Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CRITERII DE APRECIERE CALITATIVA A LEGUMELOR SI ESANTIONAREA LOR

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



CRITERII DE APRECIERE CALITATIVA A LEGUMELOR SI ESANTIONAREA LOR

Calitatea legumelor proaspete se apreciaza dupa caracteristicile prevazute in standardele de stat (STAS-uri), folosind examenul ,, organoleptic", completat cu masuratori si cantariri in unele cazuri, iar in altele cu diferite metode fizico-chimice.



Stabilirea probelor de analiza (apreciere) ca marime sunt prevazute in standardul fiecarui produs.

1 Metode de examinare si verificare a calitatii

Caracteristicile apreciate:

a) pentru toate legumele din lot:

- autenticitatea;

- uniformitatea soiului;

- forma si marimea;

- culoarea si aspectul pielitei sau cojii;

- starea de sanatate;

- gradul de maturitate;

b) pe probe luate din lot:

- culoarea pulpei;

- consistenta si suculenta pulpei;

- aroma;

- defectele interioare;

- defectele ascunse.

Autenticitatea reprezinta insusirea produsului de a apartine in exclusivitate aceluias cultivar (soi, hibrid). Se apreciaza prin compararea aspectului produsului analizat cu cel al produsului tipic, infatisat prin monstre, mulaje sau planse colorate.

In acelasi scop se pot folosi descrierile din standarde si din literatura de specialitate .

Uniformitatea de soi rezulta din stabilirea proportiei de legume corespunzatoare caracteristicilor de baza ale soiului (forma, marime, culoare, etc.).

Forma repezinta insusirea fizica ce se apreciaza vizual prin comparatie cu mostre de referinta, planse, mulaje si se exprima prin forme: sferice, cilindrice, tronconice, elipsoidale, fuziforme.

Marimea, in functie de criteriile standardului respectiv, se apreciaza prin masuratori cu rigla, sublerul, calibratorul, prin cantarire stabilindu-se greutatea pe bucata (g,kg/bucata), determinarea numarului de bucati la kg.

Culoarea si aspectul pielitei sau a cojii se apreciaza vizual la lumina naturala, si se refera la netezime, asprime, zbarcituri, crapaturi, luciul, etc..

Starea de prospetime se apreciaza dupa gradul de turgescenta, aspectul ,,viu" al organului comestibil, prezenta unor organe (pedunculi la vinete).

Starea de sanatate sau curatenie se apreciaza cu ochiul liber (vizual) sau cu ajutorul lupei, stabilindu-se:

% de legume atacate de boli si daunatori;

% de fructe murdare sau alte organe murdare;

de ,,legume" cu urme de substante chimice folosite la tratamente.

Gradul de maturitate (de recoltare, de consum) se stabileste dupa culoarea pielitei, epidermei, consistenta pulpei, aroma (gust + miros), etc.

Culoarea pulpei se apreciaza vizual, pe 5 - 10 organe comestibile, imediat dupa sectionare.

Consistenta pulpei se apreciaza prin palparea a 10 - 20 de exemplare si eventual prin degustare, stabilindu-se insusirile:

pozitive: pulpa fina, compacta, crocanta;

negative: pulpa inmuiata, fainoasa, dura, cu tesuturi groase, sticloase, etc.

Suculeta pulpei se apreciaza prin degustarea a 5 - 10 exemplare, stabilindu-se insusiri pozitive (pulpa suculenta, placuta), negative (atoasa, putin suculenta,) si lipsita de suculenta.

Gustul se stabileste organoleptic la 5 - 10 exemplare/lot, stabilindu-se insusirile pozitive ( pulpa dulce-acrisoara, placuta, iute la ardeiul iute, ect. ) si negative (gust astringent, fad, iute la ardei neiuti, ierbos ect.)

Aroma se apreciaza prin degustarea a 5-10 exemplare, intr-un spatiu curat, lipsit de miros, stabilindu-se insusirile pozitive (aroma pronuntata sau fina, placuta) si negative (slab aromate, miros de iarba, miros strain, neplacut, nespecific soiului).

Defectele interioare se stabileasc prin sectionarea longitudinala sau transversala a 10-20 exemplare si se apreciaza in functie de specie, de exemplu:

la ardei gras, lung si gogosar: iuteala prin degustare;

la castraveti: structura interioara, seminte cu coaja intarita, goluri, amareala;

la gulii: lemnozitate;

la conopida:    alta culoare decat cea alba, specifica, larve;

la varza:    larve, galerii;

la ridichi: (in special de luna) dospire;

la usturoi: catei seci, ingalbeniti, ofiliti, desprinsi din bulbi;

la fasole verde:    prezenta atelor (prin frangerea pastailor), intarirea boabelor (apasare intre degete, cotiledoanele se desfac);

la mazarea pastai:    intarirea boabelor, larve;

la sfecla rosie: prezenta cercurilor abicioase, marimea si intensitatea lor;

la pepenii verzi: starea de coacere (vine albe cand sunt cruzi, goluri cand sunt supracopti);

Defectele ascunse se constata prin determinari speciale: analize chimice, examene microscopice, probe de fierbere, etc..

