Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Finalitatile si obiectivele sportului de performanta: integrarea acestora in tara noastra. Actiunea sistemica a factorilor si indicatorilor care determina performanta sportiva de valoare internationala: modelul logic al factorilor implicati

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI FLUTURE
STUDIU PRIVIND VIOLENTA SI AGRESIVITATEA IN SPORT
ISTORICUL JOCULUI DE VOLEI
Proiectul activitatii didactice : Mari Campioni ai Gimnasticii Romanesti
INOT SINCRON
TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI SPATE
Cauzele traumatismelor sportive la echipele nationale de rugby ale Romaniei
Tulburarile de somn
Modelul de concurs sportiv: Prognoza performantei si graficele competitiei. Componentele modelului si modelarea.
De ce USAIN BOLT ?

Finalitatile si obiectivele sportului de performanta: integrarea acestora in tara noastra. Actiunea sistemica a factorilor si indicatorilor care determina performanta sportiva de valoare internationala: modelul logic al factorilor implicati.

1.1. Sistematizarea finalitatilor si obiectivelor educatiei fizice si sportului, dezvaluie un spatiu larg al problematicii pe care il cuprinde acest domeniu, complex ca structura, esenta si circulatie. Necesitatea clasificarii lor, a elaborarii unei taxonomii este dictata nu numai de considerente didactice, dar si practice, pentru ca este nevoie sa stabilim conexiunile dintre aceste finalitati, dependenta sau independenta abordarii lor, paralelismul, interferenta sau transferul desfasurarii acestora. Conceptul de finalitate sau obiectiv general este agreat de UNESCO, prin elementele sale caracteristice care-l definesc, implicand atat ideea de scop cat si pe cea de directie si efect. Abordarea finalitatilor depaseste planul teoretic si se extinde indeosebi asupra practicilor generate de aceste finalitati, care, la randul lor, isi determina obiectivele medii si cele speciale sau operationale.



Conceptele de educatie fizica si educatie sportiva, inrudite prin finalitati si obiective diferentiate, prin structuri si metodologii, alcatuiesc, in desfasurarea lor articulara si controlata, un sistem care isi propune sa indeplineasca predominant un rol instructiv-educativ. Ele se inglobeaza pentru acest motiv esential, in sfera generoasa si larga a macrosistemului educatiei, care se diversifica corespunzator directiilor de perfectionare ale formelor de manifestare umana. In cadrul acestui concept cuprinzator, educatia fizica si cea sportiva contribuie la indeplinirea obiectivelor si implinirea sensurilor majore ale actului educational. Relatia dintre finalitatile si obiectivele educatiei fizice si sportive si obiectivele generale ale educatiei este directa si reciproca. Primele pastreaza toate trasaturile definitorii ale ultimelor, diferentiindu-se doar prin continut, mijloace, metode si criterii de realizare si evaluare.

In acest sens finalitatile (obiectivele generale), obiectivele medii (intermediare) si speciale (operationale), proprii educatiei fizice si sportive, izvorasc din cerintele realizarii idealului societatii noastre, care inseamna libertate si democratie.

Actiunea educatiei fizice si sportive se incadreaza intr-un sistem convergent de mijloace si actiuni care influenteaza, pe diferite planuri, fiinta umana, in vederea formarii educarii si integrarii ei sociale. Educatia fizica si sportiva scolara, extrascolara, de masa si de performanta, contribuie la permanentizarea procesului educativ (in viata individului) in viziunea moderna, pe care societatea isi propune sa o concretizeze. Educatia permanenta, principiu de baza in pedagogie, se impune cu tot mai multa autoritate in intreaga activitate de instruire si educatie, asigurand pregatirea pentru autoeducatie si autoevaluare realista si continua.

Educatia fizica si sportiva, ca parte componenta a educatiei integrale, actioneaza nu numai asupra laturii biologice a fiintei umane, ci si asupra personalitatii ei.

Intre educatia fizica si cea sportiva, pe de o parte, si celelalte componente ale educatiei, pe de alta parte, exista o legatura organica. Pentru a fi mentinuta este necesar ca exercitiul fizic, valorificat extensiv de educatia fizica si intensiv de cea sportiva, sa fie incadrata intr-o masura mai mare in activitatile de ordin cultural, artistic, moral si social.

Finalitatile si obiectivele educatiei fizice si sportive

Finalitati

Obiective medii

Obiective speciale (operationale)

1. Intarirea si mentinerea sanatatii

1.1. Dezvoltarea fizica si corporala armonioasa

1.1.1. Cresterea si dezvoltarea normala a corpului, a indicilor morfo-functionali

1.1.2. Functionarea optima a organismului

1.1.3. Prevenirea si corectarea deficientelor


Finalitati

Obiective medii

Obiective speciale (operationale)

1. Intarirea si mentinerea sanatatii

1.2. Recuperarea posttraumatica, prin cultura fizica medicala si practicarea sportului

1.2.1. Utilizarea mijloacelor specifice culturii fizice medicale, practicarea exercitiilor fizice si a sportului

1.3. Organizarea activitatilor de educatie fizica si sportiva pentru handicapati

1.3.1. Dobandirea unor priceperi, deprinderi, atitudini si calitati motrice de baza

1.3.2. Asigurarea unei dezvoltari psihomotrice, care sa permita practicarea exercitiilor fizice, a unor sporturi accesibile varstelor si sexelor

1.3.3. Organizarea si participarea la intreceri sportive specifice

2. Vigoarea si rezistenta fizica

2.1. Realizarea unei caliri fizice a corpului

2.1.1. Calirea organismului, folosind factorii naturali (apa, aer, soare)

2.1.2. Dobandirea si formarea de cunostinte si deprinderi igienico-sanitare

3. Dezvoltarea fizica armonioasa (si echilibrata)

3.1. Asigurarea unei capacitati fizice ridicate

3.1.1. Dezvoltarea si formarea la un nivel superior a aptitudinilor, a calitatilor motrice de baza si combinate (viteza, forta, rezistenta, indemanarea, detenta, supletea, mobilitatea etc.), dezvoltarea psihosomatica

3.1.2. Parfectionarea unor deprinderi de baza (mers, alergare, aruncare, saritura etc.) si aplicative (echilibru, tractiuni, transport de greutati etc.)

3.2. Formarea unor calitati psihice

3.2.1. Dezvoltarea capacitatii de autoreglare a comportamentului (flexibilitate, adaptare si rezistenta la situatii, conditii variate sau dificile de mediu)

3.2.2. Dezvoltarea unor calitati psihice cognitive (senzatii, perceptii, reprezentari, imaginatie, gandire etc.), afective (sentimente, pasiuni etc.), volitive (curaj, hotarare, spirit de initiativa, perseverenta etc.) si estetice (eleganta, suplete etc.)

3.2.3. Formarea unor trasaturi de personalitate: caracter (fermitate, spirit de decizie, intransigenta, independenta): temperament (autocontrol, optimism, combativitate): atitudini (disciplina, ordine, stapanire de sine, patriotism, motivatie de realizare profesionala): aptitudini (de organizare, creativitate etc.)


Finalitati

Obiective medii

Obiective speciale (operationale)

4. Insusirea cunostintelor, formarea priceperilor si a atitudinilor cerute de practicarea unor sporturi

4.1. Practicarea individuala si in colectiv a diferitelor ramuri sportive

4.1.1. Dobandirea si perfectionarea, pana la maiestrie, a unor cunostinte, priceperi si deprinderi tehnice si tactice specifice diferitelor ramuri sportive

4.1.2. Dobandirea unor cunostinte organizatorice necesare in activitatea de practicare a disciplinelor sportive

4.2. Organizarea activitatilor sportive

4.2.1. Insusirea normelor si regulilor de practicare si organizare a activitatii

4.3. Pregatirea si formarea instructorilor, arbitrilor, a celorlalti tehnicieni necesari pentru organizarea activitatilor sportive

4.3.1. Dobandirea de cunostinte, priceperi si deprinderi specifice

5. Cultivarea interesului pentru sport si a capacitatii de apreciere a competitiilor

5.1. Realizarea unei educatii sportive: criterii de apreciere, interes, etc.

5.1.1. Formarea si dobandirea unor priceperi si cunostinte tehnice specifice diferitelor probe si discipline sportive

5.1.2. Formarea interesului pentru practicarea sportului si aprecierea lui

5.1.3. Stapanirea mjloacelor de evaluare si apreciere a rezultatului sportiv

6. Pregatirea pentru educatie fizica si sportiva continua si adevata varstei

6.1. Utilizarea exercitiului fizic si a sportului pentru activitatea instructiv-educativa

6.1.1. Practicarea independenta, in functie de varsta, de conditii, posibilitati si situatii, a exercitiilor fizice si a diferitelor discipline sportive

6.1.2. Participarea la activitatile sportive de masa

6.1.3. Participarea regulata a gimnasticii de inviorare si a gimnasticii de intretinere

6.2. Realizarea unei educatii fizice si psihice permanente

6.2.1. Educarea simtului instruirii si perfectionarii continue, realizarea unei educatii permanente

6.2.2. Cunostinte de igiena a activitatii sportive si profesionale

7. Cunoasterea si asimilarea idealului olimpic, cultivarea respectului fata de valorile sportive si de fairplay

7.1. Educarea in spiritul sportivitatii, al corectitudinii si fair-play-ului

7.1.1. Educarea si formarea simtului sportivitatii, cinstei, generozitatii, corectitudinii si fair-play-ului

7.1.2. Realizarea educatiei sportive, cultivarea spiritului sportiv in intreaga viata sociala a individului


Finalitati

Obiective medii

Obiective speciale (operationale)

8. Cresterea prestigiului sportului romanesc in lume, sporirea contributiei sale la mai buna cunoastere a tinerilor, realizarea idealurilor de pace, prietenie si colaborare

8.1. Cresterea continua a performantelor sportive

8.1.1. Pregatirea specifica, in pas cu exigentele contemporane, pentru obtinerea marilor performante si rezultate sportive

8.1.2. Educarea in spiritul de inalta exigenta si responsabilitate in pregatire si concurs

8.1.3. Formarea unor inalte trasaturi de caracter si personalitate

8.1.4. Cultivarea la sportivi a dragostei fata de cei pe care-i reprezinta, fata de colectivul din care face parte

8.1.5. Reprezentarea cu cinste si demnitate a patriei noastre, a tricolorului romanesc

9. Contributii la educarea moral-civica si patriotica

9.1. Formarea unui profil moral adecvat pentru activitatea sportiva si productiva

9.1.1. Educarea in spiritul respectului fata de munca



9.1.2. Educarea si perfectionarea simtului datoriei fata de profesia aleasa

9.2. Cresterea responsabilitatii sociale, a simtului datoriei, a civismului

9.2.1. Educarea in spiritul cresterii responsabilitatii pentru profesia aleasa, a pasiunii pentru optimizarea rezultatelor activitatii si a spiritului de creativitate

9.2.2. Formarea si dezvoltarea simtului etic in intreaga activitate

9.3. Educarea in spiritul colectivist, de echipa, al capacitatii de autodepasire

9.3.1. Educarea unor trasaturi de personalitate specifice activitatii productive (cooperarea, independenta in decizie, autodepasirea, spiritul novator etc.)

9.3.2. Formarea responsabilitatii fata de interesele generale ale colectivului

9.4. Educarea in spiritul simtului datoriei

9.4.1. Formarea si educarea in spiritul datoriei patriotice


Finalitati

Obiective medii

Obiective speciale (operationale)

10. Pregatirea (indirecta) pentru munca, pentru activitatea sociala eficienta si pentru participare

10.1. Asigurarea unei temeinice pregatiri fizice pentru activitatea productiva

10.1.1. Pregatirea fizica necesara integrarii in activitatea productiva

10.1.2. Perfectionarea unor deprinderi si priceperi speciale (selective) pentru activitatea productiva (coordonare, precizie manuala, acuitate vizuala, auditiva, tactila, etc., simt cromatic, vigilenta, distributie a atentiei, perspicacitate etc.)

10.2. Formarea si dezvoltarea deprinderilor si priceperilor motrice de baza, a unor calitati psihice

10.2.1. Formarea si dezvoltarea unor aptitudini aplicative pentru activitatea productiva

10.2.2. Educarea unor calitati psihice in intreaga activitate

11. Contributii la educatia estetica si artistica

11.1. Formarea si dezvoltarea gustului estetic

11.1.1. Dezvoltarea unor calitati estetice: expresivitate, atitudine estetica, simtul si gustul estetic al ritmului si armoniei, coordonarea in miscari etc.

11.1.2. Organizarea si desfasurarea unor activitati sportive cu un continut artistico-sportiv

11.2.Formarea priceperii de a integra frumosul in stilul de viata si activitate

11.2.1. Formarea si perfectionarea unor priceperi si deprinderi estetice si artistice, prin folosirea si asocierea muzicii, dansului, cu exercitiile fizice

12. Pregatirea pentru turism si pentru timp liber

12.1. Practicarea individuala si in grup a diferitelor forme de turism (drumetii, excursii, cicloturism, plimbari pe schiuri etc.)

