Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI

afaceri



+ Font mai mare | - Font mai mic



Capitolul 1

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI



1.1. NECESITATEA PLANULUI DE AFACERI

Planul de afaceri se refera fie la promovarea unei firme noi,fie la lansarea unui proiect important intr-o intreprindere existenta.

Planul de afaceri este rezultatul unei activitati utile de-alungul procesului de concepere si dezvoltare a proceselor noi si inventive.In mod egal,el joaca un rol important in aplicarea unei operatiuni de restructurare a intreprinderilor.In cele din urma devine obligatoriu cu ocazia investigarii partenerilor financiari.Planul de afaceri este un dosar in care se concentreaza studiul analitic si exhaustiv al tuturor aspectelor unui proiect sau al unei intreprinderi.El contine un plan amanuntit de actiune,precum si o evaluare a rentabilitatii de perspectiva a proiectului propus.

Planul de afaceri este un instrument necesar:intreprinzatorilor care creaza o societate sau cauta parteneri pentru intreprinderile lor;gestionarilor de proiecte;managerilor care propun activitati noi,altor persoane decat cele care sunt deja responsabile in cadrul unor intreprinderi deja existente.

Planul de afaceri este important in toate sectoarele,industrial sau servicii,in mod independent de gradul lor de inovatie tehnica sau marketing.Planul de afaceri devine din ce in ce mai mult un instrument indispensabi,cu ajutorul caruia se poate reusi in orice domeniu.

Diagnosticarea activitatii tehnico-productive si economico-financiare se poate face prin masurarea performantelor activitatilor si pe ansamblul interpriderii pentru a gasi solutii ca aceasta sa devina competitiva. Se urmareste asanarea activitatilor nerentabile, cunoasterea sanselor intreprinderii de a deveni competitiva pe piata, de a-si relansa si stabiliza activitatea economica sau de a intra in faliment.

Informatiile necesare in vederea masurarii performantei economice prezente si previzibile se obtin din contabilitatea analitica din bilantul contabil si anexele acestuia, din analiza realizarii prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli, din investigarea si evaluarea starii tehnice a interprinderii si a desfasurarii proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza bonitatii si a previziunilor financiare, etc.

1.2.CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI

Planul de afaceri este un studiu complex care se elaboreaza in vederea inceperii unei afaceri noi, in cazul in care interprinderea solicita credite pentru investitii si restructurare, pentru constituirea unei societati mixte, in caz de fuziune, divizare, etc. Planul de afaceri permite investitorilor de capital, bancilor, altor agenti economici sa cunoasca starea actuala si perspectivele intreprinderii in competitie cu alti parteneri. Planul de afaceri trebuie sa dea raspunsuri la cateva intrebari fundamentale:Cine sunteti? Ce faceti? De unde veniti? Unde vreti sa ajungeti?.

Planul de afaceri trebuie sa fie realist, fiabil, credibil, ambitios si sa cuprinda indicatori tehnici si economico-financiari care sa poata fi realizati pe termen si lung. Din stabilirea clara a obiectivelor strategice si din fundamentarea indicatorilor trebuie sa se contureze solutii si masuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamenteaza pe o conceptie strategica, care sa asigure intreprinderii (firmei) cresterea puterii competitionale si maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrari trebuie angrenata intreaga echipa de conducere.

Planul de afaceri trebuie sa cuprinda un rezumat care sa prezinte elementele esentiale ce rezulta din analiza si proiectare si o scurta caracterizare a produselor care constituie obiectul proiectului. Aceasta caracterizare se refera la perspectiva relansarii firmei ca urmare a mediului economic favorabil si a realizarii unor performante ridicate in comparatie cu alti agenti ecnomici.

Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea conceptiei si de efortul depus pentru reusita lui. Planul de afaceri cuprinde doua parti: diagnosticul economic si evaluarea activitatii viitoare.

Capitolul 2

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIARAL SOCIETATII

2.1.PREZENTAREA SOCIETATII AGRICOLE

Denumirea societatii: Societatea Comerciala AGRO ILFOV S.R.L.

S.C.AGRO ILFOV S.R.L.s-a infiintat in anul 1995 ca persoana juridica si functioneaza potrivit prevederilor legii 36/1991.Societatea s-a constituit de catre proprietarii agricoli in scopul exploatarii terenurilor agricole detinute si executarea de lucrari mecanizate asupra pamantului apartinand proprietarilor acestuia.

Este situata in zona de campie si face parte din unitatile cu potential,participand la aprovizionarea cu materiale la industria locala :unitati de morarit si de panificatie.

Avand in vedere posibilitatile acestea,societatea doreste ca,in sensul cresterii dimensiunii sale,sa arendeze teren,in conditiile legii65/1998.Asociatii sunt persoane fizice,atat fostii proprietari de terenuri cat si mostenitori ai acestora,beneficiari ai legii fondului funciar.

NR.CRT.

SPECIFICARE

U.M.

CANTITATE

1

SUPRAFATA

SOCIETATII

HA.

500

2

NR. MEMBRII

ASOCIATI

NR.

600

3

SUPRAFATA

ADUSA IN

FOLOSINTA/

ASOCIAT

HA.

0,83

4

SUPRAFATA

ARENDATA

HA.

2.2.ANALIZA POTENTIALULUI INTERN

2.2.1.DIAGNOSTICUL ORGANIZARII STRUCTURALE

Administrarea societatii se face de Adunarea Generala a Asociatiilor si de un manager ales de aceasta.Forta de munca de care dispune societatea este formata din muncitori permanenti si din asociati care doresc sa participe la munca.Structura fortei de munca este diferentiata pe categorii de varsta si sex si ca nivel de pregatire profesionala.

NR.CURENT

SPECIFICARE

NUMAR

TOTAL

SALARIATI

CU STUDII
SUPERIOARE

BARBATI

CU VARSTA

PESTE 62 ANI

FEMEI

CU VARSTA

PESTE 57 ANI

Adunarea

Generala

a Actionarilor

.G.A.

 


2.2.2.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI MATERIAL

Mijloacele fixe existente constau din sediul societatii si din parcul de masini agricole.Acestea din urma au fost achizitionate in cea mai mare parte a lor dupa 1995.Avand in vedere durata relativ redusa de folosire a lor,acestea asigura indicatori calitativi de lucru,contribuind la cresterea productiei.

NR.CRT.

SPECIFICARE

U.M.

CANTITATE

TRACTOR U650

BUC

TRACTOR U800

BUC

PLUG 3-5 TRUPITE

BUC

SEMANATOARE

BOB CU BOB

BUC

SEMANATOARE

PAIOASE

BUC

GRAPA

BUC

COMBINA

BUC

DISC

BUC

REMORCA

BUC

2.2.3.ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE

Aceasta analiza economico-financiara reprezinta cel mai substantial instrument de analiza,cu impact puternic asupra deciziilor viitoare ale managerilor.

NR.

CRT.

INDICATORI

U.M.

SUME

SUME

SUME

PROC.

PROC.

PROC.

1

Venituri din

exploatare

Mii

Lei

-productia

vanduta

Mii

lei

-prestari

servicii

Mii

Lei

2

Cheltuieli din

Exploatare

Mii

Lei

3

Profit net

Mii

lei

4

Rata profitului

Procente

Pe baza informatiilor furnizate de societate se pot calcula,de asemenea,indicatorii financiari inregistrati,astfel:

Nr.crt.

Indicatori

U.m.

