Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


PROIECTAREA UNUI MIC SISTEM DE ALARMARE LA EFRACTIE

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
REZISTOARE ELECTRICE - Fisa de documentare
Dispozitive si circuite de proximare
Tipuri principale de CNA
INSTALATII ELECTRICE LA CONSUMATORI
Transformatorul de sudura - Generalitati
Motoare cu momente ridicate
Papuci licurici
Blocul BAZA DE TIMP (BBT)
Jonctiunea PN
Constructia masinilor sincrone

PROIECTAREA UNUI MIC SISTEM DE ALARMARE LA EFRACTIE




Inainte de a va concepe sistemul dumneavoastra de securitate, trebuie sa luati in considerare urmatoarele:

Estimati suprafata resedintei sau birourilor dumneavoastra (in metrii patrati).

Numarati “deschiderile” accesibile din intreaga zona pe care doriti sa o protejati (usi, ferestre, luminatoare, porti, sparturi in gard, etc)

Determinati punctele normale de intrare in viitoarea zona protejata (usi de intrare, usi de garaj si orice usa pe care intrati in mod normal in perimetru).

Faceti un plan pe hartie si insemnati TOATE punctele posibile – in mod rezonabil - de patrundere. (inclusiv peste garduri, etc)

Alegeti un loc ferit in care sa montati centrala antiefractie ( fie in pivinita, camari sau alt loc inaccesibil in mod normal).

Sistemul il veti putea concepe in sistem “muti-treapta”. Astfel, in cazul in care spargatorul trece printr-un mijloc de protectie , sa-l “intampine” alt echipament .

Incepeti prin a va proteja intrarile comune si naturale – in principal porti si/sau usi de intrare. Pentru acestea puteti utiliza contactele magentice.

Totusi, nu e bine sa va incredeti intr-un singur mijloc de protectie ( pe langa faptul ca se poate defecta, el poate fi scos din uz in mod intentionat.) Dublati contactele magnetice cu detectoare de miscare, acolo unde stiti sau va asteptati sa aveti un trafic mai mare ( ex: holul care duce spre sufragerie sau dormitor)

Urmatorul nivel de securitate va trebui sa abordeze “deschiderile accesibile” cum ar fi usile si geamurile de la nivelul cel mai de jos.

Daca aveti zone usor de escaladat luati in considerare si zonele de la etaj, inclusiv deschiderile din acoperis ( mai ales daca locuinta este alipita de alte case vecine )

Un nivel bun de securitate presupune o anuntare cat mai timpurie – chiar anticipata – a evenimentului de efractie. De aceea, pentru zonele de la parter puteti monta detectoare de geam spart, astfel incat sa puteti fi anuntat inca din faza in care cineva ar incerca sa patrunda prin geam.

Barierele cu infrarosu constituie cel mai simplu mijloc de protejare a gardurilor, curtilor si chiar a peretilor, impotriva escaladarii acestora catre deschiderile din casa.

Dupa ce v-ati amplasat echipamentele antiefractie, verificati inca o data daca acestea “acopera” zonele in vederea unei protectii fara puncte slabe

Componentele de baza ale unui sistme de securitate antiefractie



Panoul de control si comanda (centrala antiefractie): este creierul sistemului dumneavoastra de securitate. Acest panou inteligent determina starea detectoarelor, senzorior si contactelor conectate la el. Mai mult, panoul poate activa diverse contacte in vederea declansarii sirenelor, aprinderii luminilor sau controlului altor echipamente din locuinta ( aer conditionat, etc)



Panoul de control este prevazut cu transformator de alimetare a sistemului de securitate si cu baterie de rezerva in cazul in care tensiunea de alimentare este intrerupta ( accidental sau intentionat)

Unele panouri sunt prevazute cu asa numitul comunicator – circuit care permite conectarea panoului de alarama la liniile telefonice, in vederea anuntarii la distanta a alarmelor.

Tastatura: Acest echipament constituie interfata intre utilizator is sistemul antiefractie. De obicei tastaturile, prevazute cu LED-uri sau afisaje cu cristale lichide, arata starea sistemului, indicand zona aflata in alarma, “istoricul” alarmelor aparute, diverse eventuale conditii de defect in sistem. Totodata, tastatura permita controlul sistemul antiefractie: introducerea codului de activare /dezactivare a sistemului de alarma ( armare/dezarmare) si a programarii sistemului. De obicei la un panou de alarmare se pot cupla mai multe tastaturi ce pot fi instalate prin casa in scopul unei mai usoare utilizari ( ex: una doua tastaturi instala te la intrarea/intrarile in casa pentru o activare/dezactivare a sistemului, atunci cand veniti/parsiti cladirea si una in dormitor pentru activarea sistemului atunci cand va culcati.

Sirene/lampa stroboscopica: Sunt echipamente periferice de iesire care sunt utilizate in alertarea locala atunci cand sistemul intra in stare de alarma.

Contacte magnetice: Aceste echipamente sunt de diferite forme, marimi si functiuni. Ele se instaleaza la ferestre, usi si in orice obiect care poate fi mutat.

Contactele magentice sunt formate din 2 componente: magentul care se instaleaza pe partea mobila a geamului sau usii si contactul trestie ( reed) propriuzis care se instaleaza in rama geamului sau usii.

Din punct de vedere al instalarii se pot deosebi doua tipuri de contacte: cu montaj ingropata in rama sau cu montaj aparent ( la suprafata ramei)

Detectoare de miscare: Echipamente care constau intr-un senzor de infrarosu ( in general) asupra caruia radiatia infrarosie ( caldura) este concentrata cu ajutorul unor lentile speciale montate pe detector ( asa precum lupa concentreaza razele soarelui). Detectorul seiszeaza schimbarea de “caldura” din incaperea in care este montat. In acel moment el deschide un contact aflat in supravegherea unei intrari electrice din panoul de alarmare. Se genreaza alarma.

Detectoarele de geam spart: Sunt multe tehnologii utilizate in sesizarea spargerii unui geam. Totusi, una din cele mai populare sunt cele care “aud” spargerea geamului, spargere care are o anumita gama de frecvente , specifice, sesizate de detector. Nu va faceti griji, detectoarele furnizate de Rolf sesizeaza si spargerea geamurilor laminate si cele prevazute cu folie cu ranforsari sau alte tipuri de geamuri utilizate.

Barierele cu infrarosu sunt formate din doua parti: un emitator si un receptor. Emitatorul emite un fascicul de radiatie infrarosie, receptionata de receptor. Atunci cand “bariera” de radiatie este intrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primeste semnal, sesizeaza panoul de alarmare. Acesta declanseaza sirena de alarmare.

Determinati “zonele” si “punctele de protectie”.

Probabil ca ati sesizat ca una din principalele caracteristici ale unui panou antiefractie se refera la numarul de “zone” acceptate.

“Punctele de protectie” sau echipamentele individuale reprezinta locurile “punctuale” pe care dorim sa le protejam ( ex: usa de la intrare, geamul de la parter dinspre strada, usa de la pivnita, holul de la parter – protejat printtr-un detector de deplasare, etc).

Unul sau mai multe “puncte de protectie” pot constituii o “zona de protectie”.

De exemplu, puteti avea 3 contacte magentice la 3 geamuri ale dormitorului. Aceste “puncte individuale de protectie” pot fi grupate pe o singura “zona” – numita dormitor.

Fizic, acest lucru se face prin conectarea contactelor magentice, in paralel, pe acelasi circuit de protectie.

Punctele de intrare/iesire – usile de acces – se cupleaza, de obicei, singure pe un singur circuit de protectie.

La fel si detectoarele de miscare.

Practic, numarul de zone acceptate de un panou de alarmare este dat de numarul de circuite de intrare ( sesizare alarme) cu care este prevazut.

In schimb, numarul “punctelor individuale de protectie” poate fi mai mare decat numarul zonelor.

Acum, cu un asa bagaj generos de informatii puteti sa incepeti sa va proiectati propriul sistem.

Pasul 1: Alegerea sistemului antiefractie

Determinati numarul de puncte individuale si apoi grupati-le, astfel incat sa aveti eficienta maxima.

Cu cat veti avea mai putine puncte individuale pe un circuit (zona), cu atat mai precis va fi sistemul dumneavoastra in indicarea locului in alarma.

Totusi, nu exgerati punand pe fiecare circuit cate un singur senzor sau detector, daca nu e cazul. Nu va ajuta prea mult sa detectati cu precizie faptul ca cineva a intrat in dormitor prin geamul din stanga sau prin cel din dreapta. Important este ca cineva a intrat in dormitor. Dar, va ajuta sa stiti daca cineva a intrat la parter prin usa principala sau cea de la gradina, din spate.

Dupa ce v-ati determinat zonele alegeti centrala care sa aiba cel putin acelasi numar de circuite de protectie cate “zone” v-ati definit.

Este bine sa aveti, suplimentar, unul sau doua circuite de protectie fata de numarul zonelor definite.

In plus, daca centrala permite si extinderea zonelor de protectie prin cuplarea radio a unor echipamente antiefractie – cu emitator – solutia ar putea fi mai buna.




Nu se stie cand veti avea nevoie de o extindere si poate ca nu veti putea trage cabluri.

Alegeti un echipament bun, in general de marca. Nu va lasati “furat” de pret.

Alarmele false, atat de frecvente la echipamentele ieftine va vor da mai multa bataie de cap decat va inchipuiti.

Suportul tehnic este la fel de important.

Functiile de baza ( ce trebuie sa faca sistemul) ale panoului ar trebui sa fie:

Armare/dezarmare generala – toate echipamentele. Atunci cand plecati de acasa

Armare/dezarmare partiala – sistemul activeaza/dezactiveaza doar echipamentele dintr-o anumita zona (ex: camera, birou, etaj, etc.)

Armare/dezarmare perimetrala – asemanatore cu cea descrisa mai sus, functia permite armarea echipamentelor aflate doar    pe perimetrul cladirii, asigurandu-ne protectia si atunci cand ne aflam in casa.

Armarea cu “bypass” – functie ce permite armarea sistemului chiar daca una din zone (unul din puncte sau circuitul respectiv) este in stare de defect.

Armarea/dezarmarea cu intarziere – functie ce intarzie armarea si/sau dezarmarea sistemului pentru a permite utlizatorului sa acceseze tastatura montata chiar in zona protejata

Generarea unor alarme de atac – prin apasarea unor taste speciale aflate pe tastatura

Functie de producator sau tipul constructiv,    pot exista si alte functii care sa faca sistemul adaptabil anumitor locuri sau anumitor conditii de montaj si functionare.

Pasul 2: Alegerea tastaturii. Marea majoritate a sistemelor utilizeaza tastaturi alfanumerice

(afiseaza litere si numere pe un ecran LCD).

Altele pot afisa icoane grafice si chiar si harti.

Este recomandabilsa aveti minimum o tastatura de acest gen. Daca doriti mai multe, puteti alege tastaturi cu LED-uri. Acestea din urma va indica zona alarmata, poate chiar si tipul alarmei dar nu va pot da atatea indicatii ca cele furnizate de tastaturile cu LCD. In schimb sunt mai ieftine. Pot fi utilizate cu succes pentru sistemele cu mai putin de 6 zone protejate, cantitatea de informatii neffind foarte mare.

Pasul 3: Conectarea la linia telefonica. Este mai mult decat recomandabil sa va conectati panoul de alarmate la linia telefonica.

Pe langa faptul ca sistemul poate fi monitorizat de la distanta sau va poate trimite alarmele pe telefonul mobil, firma instalatoare va poate si diagnositca sistemul, in caz de defect, si, de asmenea, vi-l poate programa cu costuri mai mici.

Conectarea se face simplu, prin utilizarea unui cablu banal cu o cupla de telefon standard RJ45 la un capat, iar la celalat cu capete libere, prinse in conectorii corespunzatori ai panoului de alarmare.

Pasul 4: Instalarea sirenei/sirenelor. Puteti instala sirene atat pe interior cat si pe exterior (printr-un cablu cu 2 fire). Cele de exterior sunt ceva mai scumpe, rezista la intemperii si chiar la acte de vandalism (unele fiind prevazute si cu baterie interna de rezerva. Sirena se activeaza cand cineva taie conductorii de legatura cu panoul de alarmare.)

Pasul    5 Instalarea contactelor magentice si a detectorilor.

Desi nu este o regula clara, va sugeram sa instalati contacte ingropate la usi si aparente la ramele ferestrelor ( montare simplificata pe rame mai subtiri).

Functie de nivelul de amenintare, va puteti alege diferite tipuri de contacte magentice.

Detectoarele de deplasare se instaleaza, in general, la o inaltime cuprisa intre 1.8 - 3m. Atentie, campul lor de actiune –standard – este un triunghi cu varful in detector ( el focalizeaza energia). Unghiul de varf al triunghiului variaza, functie de tipul contrucitv , de la 5o la 80-120o. De altfel, unghiul poate fi modificat prin schimbarea lentilelor de focalizare a energiei.

Pentru celelalte tipuri de detectoare ( de geam spart, bariere) cititi cu atentie documentatie care le insoteste.

Daca nu va descurcati apelati la Rolf. E mai simplu si de multe ori mai ieftin.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 640
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site