12.1.1. Formarea si dobandirea unor priceperi si cunostinte pentru practicarea diferitelor forme de turism

12.1.2. Realizarea unei odihne active si divertisment, prin practicarea turismului in timpul liber

12.2. Organizarea activitatilor turistice

12.2.1. Participarea la diverse actiuni turistice (de masa sau individuale)

O prima finalitate a activitatilor de educatie fizica si sportiva vizeaza ridicarea calitatii vietii, ca urmare a asigurarii unei stari optime de sanatate a intregii populatii, exprimata prin robustete si vigoare fizica, prelungirea duratei vietii active. Importanta acestei activitati in planul sanatatii publice este considerabila daca tinem seama de faptul ca miscarea contribuie, in cel mai inalt grad, la cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa, la imbunatatirea functiilor vitale ale organismului. De asemenea, exercitiul fizic, indeosebi sub forma lui analitica, are un rol activ in prevenirea si corectarea atitudinilor corporale vicioase si ale deficientelor fizice, mai ales in timpul perioadei de crestere. Mentinerea acestui nivel ridicat de functionalitate optima si adaptare la efortul fizic si psihic, indiferent de varsta, sex si specificul activitatii productive, determina o stare de echilibru biologic si sufletesc, asa-numita homeostazie.

A doua finalitate, din care deriva o suita de alte obiective ale activitatii sportive, vizeaza formarea unei capacitati fizice ridicate a omului, exprimata prin dezvoltarea la un nivel superior a aptitudinilor motrice de baza si acelor specifice diversitatii de gesturi motrice, de tehnici proprii sporturilor, concomitent cu dezvoltarea calitatilor motrice de baza (forta, rezistenta, viteza, indemanare, mobilitate), care reprezinta suportul formarii maiestriei sale motrice.

A treia finalitate se refera la psihicul uman, care este si el profund angajat in efortul fizic. Calitatile psihice din sfera cognitiva (senzatii, perceptii, reprezentari, gandire, imaginatie etc.), volitiva (curaj, spirit de initiativa, hotarare, perseverenta etc.), afectiva (sentimente, emotii etc.), estetica (simtul ritmului, al armoniei, al coordonarii miscarilor, expresivitatea combinata cu exactitatea actului motric tot mai rafinat), precum si trasaturile de personalitate (caracter, aptitudine, constiinta, etc.) sunt stimulate si educate in acest context, conturand o fiinta umana echilibrata, cu o personalitate armonios dezvoltata.

Un alt grup de finalitati si obiective vizeaza pregatirea fizica a cetatenilor, formarea si automatizarea deprinderilor si priceperilor motrice de baza, ale unor aptitudini aplicative; educarea lor in spiritul subordonarii si armonizarii intereselor individuale cu cele colective, al autodepasirii, al cristalizarii unui profil moral adecvat. Sensurile acestor finalitati si obiective sunt majore, ele facilitand integrarea si cresterea responsabilitatii sociale a individului. Prin urmare, pentru procesul muncii, societatea este direct interesata de existenta educatiei fizice si sportive, de organizarea lor ritmica, de orientarea lor ca atare, de diversitatea desfasurarii si generalizarii lor in actul cotidian al existentei umane.

Mentinerea unei bune functionalitati a organismului uman reprezinta o consecinta a practicarii sistematice a activitatilor sportive si turistice cu rol recreativ si compensator.

In domeniul sportului de performanta in tara noastra, una dintre principalele finalitati, de mare importanta si rezonanta, vizeaza cresterea prestigiului sportului romanesc in lume, sporirea contributiei sale la mai buna cunoastere a tinerilor, la realizarea idealurilor de pace, prietenie si colaborare. Pentru infaptuirea acestei finalitati se impune ridicarea la un nivel superior a intregii activitati sportive de performanta, a calitatii si eficientei procesului de selectie si pregatire a sportivilor, in toate ramurile de sport, in vederea realizarii unor rezultate si performante de nivel international, pentru reprezentarea cu demnitate a sportului romanesc la Jocurile Olimpice, Universiade, Campionate Mondiale si Europene, in competitiile internationale.

Realizarea unei temeinice instruiri si educatii sportive are deci ca finalitate cresterea continua a valorii rezultatelor sportive, a prestigiului sportului romanesc in lume. In zilele noastre, sportul constituie o modalitate specifica de reprezentare a potentialului fizic si spiritual al tineretului, performanta sportiva avand o incarcatura propagandistica verificata si intretinuta de circulatia evenimentului sportiv. In acelasi timp, dinamica recordurilor, altitudinea performantelor stabilite impun o cunoastere profunda a disponibilitatilor biologice si spirituale ale fiintei umane, o stimulare a cresterii acestora, dar si mutarea continua a limitelor de adaptare a organismului la eforturi tot mai mari pe care competitiile sportive le impun. In planul cunoasterii omului, sportul de performanta este, in fond, un adevarat experiment, incarcat de dramatism si, totodata, de imense satisfactii. Asa se explica, intr-un fel, optiunea si motivatia tineretului pentru practicarea lui, in profida dificultatilor pe care le incumba. Adaugand acestor sensuri pe cele care cultiva sentimentul onoarei, al mandriei de a reprezenta valori si simboluri de esenta spirituala, identificarea cu idealul olimpic, al sportivitatii, al fair-play-ului, toate acestea se inscriu ca finalitati si obiective, si implicit, consecinte ale instruirii si educatiei sportive.

Alte obiective urmaresc ridicarea nivelului general al activitatii sportive de performanta prin asigurarea dezvoltarii tuturor ramurilor de sport, crearea unor puternice unitati de pregatire, dezvoltarea bazei de masa a sportului de performanta, aplicarea cu consecventa a unor criterii de depistare si selectie a valorilor pentru toate ramurile si probele sportive. De asemenea, continua ridicare a nivelului performantelor este conditionata de perfectionarea procesului de antrenament al sportivilor, de cresterea aportului cercetarii stiintifice si al medicinei sportive la obtinerea rezultatelor de valoare mondiala.

In prezent, in teoria antrenamentului sportiv modern pot fi incluse cateva concepte noi, definitorii pentru evolutia acestui proces: abordarea sistemica, promovarea interdisciplinaritatii in elaborarea continutului antrenamentului si desfasurarea proceselor de instruire si educatie, relatia     dintre obiective, continuturi, metode si tehnici de verificare si apreciere, cunoscute sub denumirea de „curriculum”, notiune frecvent folosita si recomandata de UNESCO.

Iata cateva din ideile comune acestor concepte: in primul rand, nu se poate stabili continutul pregatirii inainte sau independent de obiective, iar in al doilea rand, fiecare componenta a antrenamentului se afla in stransa legatura cu toate celelalte. Conceput si organizat in felul acesta, in spiritul „curriculum”-ului, intregul proces de antrenament, de instruire si educatie devine mai coerent. Verificarile pe perioada pregatirii, rezultatele finale de la concurs, intr-un cuvant, toate evaluarile efectuate sunt date utile antrenamentului, permitand totodata si sportivilor sa-si cunoasca performantele si sa se raporteze permanent la obiectivele urmarite: logic, obiectivele relanseaza pregatirea si organizarea procesului de antrenament, de instruire si educatie, incheiat cu obtinerea anumitor performante sportive.

Procesul de antrenament impune elaborarea planului de pregatire pe un ciclu olimpic, defalcat pe un an si pe etape, in conditiile cooperarii permanente cu ceilalti specialisti, cercetatori, medici s.a. care compun „echipa” raspunzatoare de pregatirea sportivilor. Aceasta activitate metodologica trebuie sa-i preocupe in mai mare masura pe antrenori la inceput de ciclu olimpic sau de etapa, acesta fiind momentul care marcheaza declansarea pregatirii pentru un campionat mondial, campionat european sau o alta competitie sportiva ce constituie obiectivul principal al activitatii lor. Astfel se va simplifica munca ulterioara, evitandu-se aparitia unor intreruperi intre diferitele secvente ale pregatirii.

Avantul extraordinar al stiintei si influenta sa binefacatoare asupra tuturor domeniilor de activitate se reflecta si asupra antrenamentului sportiv.

Avand in vedere complexitatea problemei, se impune folosirea unor metodologii care sa ofere antrenorilor, tuturor specialistilor, o viziune mai larga, mai completa si mai adecvata asupra diferitelor tehnologii utilizate in pregatirea sportivilor.

Conceptul de tehnologie a antrenamentului, provenit din domeniul industrial, starneste inca unele indoieli si obiectii, dar si-a consolidat autoritatea in tot mai multe tari.

In principiu, prin tehnologia antrenamentului sportiv se intelege un ansamblu de metode, mijloace si tehnici de instruire si educatie, de refacere a organismului dupa efort, utilizate in functie de obiectivele fixate si mai cu seama de performantele sportive. Pentru antrenori, folosirea unei tehnologii corespunzatoare presupune capacitatea de organizare si desfasurare a procesului de pregatire si refacere a sportivului dupa antrenament si concurs, asigurandu-i astfel succesul.

Cunoasterea acestor teorii si concepte care se conditioneaza reciproc poate conduce la ameliorari incontestabile, printre acestea cea mai evidenta parand a fi cresterea gradului de coerenta in elaborarea planurilor de pregatire, desfasurarea procesului de antrenament si refacere a sportivilor, de educarea lor, dar si de organizare a actiunilor de evaluare a concursurilor.

In concluzie, finalitatile si obiectivele activitatii sportive de performanta definesc si precizeaza directiile de actiune, sfera, dimensiunile si implicatiile economico-sociale si cultural-educative ale miscarii sportive din tara noastra, ca factor de formare, promovare si protejare a fiintei umane nu intr-un mod declarativ, ci practic, simplu si direct.

Sportul de performanta constituie, prin urmare, un proces pedagogic prin metodologie, un act educativ, prin principiile ce-l structureaza si prin efectele surprinse in plan comportamental, in atitudinea sportivului fata de munca si viata.

1.2. Actiunea sistemica a factorilor si indicatorilor care determina performanta sportiva de valoare internationala: modelul logic al factorilor implicati.

Universalitatea sportului, altitudinea si instabilitatea performantelor, ca si deplasarea lor continua catre limite biologice si psihice inca necunoscute omului obliga la reflexii si analize. Oamenii de stiinta, specialistii inteleg ca aceasta performanta nu izvoraste dintr-o aglomerare de fapte si intamplari, ci reprezinta un produs al efectelor determinate de actiunea concentrica a unor factori obiectivi si subiectivi. In stiinta sportului s-a facut un important pas inainte prin inventarierea si apoi masurarea acestor indicatori (factori), recurgandu-se la diverse procedee de obiectivizare si interpretare a lor. Intr-o perspectiva apropiata, cercetatorii domeniului isi propun sa determine eficienta maxima a acestor factori, stabilind ierarhia lor valorica, ordinea cronologica sau simultaneitatea interventiei lor utile, ca o conditie a adoptarii oportune si directionate a actului decizional cu privire la momentul si dozarea interventiei fiecaruia.

Intr-o astfel de viziune, calea spre organizarea conducerii stiintifice a antrenamentului in vederea obtinerii performantei sportive de circulatie internationala este deschisa. In rest, totul este o chestiune de metodologie si tehnologie. S-a trecut astfel la inventarierea indicatorilor (factorilor) care concura constant la obtinerea performantei sportive. Stabilirea numarului lor ramane o operatie deschisa, mai mult cu tendinta de inmultire decat de reducere, intrucat observatii si anchete repetate pot evidentia o sporire a acestora. Discutia asupra esentei si profilului indicatorilor nu poate fi nici inchisa si nici evitata. Pornind de la aceste ipoteze, inca de la inceputul deceniului al optulea s-a procedat la inventarierea indicatorilor (factorilor) determinanti ai performantei si la dezvaluirea interrelatiilor care-I conexeaza in interventia lor concreta. S-au evidentiat 67 de indicatori, care, prin natura lor, s-au pretat la o clasificare mai putin didactica si mai mult functionala. Desigur, taxonomia este o stiinta supusa intr-un fel arbitrariului, dar gruparea unor indicatori inruditi prin structura si efect ajuta la cunoasterea sferei lor de actiune, atat de indispensabila stabilirii unei eficiente sporite si efectuarii unui control riguros. Acesti 67 de indicatori au fost grupati, dupa natura lor, in 4 categorii: conceptuali, educativi si psihosociali, organizatorici, economico-financiari. In categoria indicatorilor conceptuali s-ar putea include: selectia, modelul de pregatire si concurs, asistenta metodico-stiintifica si medico-sportiva, sistemul de formare si perfectionare a specialistilor (antrenori, cercetatori, medici, etc.). In categoria indicatorilor psihosociali si educativi se incadreaza preocuparea pentru dezvoltarea personalitatii si educatia permanenta, atitudinea fata de pregatire, spiritul colectivist, motivatia sportivului (si a familiei) pentru aceasta activitate exprimata prin timpul si importanta pe care i le acorda, raportul dintre traseul profesional (scolar) si cel sportiv, modul de integrare sociala si de rezolvare a problemelor de viata (incadrarea in munca, intemeierea familiei etc.), disciplina constienta in pregatire si concurs, formarea personalitatii, a trasaturilor de caracter definitorii pentru un sportiv de elita etc.

In categoria organizatorico-administrativa este inclus sistemul de norme si cerinte privind problematica organizatorica a sportului, numarul unitatilor si sectiilor de performanta, diferentiate dupa profilul si nivelul lor valoric (olimpic, international, national si local), numarul sportivilor legitimati si clasificati (pe criterii de varsta si nivel valoric), numarul antrenorilor (vechimea, nivelul lor profesional si categoria de clasificare), numarul medicilor sportivi, al cercetatorilor de toate profilurile incadrati in organismele de resort, criteriile de control si apreciere a activitatii intregului efectiv de tehnicieni si specialisti. In categoria indicatorilor economico-financiari intra bugetul stabilit pregatirii si concursului sportiv, inventarul si echipamentul sportiv, baza materiala aferenta (sali, terenuri, spatii de cazare si refacere), alimentatia si sustinatoarele de efort, transportul s.a. Deasupra lor se constituie, ca o categorie distincta de indicatori, organizarea stiintifica a actului de conducere, respectiv sistemul de control, indrumare, evidenta, informare si decizie privind desfasurarea si realizarea indicatorilor nominalizati si catalogati anterior, in vederea realizarii unor obiective de performanta.

Diferentierea acestor indicatori pe categoriile amintite si plasarea lor intr-un tablou sinoptic, precum si sistemul de apreciere cantitativa si calitativa a modului si nivelului in care se afla si actioneaza ne permit compararea acestui ansamblu de date cu ceea ce se considera ipotetic sau a fost verificat de practica drept model generator de inalta performanta. Pe baza experientei internationale si nationale, a observatiei indelungate si a verificarilor repetate, se poate alcatui acest model operativ, care devine un instrument de apreciere si un punct de referinta. Organizarea si conducerea stiintifica a sportului de inalta performanta din zilele noastre si-au creat nu numai o filozofie si o economie proprii, ci si modele logice prin selectia indicatorilor care le compun, legice prin indispensabilul acestora si matematice prin valorile si raporturile pe care le asociaza in aplicarea lor, in conditii date.

Modelul logic al performantei sportive

Categoria

Indicatori

Model

1

Conceptuali

Selectie

Numarul copiilor si tinerilor testati anual

2

Model

Antrenament

3

Concurs

4

Sistem de asistenta

Pregatire la altitudine

5

Refacere

6

Recuperare

7

Stiintifica-interdisciplinara




8

Medico-sportiva

9

Tehnicieni

Formare

10

Perfectionare

11

Psiho-sociali si educativi

Educativi

Formarea si dezvoltarea multilaterala a personalitatii

12

Atitudinea fata de pregatire

13

Spirit colectivist

14

Disciplina constienta

15

Conduita morala

16

Colaborare si combativitate in concurs

17

Motivatia

18

Traseu scolar profesional

19

Educatia permanenta si integrarea sociala

20

Organizatorico-administrativi

Unitati sportive de performanta (numar)

Cluburi sportive – nivel juniori

21

Cluburi sportive – nivel seniori

22

Cluburi sportive cu sectii de nivel olimpic

23

Cluburi sportive cu sectii de nivel international

24

Cluburi sportive cu sectii de nivel national

25

Asociatii sportive cu sectii de performanta

26

Asociatii sportive cu sectii de nivel olimpic

27

Asociatii sportive cu sectii de nivel international

28

Asociatii sportive cu sectii de nivel national

29

Asociatii sportive cu sectii de nivel local

30

Antrenori (numar)

Emeriti

31

Categoria I

32

Categoria a II-a

33

Categoria a III-a

34

Categoria a IV-a


Categoria

Indicatori

Model

35

Organizatorico-administrativi

Sportivi legitimati (numar)

Copii

36

Juniori III

37

Juniori II (cadeti)

38

Juniori I

39



Tineret

40

Seniori

41

Sportivi clasificati (numar)

Maestri internationali

42

Maestri ai sportului

43

Candidat olimpic

44

Categoria I

45

Categoria a II-a

46

Categoria a III-a

47

Copii

48

Specialisti (numar)

Cercetatori (psihologi, metodisti etc.)

49

Medici sportivi

50

Asistenti medicali

51

Economico-financiari

Spatii

Pentru antrenament

52

Pentru concurs – omologate

53

Pentru refacere, masa si cazare

54

Echipament

Pentru antrenament

55

De concurs

56

Inventar

Pentru antrenament

57

De concurs

58

Bugetul mediu al sectiei

59

Obiective

De instruire – pe volum de antrenament – repetari

60

De instruire – pe volum – tone ridicate

61

De concurs

62

Organizare si conducere

Planuri de pregatire

Pe ciclu olimpic

63

Anual, pe etape

64

Probleme de control si analiza activitatii

Lunar

65

Trimestrial

66

Elaborarea de strategii si tactici

Pe un interval olimpic

67

Pe fiecare an al intervalului olimpic

Sinteze: Valorile modelului / Valorile realizate

Programarea modelului logic al performantei presupune nu numai evidenta investitiilor, a valorilor indicatorilor, ca si permanenta lor corelatie cu nivelul performantei realizate, ci si stabilirea strategiei actionarii care impune o ierarhizare in functie de valoare si o cronologie optima a indicatorilor respectivi.

Inventarierea indicatorilor care concura la obtinerea performantei sportive, diferentierea lor pe temeiul directiei de actiune si al efectului urmarit (indispensabila pentru angajarea responsabila a specialistului indicat si pentru aplicarea metodologiei adecvate) constituie doar un moment initial al elaborarii modelului respectiv. Importanta este declansarea operatiilor reclamate de indicatori, deci programarea modelului. Pornind de la constatarea ca interventia indicatorilor este extrem de diversificata – cand simultana, cand succesiva, pentru unii vremelnica, pentru altii permanenta – se impune stabilirea ierarhiei valorice (calitative) a acestora, cunoasterea contributiei directe sau indirecte si a gradului lor de importanta – principala sau secundara.

Pe baza observatiilor, reconstituirilor, anchetelor si a datelor furnizate de literatura de specialitate, apreciem ca exista deja o ierarhizare valorica a acestor indicatori inclusi in model. Evident, potentialul nativ este acela care ofera perspectiva inaltei performante. Deceniul al saptelea al sportului romanesc a fost dominat de cativa sportivi de talie mondiala, cum au fost: Nadia Comaneci, Ilie Nastase, Ion Tiriac, Ivan Patzaichin, supradotati pentru disciplinele sportive pe care le-au practicat. Iata de ce consideram capitala selectia in aceasta perspectiva, motiv pentru care o situam pe pozitia I a ecuatiei performantei sportive de valoare internationala. In literatura de specialitate se considera ca selectia, depistarea talentului sportiv, determina, in proportie de 70% destinul unui mare sportiv. Pe pozitia a II-a se plaseaza motivatia sportivului pentru inalta performanta, fara de care valorile ereditare (calitatile motrice perfectibile, nivelul primar al capacitatii de efort ridicat, tipul somatic ideal etc.) n-ar mai putea fi evidentiate. Disciplina muncii sportive, situata pe pozitia a III-a, reprezinta o conditie fundamentala a valorificarii calitatilor native si a mentinerii ei timp de mai multi ani (8-12 ani), a devotamentului, a daruirii tanarului sportiv, indiferent de multitudinea factorilor perturbatori care il pot stanjeni in dorinta sa de afirmare. Pe pozitia a IV-a se situeaza valoarea modelului de pregatire si concurs si a sistemului de refacere, care fructifica talentul innobilat  de constanta, adeziunea si disciplina de fier manifestate de sportivul confruntat cu rigorile modelului de pregatire si concurs. Pozitia urmatoare, a V-a, este ocupata de antrenor, dispecerul intregului proces (de selectie, pregatire si educatie a sportivului) si responsabilul principal pentru calitatea performantei si repetabilitatea ei. El beneficiaza de asistenta medico-sportiva neintrerupta, insarcinata cu mentinerea starii de sanatate in conditiile unor eforturi mari si prelungite si dirijarea acestora de-a lungul planificarii antrenamentelor – pozitia a VI-a si a VII-a – aportul cercetarii stiintifice, tot mai implicata in cunoasterea legitatilor metodologice, biologice si psiho-sociale care guverneaza concursul si pregatirea sportivilor. Dinamica impetuoasa a informatiilor, a datelor si concluziilor in planul cunoasterii acestor legitati, a noutatilor ce apar pretutindeni reclama insa organizarea unui proces ciclic de perfectionare a tuturor tipurilor de specialisti – pozitia a VIII-a implicati in angrenajul tot mai complex al performantei sportive internationale. Pe pozitia urmatoare, a IX-a, se situeaza, in viziunea noastra, baza materiala, cu toate componentele ei diverse (sala, terenul, echipamentul, inventarul etc.). Intr-o anumita masura, o baza materiala insuficienta poate fi compensata partial sau temporar de interventia oportuna, energica si adecvata a celorlalti indicatori. Se cunosc cazuri in care puternice baze materiale nu furnizeaza performanta intalnita si izvorata uneori in situatii mai putin avantajoase pe planul dotarii.

Indicatorii de ordin organizatoric, situati pe pozitia a X-a, vizeaza in mare masura latura cantitativa a procesului, care nu trebuie ignorata sau omisa. Functionalitatea acestuia, buna articulare a sistemului de promovare, realizarea unor raporturi optime pe plan didactic si sub aspectul asistentei medicale si stiintifice, intre numarul sportivilor si acela al cadrelor, angrenarea lor ritmica intr-un sistem competitional, stimulator, conditioneaza obtinerea unor performante de valoare. Si, in sfarsit, schema (modelul) operationala retine importanta majora a organizarii conducerii stiintifice, un indicator cu rol de sinteza care controleaza actiunea tuturor indicatorilor, momentul si dozarea interventiei, provocand interventia compensatorie (atat de frecventa) pentru echilibrarea efectului final si marirea eficientei intregului proces. Conducerea stiintifica este aceea care, actionand oportun, modifica strategia pentru a contracara influenta unor factori perturbatori neprevazuti. Acest indicator de sinteza, caruia ii revine cel mai important rol in procesul de antrenament, nu are numar de ordine ierarhica.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1259
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site