Rata lichiditatii

Imediate

Lei

Rata

Lichiditatii

Curente

Lei

Rata datoriilor

Lei

Solvabilitate

Financiara

Lei

Viteza de rotatie a

Activelor

Circulante

Lei

6

Marja de

Profit

Lei

7

Rata rentabilitatii

Resurselor

Consumate

Lei

CAPITOLUL 3
PIATA

CLIENTII SOCIETATII:

GRAU:*fabrica de paine Berceni:60%

:*fabrica de paine Spicul:40%

PORUMB:*fabrica de bere Fulbier:25%

:*fabrica de bere Tuborg:40%

:*fabrica de bere Gambrinus:35%

FLOAREA SOARELUI:*fabrica de ulei:Muntenia:30%

:*fabrica de ulei:Soleil:30%

:*fabrica de ulei:Floriol:40%

ORZ:*S.C.Cervenia S.R.L.:100%

MAZARE:*S.C.RAURENI S.R.L.:100%

LUCERNA:*S.C.CERVENIA S.R.L.:100%

FURNIZORII SOCIETATII

Furnizorii societatii sunt cei pentru :samanta, combustibili, materiale, ingrasaminte, erbicide, apa pentru irigatii, lucrarile de amenajare, intretinere si recoltare realizandu-se de catre societate.

SAMANTA:*-S.C. CEREALCOM S.A. DOLJ: 50%

:*-S.C. CEREALCOM S.A. IALOMITA:50%

COMBUSTIBILI :*- S.C. PETROM S.A.:80%

:*- S.C. LUKOIL ROMANIA S.A.:20%

MATERIALE:*-S.C. JENTI AUTO DRAGASANI S.A.:30%

:*-S.C. KAPA S.R.L.(baterii auto):20%

:*-S.C. RULMENTUL ALEXANDRIA S.A.:35%

:*-S.C. GEROMED S.A. (geamuri auto) :5%

:*-S.C. PRES S.R.L.(cauciucuri) :10%

INGRASAMINTE, ERBICIDE, PESTICIDE:

:*-S.C. OLTCHIM S.A.:80%

:*-S.C. PUNDVILCHIM S.A.:20%

APA PENTRU IRIGATII:*-S.C. AQUA NOVA S.A.:100%

CONCURENTII SOCIETATII

In aceasta zona societatea nu are nici un concurent destul de puternic astfel incat sa poata face fata pe piata, deoarece potentialii concurenti nu isi permit sa aloce sume mari de bani ei neavand puterea financiara a societatii. Potentialii concurenti sunt reprezentati de micii cultivatori de terenuri agricole ce nu pot pune mari probleme. Prin arendarea a 200 ha de teren arabil unitatea agricola se va intarii, acest lucru ducand la o dezvoltare puternica, in sensul intaririi pozitiei sale pe piata dar si de eliminare a potentialilor concurenti.

CAPITOLUL 4

PROGRAMUL DE PRODUCTIE

4.1. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII

In ultimii 3 ani s-au realizat, la fiecare dintre culturi, aproximativ aceleasi productii: la grau productii de 3000-3500 kg/ha, la porumb de 4000-4500 kg/ha, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg/ha, la orz de 4000-4500 kg/ha, la mazare de 1500-2000 kg/ha iar la lucerna s-au realizat productii de 14.000-16.000 kg/ha, toate productiile fiind realizate in conditii de cultura neirigata.

Datorita integrarii in activitatea de productie a sistemului de irigatii, productiile finale ce se vor realiza vor fi cu 20-30% mai ridicate.

4.1.1. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA GRAU

Pmedie=P1998+P1999+P2000/3=10.000/3=3.333*130/100=5.000 kg/ha

4.1.2. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA PORUMB

Pmedie=6.000 kg/ha

4.1.3. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA FLOAREA SOARELUI

Pmedie=2.250 kg/ha

4.1.4. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA ORZ

Pmedie=6.000 kg/ha

4.1.5. PROCNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA MAZARE

Pmedie=3.000 kg/ha

4.1.6. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA LUCERNA

Pmedie=20.000 kg/ha

Prognozarea productiei medii s-a realizat analizand productiile medii inregistrate in ultimii 3 ani, aceasta analiza putand da rezultate datorita diferentei mici de timp: 3 ani.

Nr.crt.

Cultura

Productia in 1999

Kg/ha

Productia in 1999

Kg/ha

Productia in 2000

Kg/ha

Prognoza fara irigatii in

Prognoza cu irigatii in 2001

Grau

Porumb

Floarea

soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

4.2. OPTIMIZAREA PRODUCTIEI AGRICOLE

Determinarea suprafetelor pe care fiecare cultura le va ocupa se va realiza pe baza rentabilitatii fiecareia dintre ele: grau-32%, porumb-18%, orz-28%, floarea soarelui-25%, lucerna-15%, mazare-14%. Aceste procente ale rentabilitatii sunt aproximative, pana la recoltare putand aparea conditii pentru depasirea sau scaderea productiilor.

Nr.crt.

Cultura

Suprafata

ha

Grau

Porumb

Floarea soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

Optimizarea productiei se realizeaza pe baza unui asolament rational si bine gandit, tinandu-se seama de modalitatea de rotatie a culturilor. Intreaga suprafata a unitatii agricole se imparte in 7 sole a cate 100 ha fiecare pe care se va aplica rotatia culturilor dupa cum urmeaza:

Nr. sola

Cultura 2001

Cultura 2002

Cultura 2003

anterioara

viitoare

anterioara

viitoare

anterioara

Viitoare

grau

grau

grau

grau

grau

porumb si lucerna

grau

grau

grau

grau

grau

floarea

soarelui

grau si

porumb

porumb

porumb

porumb

porumb

grau

porumb si orz

porumb

si orz

porumb

si orz

porumb si orz

porumb si orz

grau

orz si

floarea soarelui

mazare si lucerna

mazare si lucerna

mazare si lucerna

mazare si lucerna

grau si orz

floarea soarelui si mazare

fl. soarelui si mazare

fl. soarelui si mazare

fl. soarelui si mazare

fl. soarelui si mazare

orz si mazare

mazare si

lucerna

floarea soarelui

floarea soarelui

floarea soarelui

floarea soarelui

mazare si lucerna

CAPITOLUL 5

ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE UNITATII AGRICOLE

5.1. ANALIZA CHELTUIELILOR UNITATII AGRICOLE

5.1.1. CHELTUIELILE CU SAMANTA

Nr. crt.

Samanta

Pret lei/kg

Cantitate kg/ha

Total cantitate (kg)

Total pret

(lei)

Grau

Porumb

Floarea soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

TOTAL CHELTUIELI CU SAMANTA=555.100.000 lei

5.1.2. CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII

Nr. crt.

Cultura

Consum

litrii/ha

Pret

lei/kg

Cheltuieli

totale (lei)

Grau

Porumb

Floarea soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

TOTAL CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII=1.856.400.000 lei

5.1.3. CHELTUIELI CU INGRASAMINTELE

Pret complexe (65%-N, 20%-P, 15%-K)=7.000 lei/kg

Pret N=6.000 lei/kg

Nr.crt.

Cultura

Complexe

(septembrie)

kg/ha

N

februarie-martie

Pret

lei/ha

Pret

total

Grau

Orz

Nr.crt.

Cultura

Complexe

(intre discuitul 1 si 2) ha

N

in vegetatie

(ha)

Pret total

la ha (lei)

Pret total

(lei)

Floarea

soarelui

Martie-200

Porumb

Aprilie-200

Nr.crt.

Cultura

Complexe

feb.-martie

(ha)

Pret la ha

Pret total

Mazare

Nr.crt.

Cultura

Complexe

octombrie (ha)

Pret la ha

Pret total

Lucerna

CHELTUIELI CU INGRASAMINTELE=1.374.100.000 lei

5.1.4. CHELTUIELI CU ERBICIDE

Nr.crt.

Cultura

Cheltuieli (lei/ha)

Cheltuieli totale

Grau

Porumb

Floarea

soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

CHELTUIELI CU ERBICIDATUL=840.000.000 lei

5.1.5. CHELTUIELI CU MATERIALELE

Nr.crt.

Cultura

Cheltuieli totale (lei)

Grau

Porumb

Floarea

soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

CHELTUIELI CU MATERIALELE=3.307.000.000 lei

5.1.6. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA

Nr.crt.

Nr. angajati

Salariu

mediu lunar/persoana

Salariu mediu

anual/persoana

Salariu

anual total

5.1.7. CHELTUIELI DIN PRESTARI SERVICII

Nr.crt.

