CULTURA DE TELINA - TEHNOLOGIA DE CULTURA

CULTURA DE TELINA

1 PARTICULARITATI BIOLOGICE SI BOTANICE

Telina este o planta bienala. In primul an de viata are o crestere vegetativa avand o rozeta de frunze si radacina ingrosata, rezultata din depunerea substantelor de rezerva, dupa ce s-au format 3-4 frunze, in epicotil, hipocotil si in partea bazala a radacinii primare.

Radacina ingrosata este o forma sferica, sferic-turtita, tronconica cu epiderma groasa, de culoare brun-galbui, iar paranchimul si cilindru central sunt albe sau alb-cenusiu. La partea inferioara, se gasesc numeroase ramificatii secundare, carnoase, de diferite grosimii ce nu se consuma si care reprezinta 13-19% din greutatea radacinii.

Frunzele grupate in rozete viguroase, sunt lung petiolate penat sectate, lucioase, glabre, de culare verde inchis, cu gust si miros puternic specific.

In urma vernilizarii, in anul al doilea de viata, cresc tulpinile florifore inalte de 0,8-1,2 m, striate longitudinal fistuloase, puternic ramificate cu inflorescente tip umbela compusa, in varful ramificatiilor.

Florile sunt mici, alb verzui, hermafrodite, cu polenizare alogama, entomofila, ceea ce impune, la producerea semintelor, asigurarea spatiului de izolare intre soiuri de 1500-2000 m.

Fructul este o dicariopsa, formata din doua mericarpii foarte mici, oval-rotunjite, turtite lateral, prevazute pe partea dorsala cu cinci coaste de culoare verde bruna cu miros si gust puternic.

Facultatea germinativa este de 70-75% si dureaza 4-5 ani.

2 RELATIILE CU FACTORII DE VEGETATIE

Temperatura - telina este o planta cu cerinte moderate fata de caldura, astfel temp minima de germinare este de 3-4 grade C, cea optima de 16-20 grade C, iar plantele mature pentru o perioada scurta de timp suporta temperaturi negative de pana la -3-4 grade C. Prin expunerea plantelor tinere, o perioada de timp la temperaturi cuprinse intre 5-14 grade C are loc diferentierea florala, astfel ca apar inca din primul an, tulpinile florifere, proces care poate fi evitat prin supunerea rasadurilor cu10-12 zile inainte de plantare, la temp de 25-30 grade C.

Lumina - fata de lumina cerintele sunt relativ reduse.

Umiditatea - telina este pretentioasa in ce priveste umiditatea din atmosfera si sol, care trebuie sa fie ridicata (90% din capacitatea de sol) si constanta pe tot parcursul perioadei de vegetatie. In caz contrar radacina ramifica, se deprecieaza calitativ, iar productia scade semnificativ, telina se poate cultiva decat in conditii de irigare.

Solul - telina reuseste bine pe soluri mijlocii, luto-nisipoase sau lutoase, cu panza freatica mai la suprafata, fertile bogate in humus, profunde, cu buna capacitate de retinere a apei, cu ph-ul neutru 6,5-7 si fertilizate cu gunoi de grajd in anul de cultura.

Consumul specific de elemente nutritive este de 6-6,5 kg N, 2,3-3 kg P2O5, 8,5-9,5 kg K2O, 7,5 kg CaO, 1,2 Kg MgO/1t de radacini ingrosate.

Nu suporta excesul de azot care determina cresterea abundenta a rozetei de frunze in dauna radacinii iar aceasta devine spongioasa si nici pe cel de potasiu, care mareste sensibilitatea la oxidare a pulpei la taiere si fierbere, iar continutul in Ca din sol nu trebuie sa depaseasca 3-5% deoarece impiedica nutritia cu potasiu si bor. Carenta in bor, se manifesta la rozeta de frunze prin ingalbenire, apoi moartea frunzelor de la centrul rozetei, iar la radacina ingrosata, la inceput prin brunificari in cilindrul central ( inima radacinii ingrosate) dupa care tesutul se necrozeaza, moare si toata zona centrala este goala ca o gaura neagra.

3 TEHNOLOGIA DE CULTURA

a) Soiuri - se prefera soiuri cu radacina ingrosata de forma sferica, cu suprafata neteda, care sa nu inegreasca la taiere sau la fiert, rezistente la boli in special ale frunzelor, cu rezistenta la vernalizare si sa nu emita tulpini florale in primul an de viata. In general soiurile de telina sunt tardive avand o perioada de vegetatie de 190-200 zile.

b)Plantele premergatoare - bune sunt tomatele, cartoful, castravetele, fasolea si mazarea de gradina. In succesiune pot urma, salata, spanac, gulioare, iar dupa ea insasi va revenii pe aceeasi solanumai dupa patru ani.

c) Pregatirea terenului - prezinta aceleasi etape ca la cultura demorcov cu o singura deosebire, care se refera la fertilizarea de baza.

- Toamna, inainte de aratura adacna se administreaza 30-40t/ha gunoi de grajd in descompunere, impreuna cu ingrasamintele cu fosfor si potasiu iar in primavara, inainte de planterea rasadului se mai aplica 50-60 kg/ha P2O5 si 70-80kg/haK2O.

d) Infintarea culturii se realizeaza prin rasad

- Locul de producere a rasadului este in rasadnite semicalde si reci sau pe brazde reci in camp. Cand se doreste o cultura mai timpurie sunt necesare spatii incalzite pentru obtinerea rasadurilor ( sere inmultitor, rasadnite calde, solarii incalzite). Se seamana mai rar, deoarece rasadul nu se repica, suprafata de 100-120mp spatiu asigurand necesarul de rasaduri pentru 1ha de cultura.

- Epoca de semanat este ultima decada a lunii martie prima decada a lunii aprilie, iar pentru culturile timpurii sfarsitul lu februarie inceputul la martie. Se seamana intr-un amastec de pamant format din mranita, pamant de telina si nisip in parti egale, dupa care se acopera cu un strat foarte subtire 0.2-0 cm de pamant deoarece semintele au nevoie de lumina pentru coltit.

- Cantitate de samanta necesara producerii rasadurilor pentru un hectar este de 80-100g/ha. Se estimeaza, 0 -0,8 g samanta/mp rasadnita, cand rasadul nu se repica (se obtin 600-800 fire de rasad) si 5g samanta/mp (5000-8000 plantute in cazul repicatului).

- Lucrari de ingrijire aplicate la rasaduri au drept scop dirijarea corecta a factorilor de vegetatie si asigurarea conditiilor culturale optime in vederea obtinerii unui material saditor sanatos viguros cu capacitate buna de dadaptare la conditiile mai putin favorabile din camp dupa plantare.

- temperatura in timpul germinarii, pana la rasarire, se va mentine la valori de 18-20 grade C, apoi se coboara la 16-18 grade C ziua si la 12-15 grade C noaptea.

- Umiditatea trebuie sa fie moderata atat in substrat cat si in atmosfera si se recomanda ca inainte de plantare pentru calirea rasadului, sa se sisteze udarile timp de 5-6 zile.

- fertilizarea faziala se aplica cand rasadurile au 25-30 de zile cu solutie de ingrasaminte c = 0,7-0,8% (0,2% azotat de amoniu, 0,2%superfosfat, 0,3-0,4%clorura de potasiu), 4-5 l/mp suprafata de rasaduri, se recomanda si ingrasamintele foliare cu microelemente, in special cu bor, in concentratii variabile, in functie de natura produsului.

- Aerisirile se realizeaza cu grija, pe de o parte a nu scadea temp sub 16 grade C, iar pe de alta parte, pentru a asigura o umiditate atmosferica moderata si eliminarea gazelor nocive din spatiul de cultura (rasadnite, solarii).

- Tratamente fito-sanitare se executa imediat dupa semanat prin stropirea patului germinativ cu cu Mycodifol 0,2%, Ridomil 0,02%, 10-15 l solutie/100mp semanatura precum si pe parcursul producerii rasadurilor.

- Plivitul de buruieni

- Repicatul rasadurilor pentru infintarea culturilor timpurii, se realizeaza in faza de doua frunze adevarate, in pat nutritiv sau in strat la distanta de 4-5 X 3-4 cm. Un rasad bun pentru plantare trebuie sa fie de 8-10 saptamani, sa aiba 5-10 frunze formate si o greutate de 5-10 g.

- Epoca de plantare este 10 mai-10 iunie, iar in cazul culturilor timpurii, in ultima decada a lunii aprilie.

- Schema poate fi in randuri echidistante la 50X30 cm pe teren plan si pe teren modelat in brazde cu latimea la coronament de 104 cm si de 50 cm.

e) Lucrarile de ingrijire sunt cu caracter general si constau in :

- Completarea golurilor dupa 5-6 zile de la plantare.

- Prasilile mecanice intre randuri de 2-3 ori si si manuale pe rand de 1-2 ori.

- Combaterea buruienilor prin erbicidare cu aflon 0,5-1 kg/ha, dupa 2-3 saptamani de la plantare.

- Fertilizarea faziala cu complex III 150kg/ha sau azotat de amoniu 100 kg/ha in doua etape:

1) la 3-4 saptamanide la plantare ( in iulie)

2) si cand incepe ingrosarea radacinii (august)

- Irigarea se efectueaza ori de cate ori de cate ori este nevoie, pentru a asigura umiditatea optima de 80-85%, fiind necesare, in functie de zona geografica si regimul de precipitatii 5-10 udarii, cu norme de 300-350 mc apa/ha

- Combaterea bolilor si daunatorilor septorioza, cercosporioza si rugina teline, paduchii de frunze si musca telinei.

- Pe suprafete, mici se recomanda lucrarea de copcit, prin care se inlatura o parte din radacinile secundare, favorizand astefel ingrosarea mai puternica a partii comestibile.

- Recoltarea are loc toamna, in perioada octombrie- noembrie dar inainte de inghetarea solului prin dislocare.