Aprecierea calitatii legumelor prin metoda ,,punctelor" ( punctajelor) acordate pentru principalele caractere calitative este utilizata pentru toate speciile si respectiv cultivarele, iar calitatea se stabileste in functie de punctajul total.

Aprecierea calitatii prin ,,punctaje"

CARACTERUL APRECIAT

PUNCTAJ

marimea

Stabilirea calitatii:

extra.... minimum 55 puncte;

calitatea a-I-a..33 - 54 puncte;

calitatea a-II-a..11 - 32 puncte, cu conditia ca nici una din

insusiri sa nu fie negativa.

2 Esantionare (luarea probelor) conform STAS SR ISO 874/2004

Acest standard a fost adoptat de Grupul de Lucru pentru Standardizarea Produselor perisabile si Dezvoltarea Calitatii ai Comisiei Economice ONU pentru Europa.

ISO (Organizatia Internationala de Standardizare) este o federatie mondiala formata din organisme nationale de standardizare, iar activitatea de pregatire a stndardelor internationale reste efectuata prin comitetele tehnice ISO.

Standardul ISO 874 a fost pregatit de Comitetul Tehnic ISO/TC 34 , Produse Agroalimentare.

Acest standard specifica metoda de esantionare in vederea determinarii calitatii sau insusirilor speciale ale legumelor proaspete care fac obiectul comertului.

Luarea corecta a probelor este un proces dificil si necesita foarte mare atentie deoarece esantionarea neatenta sau imprecisa poate conduce la neantelegeri si la modoficari de pret nejustificate.

Definitii

marfa : cantitatea de produs livrata sau primita o data in cdrul unui contract dat sau document de transport, fiinc alcatuita din unul sau mai multe loturi;

lot : o cantitate determinata, care se presupune ca are aceleasi caracteristici (soi, grad de maturitate, tip de ambalaj etc.),constituita din marfa expediata si care permite determinarea calitatii acesteia;

proba primara : o cantitate mica de produs extrasa dintr-un singur punct al lotului. O serie de probe primare, de dimensiuni aproximatv egale, trebuie sa fie luate din diferite puncte ale lotului;

proba globala : cantitaea de produs obtinuta prin combinarea, iar daca produsul permite, prin amestecarea probelor primare prelevate dintr-un anumit lot;

proba redusa : o cantitate de produs obtinuta prin reducerea, daca este necesara, a probei globale si care este reprezentativa pentru lot;

proba de laborator : cantitatea de produs prelevata din proba globala sau redusa si care este destinata analizarii sau altei examinari.

Esantionarea poate fi facuta pe loc pentru o examinare de rutina sau pentru determinari de laborator ale unor caracteristici speciale, esantioanele fiind luate in mod aleatoriu. In unele cazuri, ca de exemplu, pentru constatarea prezentei unui soi diferit, sau a unei dereglari de orice fel, trebiue efectuata o esantionare selectiva.

Esantionarea trebuie sa fie efectuata in asa fel incat probele primare sa reprezinte toate caracteristicile lotului. Dupa izolarea portiunilor afectate ale lotului (lazi, saci etc) se preleveaza esantioane separate din portiunile sanatoase si din cele deprecialte ale lotului.

Metoda de esantionare cuprinde urmatoarele etape:

a) pregatirea lotului pentru esantionare - lotul ptrebuie sa fie pregatit in asa fel incat probele sa fie prelevate fara greutati sau intarziere. Fiecare lot se esantioneza separat, iar daca lotul prezinta deprecieri datorate transportului, portiunile deprecialte ale acestuia (lazi, saci etc.) se izoleaza si se esantioneaza separat de portiunile sanatoase.

b) luarea probelor primare - probele primatre trebuie sa fie luate in mod aleatoriu din diferite locuri si diferite nivele din lot, astfel:

- pentru produse ambalate (ambalaje din lemn, ambalaje din carton, saci etc.), prelevare probelor se face in mod aleatoriu conform prevederilor din tabel

Numar de ambalaje de prelevat

Numar de ambalaje similare

din lot

Numar de ambalaje de prelevat, fiecare constituind o proba primara

pana la 100

peste 1000

minim 15

- pentru produse in vrac se preleveaza cel putin cinci probe primare din fiecare lot, corespunzator unei mase totale sau unui numar total de legaturi conform tabelului:

