Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

SCLEROTICA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hemoragiile digestive – test grila
Corpi straini faringieni
Medicatia cu actiune asupra sistemului nervos
IMUNITATEA ANTIPARAZITARA
RADIOLOGIA INTERVENTIONALA
Proceduri chirurgicale
Bioetica si Deontologie in Medicina Legala
SERURILE IMUNE
PREVENIREA PARODONTOPATIILOR
Ficatul prelucreaza si distribuie nutrientii

SCLEROTICA

Fiecare dintre membranele globului ocular con­siderata separat seamana cu o sfera goala. in consecinta, li se descrie o suprafata exterioara si una interioara. Sfera goala reprezentata prin scle­rotica mai prezinta inca doua orificii, unul ante­rior mare, la nivelul caruia se continua cu corneea, si unul mai mic posterior, determinat de trecerea nervului optic, care o perforeaza.




Sclerotica este o membrana fibroasa rezistenta, formata dintr-o patura groasa, numita stratul propriu al scleroticei (substantia propria sclerae), captusita la suprafata de o lama conjunctiva, laxa (lamina episcleralis). Pe fata profunda dinspre coroida se asterne o alta lama conjunctiva (lamina fusca sclerae), care o leaga de formatiunea sub-jacenta, adica de choroida. Stratul propriu este alcatuit din fibre conjunctive, grupate in fascicule si lame. Printre ele se afla si fibre elastice. For­matiunile conjunctive se intretaie in mai multe directii, realizind un fel de plasa. Ochiurile acestei plase sint in general alungite in sens anteroposte-rior. Reteaua plasei este intarita de o serie de fibre circulare, paralele cu ecuatorul. Ele sint abundente indeosebi in apropierea limbului sclerocorneean si devin din ce in ce mai rare inspre ecuator. Ele­mentele conjunctive prezinta o foarte usoara ondu-latie, care permite o destindere redusa a sclero­ticei. Revenirea' la dispozitia initiala este asigurata de fibrele elastice. insa, in general, elasticitatea si distensibilitatea scleroticei sint foarte reduse si descresc rapid cu virsta.

Sclerotica are o culoare alba, o grosime de 1 mm in partea posterioara si se subtiaza pro­gresiv inspre cornee (0,6—0,7 mm). Ea este ceva mai groasa la nivelul insertiilor musculare. Scle­rotica copilului este mai subtire decit cea a adul­tului si din aceasta cauza are o coloratie mai albastruie, intrucit prin transluciditate apare pig­mentarea coroidei, situata dedesubt.

Suprafata exterioara a scleroticei vine in raport cu elementele orbitei. Ea este in contact direct cu foita viscerala a capsulei lui Tenon (vagina bulbi), numita si lama episclerala (lamina episcleralis), si cu spatiul suprascleral (spatium intervaginale). Prin intermediul acestora si al foitei parietale a capsulei, sclerotica are raporturi cu grasimea or­bitei (corpus adiposum orbitae), care formeaza un pat pentru globul ocular, cu muschii care trec pe linga ea si pe urma se insera pe ea si cu vasele si nervii regiunii. in partea anterioara, sclerotica este superficiala si apare in despicatura palpebrala. in aceasta zona, ea este acoperita de conjunctiva bulbara (tunica conjunctiva bulbi) si se numeste albul ochiului. Este portiunea accesibila exame­nului clinic direct.

Suprafata interioara a scleroticei vine in ra­port cu membrana vasculara (tunica vasculosa bulbi). Legatura dintre acestea doua este laxa si este realizata prin patura cea mai superficiala a coroidei, numita lamina suprachoroidea. Cele doua membrane pot aluneca una pe alta gratie unui sistem de spatii conjunctive (spatium peri-choroideale). Cind se separa sclerotica de coroida, artificial, prin tractiune, o parte din tesutul lax rarnine aderent de sclera. Aceasta parte a fost denumita lamina fusca sclerae.

Orificiul anterior al scleroticei nu are o exis­tenta reala. La acest nivel sclerotica se continua cu corneea. Limita dintre sclerotica opaca si cor­neea transparenta este evidenta si se numeste limbul sclerocorneean (limbus corneae). El este identic cu circumferinta corneei. La suprafata, limita dintre sclerotica si cornee este marcata de un sant circular putin profund, numit sulcus sclerae.



Orificiul posterior este asezat pe segmentul posterior al ochiului, medial si putin dedesubtul polului posterior. El reprezinta locul pe unde parasesc globul ocular firisoarele nervoase din a caror alaturare ia nastere nervul optic (n. opticus). Orificiul posterior este o foseta crateriforma, care intereseaza toata grosimea scleroticei si care este astupata de o membrana perforata de o multime de orificii — lama ciuruita.

Lama ciuruita este formata din lamele cele mai profunde ale scleroticei, la care se adauga si elemente din coroida. Prin gaurile ei fibrele ner­vului optic parasesc globul ocular. Dupa traver­sarea scleroticei, acestea se inconjura cu o teaca de mielina si in consecinta nervul optic pare ca se ingroasa parasind ochiul.

Dura mater si arahnoida tecii nervului optic se continua cu lamele superficiale ale scleroticei, iar pia mater cu lamele profunde, putind intra in contact chiar cu coroida. Cele doua spatii menin-geale din teaca: spatiul subdural (cavum subdu-rale) si spatiul subarahnoidian (cavum subarach-noideale), se termina sub forma unor funduri de sac, in contact cu globul ocular.

In apropierea limbului sclerocornean, in stra­turile profunde ale scleroticei se afla un canal circular, concentric cu limbul. Se numeste canalul venos al lui Schlemm (sinus venosus sclerae). El este turtit anteroposterior si i se descrie un perete anterior sau extern si unul posterior sau intern (fig. 550). Lumenul canalului nu este uniform, ci in multe locuri apare septat sau chiar desfacut in canalicule multiple.

Peretele anterior al canalului venos este alca­tuit de lamele scleroticei. Peretele posterior este reprezentat de o formatiune conjunctiva, plina de spatii lacunare: ligamentul pectinat (lig. pectina-tum anguli iridocornealis) care, pe de alta parte, dupa cum il arata si numele, inchide unghiul iridocornean.

Canalul venos al lui Schlemm reprezinta una din caile de scurgere a umorii apoase. El este in legatura cu camera anterioara prin spatiile liga­mentului pectinat (spatia anguli iridocornealis). Continutul canalului venos — inainte de toate umoarea apoasa — trece din lumenul lui in venele intrasclerale si in cele episclerale (vv. episclera-les). Canalul lui Schlemm nu contine singe decit rareori, in caz de staza venoasa accentuata.

Sclerotica este traversata nu numai de nervul optic, ci si de o serie de elemente vasculonervoase. Astfel, cu putin inapoia ecuatorului se gasesc patru prificii (doua superioare si doua inferioare), situate la distante aproximativ egale, pe unde parasesc globul ocular venele vorticoase (vv. vor-ticosae sau vv. choroideae oculi). in jurul ner­vului optic se afla 15—20 de orificii mici, pe unde trec: arterele ciliare scurte posterioare (aa. ciliares posteriores breves), arterele ciliare lungi poste­rioare (aa. ciliares posteriores longae) si nervii ciliari (nn. ciliares longi si breves). in partea anterioara, in vecinatatea insertiilor musculaturii globului se afla o alta serie de orificii, pe unde trec vasele ciliare anterioare (aa. ciliares ante-riores si vv. ciliares).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 816
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site