Specificare

Suprafata

(ha)

Lucrari mecanice

(lei)

Tratamente

chimice

(lei)

Cheltuieli

totale (lei)

Prestari

servicii

5.1.8. CHELTUIELI CU ARENDA

Din totalul de 200 ha luate in arenda societatea a cultivat pe ele aceleasi proportii ale culturilor, nefacand o sola sau mai multe separat. Astfel la grau avem: 35%-70 ha, la porumb 14%-28 ha, la floarea soarelui 16%-32 ha, la orz 18%-36 ha, la mazare 10%-20 ha, la lucerna 7%-14 ha. Pentru arendarea terenului, societatea a negociat cu proprietarii de terenuri marimea arendei care este (la ha) urmatoarea: grau-1000 kg, porumb-1000 kg, floarea soarelui-800 kg, orz-1000 kg, mazare-800 kg, lucerna-5.000 kg.

Nr.crt.

Cultura

Suprafata (ha)

Arenda la ha (kg)

Arenda la ha lei (stas)

Arenda

totala (lei)

Grau

Porumb

Floarea soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

CHELTUIELI CU ARENDA=769.140.000 lei

5.1.9. CHELTUIELI CU APA PENTRU IRIGATII

Nr.crt.

Cultura

Suprafata

totala (ha)

Cant. apa

l/700 ha

Pret

lei/1l apa

Pret total

(lei)

Grau

Porumb

Floarea

soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

CHELTUIELI CU IRIGATIILE=1.014.300.000 lei

CHELTUIELI TOTALE ALE SOCIETATII=10.187.640.000 lei

5.2. ANALIZA VENITURILOR UNITATII AGRICOLE

5.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCTIE

Nr. crt.

Cultura

Suprafata

cultivata

(ha)

Productia

la ha (kg)

Productia

totala

(kg)

Productia

totala

stas (to)

Pret

vanzare

(lei/kg)

Venituri

totale

(mii lei)

Grau

Porumb

Floarea

Soarelui

Orz

Mazare

Lucerna

VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCTIE=12.874.050.000 lei

5.2.2. VENITURI DIN PRESTARI SERVICII

Nr.crt.

Prestari servicii (ha)

Venituri totale (lei)

VENITURI DIN PRESTARI SERVICII=54.000.000 lei

VENITURI TOTALE ALE UNITATII AGRICOLE=12.928.050.000 lei

CAPITOLUL 6

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

Nr. crt.

INDICATORI

U.M.

VALOARE

Venituri din exploatare d.c.:

-din productia

vegetala

mii lei

-din prestare

servicii

mii lei

Cheltuieli totale d.c.:

-cheltuieli pentru

exploatare

mii lei

-cheltuieli pentru

prestari servicii

mii lei

-cheltuieli cu

arenda

mii lei

-alte cheltuieli

mii lei

Profit brut

mii lei

Profit net

mii lei

Rata profitului

Aceasta rata a profitului a fost realizata datorita cumularii actiunii a doi factori (s-a creat o sinergie) importanti: irigarea culturilor dar si arendarea a 200 ha teren arabil pe langa cei 500 ha detinuti de unitatea agricola.

Cheltuielile totale generate de arendarea a 200 ha au fost de 4,1 mld. lei, iar veniturile totale de pe urma arendarii au fost de circa 40% din totalul veniturilor societatii din activitatea de productie adica aproximativ de 5 mld. lei, ceea ce a dus la obtinerea unei rate a profitului in functie de cheltuielile totale de circa 20%. De asemenea, marimea arendei negociate a fost una in conditii foarte bune pentru societate, cheltuielile efective cu arenda fiind de 0,7 mld. lei. Astfel, rata profitului s-a dublat fata de cea din 1999, s-a triplat fata de cea din 2000 dar a fost mai mica decat cea din anul 1998: 30%. Totusi s-au pus bazele unei cresteri economice a societatii intr-un ritm sustinut, iar in cazul arendarii de noi terenuri s-au format perspectivele unei cresteri economice durabile.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2286
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved