Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

SISTEMUL VASCULAR SANGVIN - TIPURI DE TESUTURI INTALNITE IN VASE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Bazele biochimice ale imunitatii umorale
Tulburǎrile somnului
Insuficienta mitrala
Paraliziile cerebrale
Punctele pe tapla piciorului pentru reflexoterapie
Riscul matern si fetal in timpul nasterii din disproportia cefalo-pelvica
FIZIOLOGIA MUCOASEI NAZALE SI A SINUSURILOR PARANAZALE
TESTE GRILA NEFROLOGIE EXAMEN DE LICENTA
Infectiile de tract urinar la femei - cistita acuta, cronica, interstitiala, radica, nonbacteriana, uretrita, bacteriuria asimptomatica
APARATUL CARDIO - VASCULAR

TERMENI importanti pentru acest document

: sistemul vascular : sistemul sangvin arterial : tesutul sanguin : sistemul vascular sanguin :

SISTEMUL VASCULAR SANGVIN

Sistemul vascular sangvin este un sistem inchis de vase prin care sangele circula continuu. Vasele sangvine sunt organe alcatuite din mai multe tipuri de tesuturi. Peretele vascular are trei straturi concentrice numite tunici: tunica intima, tunica medie si tunica adventitie.

Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, cu lumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu in functie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; in sectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat, mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venele corespunzatoare.

A. TUNICA INTIMA

Este formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nu este obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rol de shimb si este netrombogenica.

B. TUNICA MEDIE

Are fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezinta limitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sau spiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin.

C. ADVENTITIA

Are tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre musculare netede. La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor. Arterele din vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasa vasorum patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei; restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenul vasului. Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentru celelalte tunici si nutritiv.

TIPURI DE TESUTURI INTALNITE IN VASE

A. EPITELIUL DE ACOPERIRE

Este un epiteliu pavimentos unistratificat. Celulele sunt poligonale, cu axul lung de 30 micrometri si axul scurt de 10 micrometri, asezate pe o membrana bazala cu componenta fibrilara reprezentata de colagen IV si V nesintetizat de fibroblasti ci de celulele endoteliale si de fibrele musculare netede din stratul subendotelial.

B. TESUTUL CONJUNCTIV

Contine fibre de colagen (media are colagen de tip III, iar adventitia de tipI) sintetizate de fibroblastii din adventitie si de celulele musculare netede. Fibrele elastice sunt sub forma de lamele groase si fenestrate, sau nu. Tesutul mai contine si fibre de reticulina.

C. TESUTUL MUSCULAR NETED

Se gaseste in intima la nivelul stratului subendotelial, in medie unde este cel mai bine reprezentat si in adventitie. La nivelul mediei sunt mai multe randuri de celule musculare si intre randuri se gasesc jonctiuni GAP.

Fibra musculara neteda vasculara se comporta similar unui fibroblast: in caz de agresiune ea prolifereaza si poate capata proprietati fagocitare.

D. TESUTUL NERVOS

Este reprezentat de fibre amielinice (cele mai numeroase) ce apartin SNV si se termina butonat, fibre mielinice in zone cu baro si chemoreceptori si microganglioni nervosi in adventitia unor vase.

CLASIFICAREA MORFOFUNCTIONALA A VASELOR

- pentru conducere: artere elastice

-de distributie: artere musculare

- cu rol in reglarea presiunii: arteriole si metaarteriole

-pentru schimb cu tesuturile: capilare si venule postcapilare (pericitare)

-pentru intoarcerea sangelui: venele mici, mijlocii si mari

Macrovasculatura: arterele elastice, musculare si venele.

Microvasculatura: restul

ARTERELE ELASTICE

Sunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic, subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 de straturi), limitante elastice interna si externa, iar adventitia are toate componentele. Limitanta elastica interna este o lamela elastica groasa, fenestrata si ondulata

ARTERELE MUSCULARE

Spre deosebire de cele elastice, au rare lamele elastice. Prezinta limitante elastice interna si externa. Unele au perete gros comparativ cu lumenul: aa. coronare, aa. membrelor inferioare. Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai subtire.

ARTERIOLA

Diametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui, fibrele musculare netede sunt asezate pe 1, 2, 3 randuri, cele mai mari (cu 3-4 randuri) pot avea limitanta elastica interna (arteriolele mici renale), niciodata externa, si vasa vasorum. Arteriolele cu un sigur rand de fibre au fibrele dispuse continuu.

METAARTERIOLA

Este o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe o membrana bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre musculare netede, discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s).

Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de a mentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, opreste complet fluxul sangvin.

Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici.

CAPILARUL

Exista mai multe tipuri de capilarizare:

- normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara

- reteaua poate fi suntata de un vas care leaga arteriola de venula, caracteristic arteriolelor mici fara limitanta elastica interna, cu fibre in strat continuu, bine inervata. Acest tip de retea se intalneste la nivelul muschilor, pielii degetelor subunghial, urechii. Ea regleaza presiunea si fluxul sanguin; are rol in mentinerea caldurii in acea regiune

- capilare-venula-capilare/ venula-capilare-venula; alcatuiesc sistemul port venos; se intalneste la nivelul ficatului

- sistemul port arterial: capilare-arteriola-capilare; se intalneste la nivelul glomerulului renal, pancreasului

In rinichi, ficat, m. striat, reteaua capilara este abundenta. Retelele capilare sunt mai slab reprezentate in mm. netezi, tesutul conjunctiv dens.

Peretele capilarului este format dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o membrana bazala in dedublarea careia se gasesc pericite.Nu prezinta tunica medie.

TIPURI DE CAPILARE

-capilare continue: intre celule exista jonctiuni stranse si GAP; au un diametru de 5-10 micrometri; se gasesc in: SNC, muschi, glande exocrine, plamani, timus, retina, etc.

-capilare fenestrate: prezinta fenestre (orificii rotunde) intre celulele endoteliale, au diametru de 50-80 nanometrii; fenestrele pot avea diafragme; se gasesc in glandele exocrine, tract gastro-intestinal, plexuri coroide, rinichi (nu au diafragma).

-capilare sinusoide: au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazala discontinuue; pericitele lipsesc; se gasesc in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa, hipofiza anterioara.

VENULELE POSTCAPILARE

Au un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarele continue si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri (de obicei 200 micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar pericitele. Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile , ce se pot desface sub actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurul lor intalnim mastocite, eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor endoteliale). Nu prezinta tunica medie.

Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic.

a.-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuie sa fie asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase mai mari in tunica medie si intima).

b.-bariera sange-aer (alveolo-capilara)

c.-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarte selectiva; cu capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi.

d.-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane, neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilare continue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale.

Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt:

-suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figurate sanguine

-celula endoteliala propriu-zisa

-membrana bazala capilara

Ph-ul, diversele gradiente, marimea si incarcarea electrica a particulelor, fenestratiile sunt factori care influenteaza difuziunea. Prin jonctiunile intercelulare pot trece particule cu diametrul mai mic de 2 nm, prin diafragmele fenestratiilor particule cu diametrul mai mic de 10nm (transport selectiv electric), iar prin canalele transcelulare si veziculele plasmalemale (diacitoza) particule cu diametrul mai mare de 10 nm.

*Valva venoasa are: endoteliu, membrana bazala si elemente ale stratului subendotelial in ax.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 485
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved