielonefrita cronica
Tulburarile metabolismului lipidelor neutre
Conceptul de stistem endocrin in lumina cunostintelor actuale
Denutritia, Obezitatea
CANCERUL DE COLON
ARTRITA REACTIVA (sindromul Reiter) - TRATAMENT
STUDIUL PLAGILOR

PATOLOGIA ATM (II)

CONTUZIILE ATM

-traumatism indirect (menton, ram mdb.,unghi mdb.)

-traumatism direct

-afectarea discului si a sinoviei, cu producerea unui hematom intra- si / sau periarticular




-elementele osoase sunt integre

-clinic: -dureri articulare spontane

-dureri articulare provocate de miscarile mdb.

-tumefactie periarticulara

-devierea mentonului de partea sanatoasa

-inocluzie molara pe partea afectata

-tratament: repaos articular, infiltratii periarticulare cu xilina 1%, mecanoterapie

PLAGILE ATM

-sunt de regula accidentale

-se pot produce leziuni ale partilor moi si dure ale ATM

-tratament: -toaleta plagii

-sutura cu refacerea elementelor anatomice

-tratament AI si AB

-reluarea miscarilor dupa 6-7 zile

-autofizioterapie

LUXATIILE TM

-pierderea brusca a rapoartelor normale intre suprafetele articulare

-iesirea condilului din cavitatea glenoida

-nu se poate realiza autoreducerea

-forme anatomo-clinice: a-anterioare

b-posterioare

c-laterale

a-LUXATII ANTERIOARE ALE ATM:

-pot fi : unilaterale sau bilaterale

-produse de: -deschiderea exagerata a gurii

-caderi pe menton cu gura deschisa

-manopere medicale

-traumatisme aplicate pe ram, dinapoi inainte

-favorizate de: -laxitatea capsulei articulare

-scaderea tonicitatii mm. masticatori

-cavitatea glenoida putin adanca

-eminenta articulara cu panta stearsa

-deformari condiliene

-clinic: -durere vie in momentul producerii

-cracment intraarticular si imposibilitatea inchiderii gurii

-gura deschisa

-incontinenta salivara

-fonatie si deglutitie dificile

-masticatie imposibila

LUXATIA ANTERIOARA BILATERALA:

-gura larg deschisa

-menton protruziv, coborat, dar median

-inocluzie verticala frontala, uneori cu contact molar

-obraji turtiti si alungiti

-contractura spastica a mm. maseter si temporal

-depresiune pretragiana, palparea condilului sub arcada temporo-zigomatica

-unghiul mdb. in contact cu SCM

LUXATIA ANTERIOARA UNILATERALA:

-e mai rara, tulburarile fiind mai putin accentuate

-asimetrie faciala cu devierea mentonului de partea sanatoasa

-linia interincisiva deplasata spre partea neafectata

-obrazul turtit si alungit de partea afectata si relaxat pe partea sanatoasa

-gura e mai putin deschisa, mobilitatea extrem de redusa

-dg. diferential: se practica mai ales in luxatii unilaterale

-fracturi de gat condilian (mentinerea devierii de partea bolnava, deschiderea gurii e posibila

-contractura spastica a mm.ridicatori

-paralizii faciale

-tratament: -se practica cat mai curand posibil

-in luxatii vechi nereduse, se poate organiza o neoarticulatie si fibrozarea cavitatii glenoide

-tratament ortopedic: reducere si imobilizare

-anestezie locala pt. relaxarea musculara

TEHNICA NELATON:

-se aplica policele, bilateral pe fetele ocluzale ale molarilor, sau ant. de marg. ant. a ramului mdb.

-cu celelalte degete se prinde marg. bazala si unghiul mdb.

-se imprima initial o miscare de coborare, efectuata treptat, pt. depasirea obstacolului-eminenta articulara

-se impinge apoi mdb. catre posterior, asociind si o rotatie cu ridicarea mentonului

-cand condilul ajunge in cavitatea glenoida se aude un cracment si gura se inchide brusc

IN LUXATIILE VECHI:

-se aplica un rulou de comprese sau un dop opritor la niv. ultimilor molari

-se aplica o presiune continua, in sus, pe menton

-forta de reducere e progresiva in intensitate

-imobilizarea mdb. provizorie 6-10 zile

IN LUXATIILE VECHI ANTERIOARE:

-modificari fibroscleroase ale meniscului si ligamentelor

-se practica artrotomie clasica

-excizia tesutului cicatricial si extirparea meniscului

-discoplastie cu fibre din mm.temporal sau materiale aloplastice

-reducerea condilului

-daca reducerea nu e posibila, se practica condilectomie

-mecanoterapie activa si pasiva

b- LUXATIILE ATM POSTERIOARE:

-sunt rare, si frecvent insotite de fractura peretelui anterior al CAE

-se produc prin lovituri sau caderi pe menton, gura fiind inchisa



-favorizate de absenta molarilor sau tulburari ocluzoarticulare

-otoragie cu scaderea acuitatii auditive

-retrognatism mdb. cu inocluzie sagitala frontala

-gura intredeschisa 1-2 cm

-obraji turtiti, miscari mdb. absente

-depresiune pretragiana, condil palpat in conduct

-cand peretele anterior al CAE nu e fracturat: gura inchisa, retrognatism, cu incisivii inferiori in

contact cu mucoasa palatina

-dg. diferential se face cu : fracturi condiliene si fracturi de cavitate glenoida

-tratament: consta in reducere si imobilizare

-se exercita o presiune in jos si tractiune anterioara

c- LUXATIILE ATM LATERALE:

-sunt exceptionale

-posibile numai in asociere cu fracturi de gat condilian

-predomina fenomene clinice specifice fracturii

-menton deviat de partea leziunii

-ocluzie incrucisata

CONSTRICTIA DE MANDIBULA

-limitarea permanenta, totala sau partiala a miscarilor mdb.

-cauze periarticulare, musculare, cutaneomucoasa

-periarticular: fibrozarea capsulei si ligamentelor dupa supuratii, traumatisme, plagi deschise,

interventii chirurgicale

-muscular: scleroza musculara (corpi straini, fracturi vicios consolidate, osteomielita ram.,

supuratii) si hipertonia musculara (iritatii) ale nervilor motori (contractura

psihica)

-cutaneomucoasa: cicatrici retractile postoperatorii combustionale, postinfectioase, tumori

-semne clinice:

-debut lent, insidios

-limitarea miscarilor mdb. se accentueaza progresiv

-sunt afectate miscarile de coborare, si mai putin miscarile de lateralitate si propulsie

-deschiderea fortata a gurii e posibila in anumite limite si e dureroasa

-mdb. are tendinta de laterodeviere spre partea afectata

-la examenul clinic se constata prezenta cicatricilor

-hipotrofie musculara

-igiena bucala deficitara, tartru

-dg. diferential:

-trismus: -imposibilitatea temporara de deschidere a arcadelor dentare

-iritatie neuro-reflexa cu contractia musculara

-stari generale (tetanos, intoxicatie acuta, Parkinson)

-stari locoregionale (tumori mdb., infectii perimdb., accidente de eruptie ale M3 inf.,

osteomielita mdb., contuzii mm. masticatori)

-anchiloza TM: -examenul Rx precizeaza dg.

-blocaj mdb. in fracturile complexului orbito-zigomatic

-tratament:

- metode nesangerande conservatoare:

-mecanoterapie pasiva timp de 30-60 zile cu o amplitudine de circa 1-2 mm / zi

-infiltratii de hialuronidaza in masa cicatriciala cu efect antiinflamator

-ultrasunete, laser CO2

-metode chirurgicale:

-sectiunea bridelor cicatriciale

-sectiunea transversala si sutura longitudinala

-excizia bridelor si plastia cu grefe dermo-epidermice

-dezinsertia mm. maseter si pterigoidian

-osteotomia apofizei coronoide

-obligatoriu, mecanoterapie activa si pasiva postoperatorie

ANCHILOZA TM

-limitarea permanenta a miscarilor mdb. determinate de organizarea unui tesut osos intre capetele

articulare ale ATM

-poate fi unilaterala (mai frecvent) sau bilaterala

-cauzele sunt traumatice, infectii locoregionale, poliartrita cronica reumatoida, febre eruptive

-sunt descrise si anchiloze congenitale (extrem de rare) probabil determinate de traumatism obstretical

sau infectii postnatale

-anchilozele posttraumatice se instaleaza in 5 luni (traumatism direct) si 18 luni (traum. indirect)

-anchilozele postinfectioase se instaleaza in timp mai indelungat

-traumatisme: -fractura condilului intraarticular

-fracturi de cavitate glenoida

-traumatism obstretical

-plagi ale articulatiei

-infectii: -supuratii otomastoidiene

-supuratii peri ram mdb.

-artrite specifice: gonococice, luetice, actino, parotidite

-febre eruptive: -scarlatina, rujeola etc.

Anatomie patologica:

-poate fi intraarticulara, extraarticulara

-anchiloza intraarticulara presupune formarea de tesut osos intre elementele ATM

-anchiloza extraarticulara se formeaza la niv. procesului coronoid si a mm. temporal

-dupa intindere, anchiloza poate fi partiala (cand intereseaza portiuni reduse ale articulatiei) sau

totala (cand blocul osos se intinde de la ATM la incizura sigmoida si apofiza coronoida)




-anchiloza partiala poate fi: posterioara, anterioara sau laterala

-tesutul neoformat poate fi osos (compact sau spongios) sau osteofibros (cand prezinta un grad de

elasticitate)

-mm. ridicatori sufera un proces de atrofie, uneori calcificari musculare

-mm. suprahioidieni si extrinseci ai limbii devin hipertrofici

-apar modificari ale pozitiei laringelui si diemetrelor faringiene

-mdb. sufera deformari prin restrictionarea dezvoltarii (daca anchiloza s-a produs in copilarie)

-dintii sufera modificari de pozitie (in anchiloza precoce)

Semne clinice:

- Anchiloza unilaterala totala:

-absenta miscarilor mdb.

-menton retrudat si deviat de partea afectata

-hemimdb. afectata e mai scurta, cu unghi mdb. apropiat de 90 grade

-obrazul relaxat de partea afectata si alungit de cealalta parte

-hemimdb. sanatoasa prezinta un unghi deschis si pare mai proeminenta

-linia interincisiva deviata de partea bolnava

-la palpare se percepe uneori blocul osos

-pe partea sanatoasa se poate percepe miscare redusa a condilului

-dintii prezinta incongruente sau inghesuiri pe partea bolnava

-obstructie aeriana superioara

- Anchiloza bilaterala totala:

-relief mentonier sters cu retrognatism mdb.

-hipodezvoltare hemimdb. bilaterala

-hipotrofie musculara a maseterilor

-hipertonicitatea mm. suprahioidieni

-profil caracteristic “profil de pasare”

-incisivii inferiori dispusi in evantai, cu mentinerea liniei interincisive

-semne clinice: -masticatie defectuoasa

-fonatie deficitara

-tulburari de nutritie generale

-igiena bucala defectuoasa, cu depozite de tartru si gingivite

Anchiloza extraarticulara

-limitarea partiala a deschiderii gurii

-implica procesul coronoid si mm. temporal

-cauza frecventa e hiperplazia de coronoida dar poate fi si secundar fracturilor de arcada zigomatica

-miscarile de lateralitate si protruzie sunt limitate dar prezente

-tulburarile functionale sunt mai reduse

Tratament profilactic:

-tratamentul corect al infectiunilor infectioase si traumatice ce pot produce anchiloze

-caderile si loviturile pe menton trebuiesc riguros examinate si dispensarizate

-fracturile condiliene necesita mobilizare mdb. precoce

-dupa supuratii locoregionale sau febre eruptive trebuie instituit un tratament articular activ

Tratament chirurgical:

-necesar in cazuri de anchiloza constituita pt.a asigura deschiderea arcadelor dentare

-rezectia modelanta a blocului osos si artroplastie cu interpozitie

-se pot folosi materiale aloplastice (teflon, silicon)

-interpozitie de piele totala da cele mai bune rezultate

-restaurarea articulara cu proteze

-artroplastie si grefare osoasa cu os costocondral (in abordarea anchilozelor la copii)

-rezectia blocului se face cu grija pt. a nu perfora osul temporal si a nu leza elementele din

fosa infratemporala

-in anchiloza extraarticulara se practica coronoidectomia

-postoperator e necesara mecanoterapia precoce, pasiva si activa

-tratament chirurgical ulterior al asimetriei faciale

AFECTIUNI CONGENITALE SI DE DEZVOLTARE

Aplazia condilului mdb.:

-afectiune rara, intalnita in sdr. Teacher-Collins-Francesche Hi

-se asociaza cu macrostomia, malformatii ale pavilionului urechii si hipoplazia ramului mdb.

-mai frecvent unilateral

-apar tulburari faciale importante

Hipoplazia condiliana:

-poate fi congenitala

-poate fi dobandita in urma unor traumatisme sau agenti infectiosi

Hiperplazia condiliana:

-e mai frecventa

-se insoteste de cresterea mdb. uni- / bilaterala

-condilii sunt mariti de volum, dar nu prezinta modificari de forma

TUMORI ATM

-osteomul e cea mai frecventa tumoare articulara

-sunt incriminati factori traumatici infectiosi, endocrini

-mai frecvent la tineri se de regula unilaterale

-determina tulburari in mecanica mdb., in acuitatea auditiva

-dg. diferential cu hiperplazia de condil

-alte tumori: tumora cu mieloplaxe, condrom, mixom

-tumorile maligne sunt extrem de rare: condrosarcom, sarcom sinovial, fibrosarcom



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 930
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site