Marimea probelor primare

Masa lotului (kg) sau numar total de legaturi din lot

Masa totala a probelor primare (kg) sau numar total de legaturi de prelevat

pana la 200

peste 5000

minim 100

In cazul legumelor mari (de peste 2 kg bucata), probele primare trebuie sa fie constituite din cel putin 5 unitati.

c) pregatirea probei globale sau reduse - daca este necesar proba globala este constituita prin unirea si daca este posibil prin amestecarea probelor primare, iar proba redusa se obtine prin reducerea probei globale.

d) marimea probei de laborator - se obtine din proba bruta, pe cat posibil omogenizata, iar marimea depinde de determinarile de laborator care trebuie sa fie efectuate si mentionate in contract, cantitatile minime fiind cele prezentate in tabel:

Marimea probei de laborator

Produs

Marimea probei de laborator

Usturoi, vinete, sfecla, castraveti, napi, radacinoase, ceapa, ardei, ridichi, tomate

3 kg

conopida, salata, varza alba, varza rosie, varza creata

10 capatani

legume in legaturi (ceapa verde, usturoi verde, verdetutri)

10 legaturi

pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci

5 bucati

porumb zaharat

10 stiuleti

alte legume decat cele prezentate

1 kg

Ambalarea, pastrarea si transportul probelor

Probele care nu sunt examinate pe loc trebuie puse in ambalaje curate si uscate pentru a nu fi vatamate si sa nu sufere transformari in timpul pastrarii si transportului.

Ambalajele care contin probele trebuie sa fie marcate (etichetate) si sigilate.

Etichetele trebuie sa fie scrise in mod vizibil si durabil, sa nu poata fi schimbate intre ele sti trebuie sa contina urmatoarele specificatii:

denumirea produsului, specia si eventual soiul, categoria de calitate;

numele furnizorului sau emblema lui;

locul esantionarii;

data esantionarii, iar pentru produse perisabile si ora;

marca de identificare a lotului si a probei (buletin de expeditie, numarul mijlocului de transport, locul de depozitare;

numarul procesului verbal de luare a probei;

numele si semnatura persoanelor care au luat proba;

lista determinarilor de laborator efectuate, daca este necesar.

Dupa constituire, proba de laborator trebie expediata la destinatie cat mai repede si in conditii care sa evite orice modificare in produs

Proces verbal de luare a probelor (esantionare)

Daca verificarea calitatii produselor nu se face pe loc, pentru luarea probelor se va incheia un proces verbal, numerotat si insotit de o proba de laborator, care trebuie sa contina urmatoarele informatii, dupa caz:

a)      denumirea produsului, specia, soiul (daca este necesar) si categoria de calitate;

b)      destinatia lotului;

c)      locul si data de expediere si de receptie;

d)      numele si adresa expeditorului;

e)      locul, durata si conditiile de pastrare ale lotului si indicarea mijlocului de transport (descriere, numar de vehicul);

f)       ziua si ora cand a fost solicitata esantionarea;

g)      data si ora esantionarii;

h)      conditiile atmosferice din timpul esantionarii (temperatura etc.);

i)        marimea lotului sau numarul de ambalaje;

j)       marca ce permite identificarea lotului cu proba (mod de ambalare, textul etichetei etc.);

k)      scopul esantionarii si indicarea timpului limita dintre esantionare si controlul calitatii in conditii normale;

l)        descrierea conditiilor din mijloacele de transport sau din depozite (curatenie, miros strain, iar pentru mijloacele de transport, conditii mecanice, etanseitate etc);

m)    omogenitatea aparenta a produsului, proportia produselor umede sau cu alte deprecieri;

n)      starea de curatenie a lotului

o)      tipul si calitatea ambalajului si modul de aranjare a produselor in ambalaj;

p)      temperatura interna a produsului (sau temperatura din mijlocul de transport sau din depozit);

q)      cantitatea de gheata (sau de zapada carbonica) si starea mecanica a ventilatoarelor din mijloacele frigorifice de transport;

r)       conditiile si calitatea ambalaraa pe timp de iarna;

s)       tara ambalajelor din lot;

t)       numele si prenumele reprezentantilor partilor interesate in timpul esantionarii;

u)      numarul probelor de laborator pregatite;

v)      numele si pernumele persoanei(lor) care a(au) efectuat esantionarea.

Chestionar de autoevaluare

Mentionati si descrieti principalele caracteristici examinate in vederea determinarii sau aprecierii calitative pentru intreg lotul, precum si a probelor de legume luate din lot

Mentionati si descrieti principalele etape si modul de esantionare in vederea determinarii sau aprecierii calitative a legumelor



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1906
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved