| CATEGORII DOCUMENTE |
| Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
ASAMBLARI PRIN STIFTURI
1. Definire, caracterizare, clasificare, domenii de folosire
Stifturile sunt organe de asamblare demontabile utilizate in urmatoarele scopuri:
transmiterea unor sarcini relativ mici, caz in care se numesc stifturi de fixare;
asigurarea pozitiei reciproce a unor piese, caz in care se numesc stifturi de centrare;
participarea ca elemente de siguranta la cuplaje care protejeaza transmisiile de suprasarcini, caz in care se numesc stifturi de siguranta.
Stifturile se pot clasifica dupa forma in stifturi cilindrice, conice sau conico-cilindrice. Dupa forma suprafetei exterioare se deosebesc stifturi cu suprafata neteda sau crestata.
Principalele tipuri de stifturi sunt prezentate in fig. 1.
|
|
f g h
Fig. 1 Forme constructive de stifturi
Stifturile cilindrice pline (fig. 1, a) se monteaza cu strangere. Deoarece la montari si demontari repetate strangerea se micsoreaza, iar precizia necesara acestor stifturi si gaurilor in care se monteaza este ridicata, domeniul lor de folosire este relativ limitat. Se utilizeaza ca stifturi de fixare si mai putin ca stifturi de centrare. Sunt standardizate in 3 variante: cu capete sferice, cu capete tesite si cu capete drepte.
Stifturile cilindrice tubulare (fig. 1, b) se executa din banda de otel de arc prin rulare. Au avantajele ca, datorita elasticitatii mari, pot fi montate in gauri mai putin precise, preiau bine sarcinile cu soc si rezista la montari si demontari repetate, ceea ce le recomanda pentru utilizare pe scara larga.
Stifturile conice netede (fig. 1, c) se executa in doua variante: cu capete sferice si cu capete tesite, avand conicitate de 1/50. Se utilizeaza, in special, ca stifturi de centrare, permitand montari si demontari repetate. Daca se monteaza in gauri infundate, se recomanda stifturile conice cu cep filetat (fig. 1, d) care asigura demontarea cu ajutorul unei piulite. Stifturile conice cu capat spintecat (fig. 1, e) se folosesc la asamblari incarcate transversal, supuse vibratiilor sau care au o miscare rapida de rotatie. Capul spintecat, prin deformare usoara, asigura asamblarea impotriva iesirii stiftului.
Stifturile crestate realizeaza o fixare sigura, pot prelua sarcini dinamice si nu necesita mijloace suplimentare de asigurare si executie foarte precisa a gaurilor. Se executa, in mod obisnuit, cu trei crestaturi dispuse la 1200 . Crestaturile se practica pe toata lungimea (fig. 1, f si h) sau doar pe o portiune (fig. 1, g). La montaj, stiftul se introduce fortat in gaura, materialul deformat in zona crestaturilor apasand puternic asupra peretilor gaurii. Repartitia presiunii pe circumferinta stiftului neted (fig. 2, a) este uniforma, in timp ce pe circumferinta stiftului crestat (fig. 2, b) apar neuniformitati, varfurile de presiune asigurand o buna fixare a acestor stifturi.
|
a b Fig. 2 Distributia presiunii pe circumferinta stiftului |
Stifturile se executa din OL 50, OL 60, OLC 15, OLC 45 etc., uneori tratandu-se termic pentru marirea duritatii superficiale.
2. Calculul asamblarilor prin stifturi de fixare
Stifturile de fixare se utilizeaza, de regula, la asamblari de tip arbore-butuc care transmit moment de torsiune prin contact direct de la arbore la stift si, in continuare, de la stift la butuc (sau invers).
Fig.3 Schema de calcul a asamblarii prin stift de fixare
Solicitarile care apar in asamblare sunt forfecarea stiftului si strivirea suprafetelor de contact. Calculul se efectueaza in ipoteza montarii stiftului cu strangere in butuc si cu joc in arbore. In baza acestei ipoteze distributia de presiuni se considera triunghiulara in arbore si uniforma in butuc. Schema de calcul a unei astfel de asamblari este prezentata in fig. 3.
Verificarea stiftului la forfecare se poate face sub forma tensiunii efective de forfecare
sau sub forma momentului de torsiune capabil
Verificarea suprafetelor de contact stift-butuc la strivire se poate scrie sub formele
Verificarea suprafetelor de contact stift-arbore la strivire se efectueaza punand conditia limitarii tensiunii maxime de strivire (de la marginea arborelui) la rezistenta admisibila la strivire sas. La limita, tensiunea maxima de strivire este egala cu rezistenta admisibila la strivire sas , relatiile de verificare putandu-se scrie sub formele
Notatiile folosite au urmatoarele semnificatii: Mt - momentul de torsiune care solicita asamblarea; d - diametrul stiftului; D1 - diametrul arborelui; D2 - diametrul exterior al butucului; taf - rezistenta admisibila la forfecare a stiftului; sas - rezistenta admisibila la strivire a materialului mai slab. Valorile recomandate ale rezistentelor admisibile sunt: sas s 02, cu specificatia ca in cazul stifturilor crestate valorile se iau cu 30% mai mici decat la calculul stifturilor netede; taf s
In calculul de proiectare, de regula, diametrul stiftului se alege constructiv in functie de diametrul arborelui d = (0,2.0,3)D1 si, in continuare, se verifica asamblarea.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 9234
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
