Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


EFICIENTA ECONOMICA A ASIGURARILOR DE BUNURI DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE

Asigurari



+ Font mai mare | - Font mai mic



EFICIENTA ECONOMICA A ASIGURARILOR DE BUNURI DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE



1 Specificul efecientei activitatii de asigurare. Indicatori de exprimare a eficientei

Eficienta asigurarilor este o forma a eficientei economico-sociale, care exprima raportul dintre rezultatele optime obtinute din activitatea de asigurari si cheltuielile (despagubirile) determinate de refacerea bunurilor distruse sau plata sumelor asigurate, respectiv rezultatele financiare obtinute de societatea de asigurari.

In economia noastra, eficienta economica a asigurarilor trebuie privita atat prin prisma intereselor societatii de asigurare, cat si prin prisma intereselor asiguratilor.

Pentru societatea de asigurari, asigurarile sunt cu atat mai eficiente cu cat - la primele de asigurari date - plata despagubirilor, a sumelor asigurate si a cheltuielilor administrativ-gospodaresti sunt mai mici. Pentru asigurati - la aceleasi prime de asigurare platite - eficienta economica a asiguratilor este cu atat mai ridicata cu cat sumele asigurate si, respectiv, despagubirile pe care le primesc sunt de nivel cat mai apropiat de valoarea reala a bunului distrus si daca timpul de la producerea evenimentului asigurat pana la primirea sumelor ce reprezinta despagubirile si sumele asigurate este scurt. Se poate afirma ca asigurarile realizeaza functia de eficienta, deoarece societatile de asigurari urmaresc obtinerea de profit.

In cazul in care societatea de asigurari inregistreaza pierderi, aceasta poate ajunge in situatia de faliment. Eficienta asigurarilor se analizeaza si se exprima cu ajutorul mai multor indicatori, dintre care unii sunt specifici unor anumite feluri de asigurari.

Fiecare dintre indicatorii utilizati pentru exprimarea eficientei evidentiaza anumite laturi ale activitatii de asigurare. Este dificil de efectuat o ierarhie a acestor indicatori si, de asemenea, nu se poate afirma ca unii indicatori ar avea o putere de expresie mai mare decat altii.

Eficienta economico-sociala a asigurarilor se apreciaza prin gradul de satisfacere atat a cerintelor generale ale societatii, cat si ale fiecarui asigurat. Daca se accepta ca o parte a activitatii de asigurare are caracter productiv, referindu-se la compensarea daunelor din economie, se poate calcula productia neta realizata de societatea de asigurari, care are urmatoarele componente principale: despagubirile pentru bunuri, salariile, contributiile pentru asigurarile sociale si profitul.

Gradul de eficienta economico-sociala a activitatii de asigurari pentru societate se poate exprima cu ajutorul tarei productiei nete, care se determina astfel:

Rpn=PN/C x 100, in care,

Rpn - reprezinta rata productiei nete

PN - productia neta

C - costul asigurarii, in care se includ cheltuielile referitoare la constituirea si administrarea fondului de asigurare, cheltuielile generale si cheltuielile administrativ - gospodaresti.

Eficienta economico-sociala a asigurarilor poate fi examinata in mod stiintific numai daca se bazeaza pe datele oferite de sistemul informational din domeniul asigurarilor. Pe baza acestor date se pot cerceta, analiza si interpreta rezultatele obtinute in domeniul asigurarilor, pot fi identificati factorii care le-au determinat si, de asemenea, se pot stabili caile si masurile necesare pentru cresterea eficientei.

La analiza eficientei activitatii de asigurare este necesar sa se tina seama de un factor specific, care influenteaza nemijlocit volumul cheltuielilor efectuate de societatea de asigurari cu plata despagubirilor si a sumelor asigurate, si anume caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de daune. Din aceasta cauza, analiza eficientei economico-sociale trebuie examinata pe o perioada de timp cat mai indelungata. Numai asa pot fi trase concluzii cat mai bine fundamentate.

Cu privire la asigurarile facultative este necesar sa se aiba in vedere cantitatea si amploarea activitatii desfasurate de asiguratori, contractarea unui numar cat mai mare de asigurari. Extinderea cat mai mult a activitatii de asigurare, cuprinderea a cat mai multe persoane si bunuri in asigurari, constituie o premisa a obtinerii unei eficiente ridicate.

Activitatea de asigurare este eficienta din punct de vedere economic si social, atunci cand sunt satisfacute atat nevoile generale ale societatii, cat si nevoile fiecarui asigurat in parte (este vorba de ansamblul nevoilor economico-sociale). Cu alte cuvinte, interesele celor doua parti care intervin in contractul de asigurare trebuie armonizate in asa fel incat asigurarea sa fie eficienta atat pentru societatea de asigurare, cat si pentru asigurati. Prin desfiintarea monopolului de stat in acest domeniu de activitate sunt create conditiile ca eficienta economica sa devina un criteriu de baza in aprecierea muncii desfasurate in domeniul asigurarilor.

La analiza eficientei asigurarilor este necesar sa avem in vedere si faptul ca in acest domeniu se intalneste inversarea ciclului de productie. Asiguratorul "vinde" inainte de a fi "produs", deci inainte de a se cunoaste "costul produsului vandut". Prin incasarea primei de asigurare el se obliga sa plateasca asiguratului eventual, daune a caror marime nu se cunoaste decat aproximativ . De aici rezulta importanta deosebita a cunoasterii materiei asigurabile si stabilirea primelor de asigurare pe baza unor calcule bine fundamentate, folosindu-se metodele statistico-matematice.

In conditiile economiei de piata orice societate de asigurare trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unor criterii de eficienta care sa conduca la posibilitatea acoperirii tuturor cheltuielilor cu plata despagubirilor si a sumelor asigurate, a celorlalte cheltuieli de constituire si administrare a fondului de asigurare si sa permita in final obtinerea unui profit, dimensionat corespunzator, necesar desfasurarii in continuare activitatii, precum si pentru dezvoltarea acesteia. O societate de asigurare ce nu poate, prin activitatea desfasurata sa asigure plata despagubirilor datorate si a cheltuielilor amintite mai sus ajunge in situatia de faliment. Deci putem considera ca eficienta unei activitati de asigurare este caracterizata de marimea profitului obtinut in urma acestei activitati.

In general, profitul se stabileste la sfarsitul anului calendaristic, ceea ce, in caz ca acesta are o valoare negativa, inseamna incheierea activitatii cu pierderi, fapt ce poate conduce la sistarea activitatii.

Este deci necesar ca societatea de asigurare, sa aiba, in orice moment, o situatie daca nu exacta, fapt imposibil in conditiile aleatoare in care isi desfasoara activitatea, cel putin sub aspectul probabilitatii ca profitul obtinut la un moment dat are o anumita valoare. Este deci nevoie de determinarea unei expresii analitice care sa exprime profitul in orice moment in functie de parametrii ce intervin in fenomenul aleator ce caracterizeaza activitatea societatii. O asemenea expresie analitica o vom numi functie de eficienta a activitatii societatilor de asigurare .

Ca in orice sector de activitate si in domeniul asigurarilor de bunuri, pentru ca analiza eficientei economice sa-si atinga scopul propus este necesar sa se foloseasca un sistem adecvat de indicatori.

A fi eficient inseamna sa obtii cu eforturi (cheltuieli) minime rezultate maxime. Acest deziderat este valabil atat in sfera productiei materiale, cat si in celelalte domenii de activitate economice.

In aprecierea eficientei activitatii de asigurare este necesar a se avea in vedere atat raportul dintre efectul obtinut si efortul depus in aceasta activitate, cat si rezultatele financiare obtinute de asigurari.

Efectul obtinut de pe urma asigurarilor se materializeaza prin despagubirile si sumele asigurate platite asiguratilor care ajuta la continuitatea proceselor economice din diferite ramuri si sectoare, precum si a mentinerii integritatii proprietatii publice si private. Acesta permite crearea conditiilor pentru reluarea proceselor economice, refacerea bunurilor distruse ori avariate, mentinerea integritatii patrimoniului asiguratilor, redobandirea starii de sanatate, realizarea unor masuri de prevedere si de economisire de catre si pentru asiguratii persoane fizice, favorizeaza desfasurarea in conditii normale, de siguranta financiara a operatiunilor de comert exterior, realizarea de catre asigurator a unui anumit profit.

Efortul pentru mentinerea efectului este facut de asigurati, care platesc prime de asigurare, cat si de asigurator, care organizeaza, conduce si participa la realizarea veniturilor ce se obtin din activitatea de asigurare si reasigurare.

In analiza eficientei economice in asigurari trebuie sa se tina seama de scopul fiecareia dintre parti. Societatea de asigurari urmareste sa-si incheie fiecare exercitiu financiar cu profit, iar asiguratii conteaza, la producerea cazului asigurat, pe despagubirea cat mai rapida si cat mai consistenta, raportat la paguba suportata.

Reiese deci ca eficienta economica in asigurari se cere a fi exprimata si analizata prin prisma pozitiilor si intereselor pe care le au fiecare dintre parti: asiguratul si asiguratorul.

Astfel, din punct de vedere al intereselor societatii de asigurare, pot fi retinute doua criterii:

a) maximizarea veniturilor, in care scop se au in vedere cresterea portofoliului de asigurare, cresterea primelor de asigurare;

b) minimizarea cheltuielilor, intre altele, prin actiuni de prevenire a riscurilor, dimensionarea riguroasa a cheltuielilor de administrare, precizarea unor clauze speciale in conditiile de asigurare.

Cea de-a doua grupa de criterii reflecta interesele asiguratilor sub diverse forme:

a) maximizarea despagubirilor (formulare improprie, deoarece nivelul maxim al acestora este plafonat de marimea pagubelor;

b) minimizarea duratei de lichidare a daunelor;

c) minimizarea primelor de asigurare, criteriu influentat de gradul de extindere a asigurarii.

In conditiile in care orice societate de asigurari isi conduce activitatea conform principiului gestiunii financiare, aceasta necesita ca cheltuielile ce le face asiguratorul cu plata despagubirilor si sumelor asigurate sa fie acoperite din venituri si totodata sa obtina si un profit. Deci nivelul despagubirilor si al sumelor asigurate ce se cuvin asiguratilor este direct influentat de marimea primelor de asigurare pe care le platesc asiguratii. Stabilirea unor prime mai mari de asigurare face ca interesul asigurat sa fie mai redus, iar stabilirea unor prime reduse face ca valoarea despagubirilor sa nu acopere recuperarea integrala a pagubelor. De aceea, asiguratorii trebuie sa calculeze cat mai corect costul asigurarii si sa faca in asa fel incat asigurarea sa fie eficienta atat pentru societate, cat si pentru asigurati.

In aprecierea eficientei activitatii de asigurare obtinute de asigurare trebuie avuti in vedere o serie de indicatori ce reflecta atat rezultatele obtinute de asigurator, cat si a unor indicatori care arata actiunea asigurarilor in favoarea asiguratilor.

Pentru a se putea face o apreciere a eficientei activitatii de asigurare, este necesar sa se foloseasca un sistem adecvat de indicatori. Alegerea indicatorilor ce pot fi utilizati pentru aprecierea activitatii de asigurare este necesar sa fie facuta in functie de o serie de criterii cum sunt :

- obiectul analizei ce urmeaza a se efectua;

- nivelul micro sau macroeconomic la care urmeaza sa fie efectuat studiul;

- modul de reglementare juridica a asigurarilor care urmeaza sa fie examinate;

- ramura de asigurare care face obiectul analizei.

Obiectivele concrete care se urmaresc pot fi multiple. Printre acestea putem mentiona: stabilirea rezultatelor financiare obtinute de asigurator; nivelul de dezvoltare al asigurarilor facultative; cantitatea si calitatea activitatii desfasurate de personalul care se ocupa cu incheierea de asigurari; rezultatele obtinute de asigurati etc.

Dintre indicatorii ce reflecta eficienta asigurarilor la asigurator, cei mai importanti si cei mai frecvent utilizati, se pot mentiona: productivitatea muncii, rata daunei, gradul de cuprindere in asigurare, prima medie incasata, costul relativ al activitatii de asigurare, profitul societatii - care este un indicator sintetic,etc. De asemenea, se mai pot gasi si alti indicatori de eficienta ce ii privesc pe asigurati. Dintre acestia enumeram: rata asigurarii, durata medie de lichidare a daunelor, gradul de acoperire a daunelor.

Intre principalii indicatori folositi pentru a ilustra conceptul de eficienta in asigurari, cei mai importanti sunt urmatorii:

1. Rata daunei este un indicator de mare importanta ce exprima nivelul cheltuielilor cu plata despagubirilor fata de nivelul veniturilor din prime de asigurare. Se exprima in procente care pot fi egale, mai mici sau mai mari de 100 %. Cu cat nivelul ratei daunei este mai mic de 100%, cu atat situatia financiara a societatii de asigurare este mai favorabila.

Acest indicator se determina dupa formula[4]:, unde:

Rd = rata daunei

Dp = totalul despagubirilor sau sumele asigurate

P = total incasari din prime

Prime incasate si daune platite de S.A.R. ASIBAN S.A. in perioada 2000 - 2002

Tabel nr. 1.1

-mii lei-

Indicatori

Prime incasate

Prime din asigurari de bunuri

din care: persoane juridice

Daune platite

Daune pentru asigurari de bunuri

din care: persoane juridice

Rata daunei aferente asigurarilor de bunuri apartinand persoanelor juridice la S.A.R. ASIBAN S.A. in perioada 2000 - 2002 este:

2. Costul relativ al activitatii de asigurare

Acest indicator se calculeaza ca un raport intre totalul cheltuielilor legate de desfasurarea activitatii de asigurare si totalul incasarilor de prime de asigurare, comisioane si dobanzi.

Prin compararea acestui indicator cu rata daunei, rezulta posibilitatile de reducere a cheltuielilor generale si a cheltuielilor comune.

Formula de calcul este urmatoarea:

, in care:

Ca - costul relativ al activitatii de asigurare

C - cheltuieli totale efectuate de asigurator (plati de sume asigurate, despagubiri, cheltuieli de administrare, cedari in reasigurari, cheltuieli cu rezerva de dauna etc.)

P - incasari totale din prime de asigurare si alte venituri incasate de asigurator

In tabelele 4.3.1 si 5.2.1 sunt prezentate pe larg situatia veniturilor si cheltuielilor in perioada 2000 - 2002 pe toata societatea S.A.R. ASIBAN SA.

Pentru S.A.R. ASIBAN S.A. costul relativ al activitatii de asigurare in perioada 2000 - 2002 este:

Costul relativ al activitatii de asigurare arata, in procente, cat reprezinta cheltuielile de asigurare fata de veniturile realizate din activitatea de asigurare. In mod normal costul relativ al activitatii de asigurare este mai mic decat 100%, insa pot aparea si cazuri cand este mai mare. In acest din urma caz, inseamna ca, in perioada respectiva, asiguratorul n-a reusit sa acopere, cu incasarile din primele de asigurare si din alte venituri, cheltuielile totale pe care le-a efectuat.

Rata daunei si costul relativ al activitatii de asigurare se calculeaza atat pentru fiecare an in parte, din perioada pe care o analizam, cat si pentru intreaga perioada. Acesti indicatori se utilizeaza mai ales pentru aprecierea rezultatelor obtinute de o societate de asigurari in intregul sau. Ei pot fi insa utilizati si pentru formarea unei imagini privind rezultatele obtinute de sucursalele acesteia.

Tot legat de costuri, la S.A.R. ASIBAN S.A. se mai calculeaza si urmatorii indicatori:

Cheltuieli salariale si comisioane la 1000 lei prima incasata, calculate conform formulei:

B=

in care:

B - reprezinta cheltuieli salariale si comisioane la 1000 lei prima incasata

C- cheltuieli cu salariile si comisioanele brokerilor

P- volum de prime incasate

Valoarea indicatorului in anul 2002 este:

B2002 = 221,24 0/00

Unde cheltuielile cu salariile si comisioanele brokerilor cuprind cheltuielile salariale totale si asimilate.

Cheltuielile administrative la 1000 lei prima incasata (0/00), se determina dupa formula de calcul:

C=

in care:

C- reprezinta si comisioanele platite brokerilor.

cheltuielile administrative la 1000 lei prima incasata

Ca - cheltuieli administrative

P- volum prime incasate

Situatia indicatorului "Cheltuieli administrative la 1000 lei prime incasate" la societatea S.A.R. ASIBAN S.A. in anul 2002 este:

C2002 = 190,14 0/00

Cheltuielile administrative sunt cheltuielile efectuate cu activitatea de asigurare din care se scad cheltuielile salariale si asimilate si comisioanele brokerilor.

3. Rata venitului net

Pentru aprecierea nivelului rezultatelor financiare finale obtinute de o societate de asigurari, se poate utiliza indicatorul rata venitului net (Rvn). Acest indicator se calculeaza raportand diferenta intre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate intr-o anumita perioada (de obicei un an) la totalul veniturilor. Formula de calcul este urmatoarea:

Rata venitului net ne arata in procente, cat ii ramane asiguratorului din fiecare 100 lei, de dolari etc., prime incasate.

Pe baza tabelelor 4.3.1 si 5.2.1, rata venitului net pentru S.A.R. ASIBAN S.A. in perioada 2000 - 2002 este:

4. Numarul mediu de asigurari contractate de un agent de asigurari

Acest indicator se calculeaza ca un raport intre numarul total al asigurarilor contractate intr-o anumita perioada de timp si numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari. Formula de calcul este urmatoarea:

unde:

Nac = numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator

Ac = numarul asigurarilor contractate intr-o anumita perioada

Lc = numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari

Situatia numarului de salariati si a contractelor de asigurare incheiate

de S.A.R. ASIBAN S.A. in perioada 2000 - 2002

Tabel nr. 1.2

Anii

Prime incasate (mii lei)

Prime incasate pentru asigurari de bunuri

din care: persoane juridice

Numar contracte

Numar de salariati

contracte/salariat

contracte/salariat

contracte/salariat

5. Prima medie pe contract incheiat

Prima medie incasata pe un contract se obtine raportand totalul incasarilor din prime la numarul contractelor de asigurare incheiate. Formula de calcul se prezinta astfel:

, unde:

Pm = prima medie incasata pe un contract

P = totalul incasarilor din prime de asigurare

Pe baza tabelului 1.2, prima medie incasata pe un contract de catre S.A.R ASIBAN S.A. in perioada 2000 - 2002 este:

Acest indicator se poate calcula atat in cazul asigurarilor de bunuri sau de persoane, cat si in cazul asigurarilor de raspundere civila.

Productivitatea muncii este un indicator de calitate ce exprima randamentul lucrarilor in procesul muncii. Acest indicator se poate determina valoric sau fizic (se raporteaza la numarul de contracte incheiate intr-o anumita perioada).

Productivitatea muncii se poate stabili pe total salariati ori numai pe anumite categorii de salariati (inspectori si agenti de asigurare). Productivitatea muncii se stabileste dupa formula de calcul:

, unde

P = volumul primelor incasate

NL= numarul de salariati (lucratori)

Productivitatea pe lucrator din asigurari in functie de volumul de prime incasate - se calculeaza dupa formula:

D=

in care

D- reprezinta productivitatea pe lucrator din asigurari

P- volum prime incasate

N- numar de lucratori din asigurari

Volumul de prime incasate din asigurari de bunuri si numarul de salariati al Agentiei Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A. in perioada 2000 - 2002

Tabel nr. 1.3

Anii

Prime incasate din asigurari de bunuri (mii lei)

din care: persoane juridice (mii lei)

Numar salariati

Numar lucratori in asigurari

La Agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A. productivitatea calculata valoric dupa formula mai sus mentionata pentru asigurarile de bunuri destinate persoanelor juridice, in perioada 2000 - 2002 este:

Unde numarul de lucratori din asigurari se refera la inspectori si agenti de asigurare, angajati ai S.A.R. ASIBAN S.A.

Productivitatea pe salariat in functie de volumul de prime incasate se determina dupa formula de calcul:

F=

in care:

F- reprezinta productivitatea pe salariat

P- volum prime incasate

S- total salariati

Pe baza tabelului 1.3 productivitatea pe salariat in functie de volumul de prime incasate la asigurarile de bunuri destinate persoanelor juridice de Agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A. in perioada 2000 - 2002 este:

7. Profitul reprezinta un indicator sintetic de apreciere a eficientei in orice activitate economica, care se determina la nivelul intregii societati S.A.R ASIBAN S.A., dar si la sucursalele si agentiile din teritoriu. Acestea, neavand personalitate juridica, nu incheie bugete de venituri si cheltuieli si nu repartizeaza profitul potrivit destinatiei stabilite prin Statutul Societatii. Agentiile teritoriale ale S.A.R. ASIBAN S.A. intocmesc numai propuneri de bugete de venituri si cheltuieli, pe care le trimit la Centrala anual, in cursul trimestrului IV, pe baza realizarilor din trimestrele I - III si a estimarilor pentru trimestrul IV.

Situatia profitului in perioada 2000-2002 inregistrat de S.A.R ASIBAN S.A.

Tabelul 1.4

-mii lei-

Profit brut

Fond de rezerva - 5%

Profit net (impozabil)

Pe totalul societate, profitul se stabileste prin scaderea din totalul veniturilor realizate a cheltuielilor efectuate, obtinandu-se astfel profitul total, dupa care se scade cel putin 5% pentru constituirea fondului de rezerva, obtinandu-se astfel profitul impozabil. Profitul ramas dupa plata impozitului pe profit constituie profitul net, care are urmatoarea destinatie:

- 50 % se repartizeaza pentru fondul de dezvoltare

- 10 % se repartizeaza pentru fondul de participare a salariatilor la profit

- 40 % pentru dividende, asupra carora se mai calculeaza un impozit ce se plateste statului.

Destinatia fondului de rezerva este de a acoperi platile pentru unele daune produse in anii cand sumele alocate din fondul curent plus rezervele tehnice de daune ar fi mai mici si nu ar putea acoperi toate cheltuielile cu pagubele suferite in acei ani cand se produc catastrofe mai mari (cutremure, inundatii etc.)

Strategia de dezvoltare a S.A.R. ASIBAN S.A. pe anul 2002 s-a concretizat intr-un proiect care cuprinde, printre altele, si obtinerea unui profit brut majorat cu aproximativ 45%. In anul 2002 S.A.R. ASIBAN S.A. a obtinut un profit de 82.03914.000 lei, ceea ce inseamna o crestere de 49,09% fata de anul precedent.

Indicatorii de eficienta calculati in principal pe anul 2002, claseaza Agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A. pe locul 25 pe tara intre cele 40 de filiale ale societatii de asigurare din judetele intregii tari si mentine societatea S.A.R.ASIBAN S.A. in topul primelor 10 societati de asigurare - reasigurare din Romania.

2 Posibilitati de crestere a eficientei asigurarilor de bunuri

Restructurarea economiei nationale a cuprins, cum era firesc si activitatea de asigurare din tara noastra. In aceasta directie s-au facut pasi importanti. Pentru a face fata luptei de concurenta, societatile din domeniul asigurarilor vor fi nevoite permanent sa gaseasca noi cai si posibilitati de crestere a eficientei lor economice, sa adopte anumite solutii care sa armonizeze interesele celor doua parti care intervin in contractul de asigurare.

Avand in vedere faptul ca platile privind despagubirile detin ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor legate de asigurarile de bunuri, se poate spune ca sporirea eficientei acestora depinde, in mare parte, de gasirea unor posibilitati de reducere a volumului despagubirilor. Practica ne arata insa, ca volumul despagubirilor nu poate fi redus decat pana la o anumita limita, deoarece aparitia unor pagube provocate de riscurile asigurate este inevitabila, iar pe de alta parte, menirea asigurarii este tocmai acoperirea unor pagube cu caracter imprevizibil. Deci, problema care apare aici se refera la faptul daca, in general, la toate categoriile de bunuri asigurate, despagubirile pe care le plateste o societate de asigurari, reprezinta sau nu limita care practic nu mai poate fi redusa.

Un mijloc de reducere al volumului despagubirilor il constituie luarea de catre societatile de asigurari a unor masuri de prevenire a pagubelor. De exemplu, efectuarea la timp si in bune a inspectiei de risc poate contribui la prevenirea producerii unor pagube si implicit la reducerea cheltuielilor cu plata despagubirilor. Aceasta presupune ca organele asiguratorului, care au dreptul sa efectueze aceasta inspectie, sa cunoasca in permanenta situatia concreta de pe teren in ceea ce priveste modul de intretinere, ingrijire si pastrare a bunurilor asigurate pentru a putea interveni la momentul oportun, evitand astfel inregistrarea unor pagube sau refuzand plata despagubirilor atunci cand asiguratul se face vinovat de neluarea la timp a masurilor de prevenire a pagubelor.

In directia cresterii eficientei activitatii de asigurare, consideram ca poate actiona, in anumite limite, utilizarea mijloacelor moderne de calcul, pentru efectuarea diferitelor operatii. Experienta deja acumulata arata ca aceste mijloace de calcul pot fi folosite la stabilirea primelor de asigurare, la contabilizarea acestora, la redactarea politelor de asigurare etc.

Prevenirea aparitiei pagubelor la bunurile care fac obiectul asigurarilor in valuta poate juca un rol mai mare in reducerea volumului cheltuielilor cu plata despagubirilor, mai ales la asigurarea marfurilor in timpul transportului international. De exemplu, prin generalizarea transportului marfurilor in containere se obtine o reducere importanta a volumului pagubelor ce pot aparea in timpul transportului la incarcarea si descarcarea marfurilor. Dezvoltarea continua si cresterea volumului comertului international determina sporirea volumului marfurilor de import-export care vor fi transportate cu navele noastre sau cu nave straine. Alaturi de acestea, cresterea capacitatii de transport a flotei maritime si aeriene va determina o crestere a volumului asigurarilor in valuta si implicit sporirea cedarilor in reasigurare stiut fiind ca, in general, nici un asigurator nu-si poate asuma raspunderi nelimitate.

Eficienta activitatii de asigurare poate creste si prin preocuparea permanenta pentru gasirea unor solutii menite a conduce la reducerea cheltuielilor privind administrarea asigurarilor. In acest caz trebuie actionat atat asupra cheltuielilor de personal cat si a cheltuielilor materiale. Eficienta poate spori si prin exploatarea intr-o masura tot mai mare a conditiilor pe care le ofera economia de piata in ceea ce priveste obtinerea de venituri suplimentare prin efectuarea de plasamente in diferite investitii, a rezervelor tehnice.

Problema principala care apare la orice agentie din cadrul S.A.R. ASIBAN S.A. este aceea ca la toate despagubirile pe care le plateste societatea la toate categoriile de bunuri asigurate, sa se reprezinte limita care practic nu mai poate fi redusa. Se impune o analiza minutioasa a evolutiei despagubirilor pe feluri de bunuri, pe categorii de asigurati si in profil teritorial. Este una din posibilitatile de a scoate la iveala eventualele rezerve de reducere a cheltuielilor cu daunele.

Pentru eficientizarea activitatii agentiei in anul 2001 s-au imbunatatit conditiile de desfasurare a unei activitati eficiente in cadrul agentiei prin completarea dotarii cu mijloace fixe moderne, prin maximizarea informatizarii fluxului informational intern si aici subliniem darea in folosinta a unei retele de calculatoare performanta, instruirea personalului cu specialisti in domeniile: informatie, daune, economic, marketing, asigurari.

Cai importante in eficientizarea activitatii societatii le reprezinta cresterea volumului de prime brute incasate, consolidarea rezervelor tehnice, perfectionarea tehnicilor de reasigurare si nu in ultimul rand operativitatea in plata daunelor si obtinerea unei rate a daunei sub media inregistrata la nivel national.

3 Concluzii

Firmele, ca si oamenii, sunt supuse permanent riscurilor de producere a unor daune accidentale. Indiferent de forma acestora - cutremur, incendiu, deces, imbolnavire - riscurile intervin in cursul obisnuit al activitatilor umane, impiedicand realizarea normala a obiectivelor.

Persoanele juridice intampina o gama larga de riscuri, mai ales in ceea ce priveste bunurile aflate in patrimoniu, multe dintre ele putand fi asigurate. In tara noastra se practica o mare varietate de asigurari facultative de bunuri destinate persoanelor juridice, in functie de specificul acestora, de riscurile la care pot fi expuse bunurile.

Practicand gama completa de asigurari, portofoliul clientilor S.A.R. ASIBAN S.A. cuprinde atat persoane fizice, cat si importanti agenti economici din domeniul productiv, comercial, transport intern si international, turism, mass-media, firme romanesti cu capital de stat si privat, reprezentante ale marilor concerne europene si mondiale care isi desfasoara activitatea in Romania.

S.A.R. ASIBAN S.A. face parte din grupul celor 21 societati membre ale UNSAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania) si are un obiect de activitate vast care cuprinde, pe langa asigurarile de viata si asigurarile de raspundere civila, si asigurari facultative de bunuri.

Rezultatele financiare obtinute precum si evolutia numarului de contracte de asigurare de bunuri incheiate in perioada 2000 - 2002 reflecta faptul ca, prin serviciile pe care le ofera S.A.R. ASIBAN S.A. isi consolideaza pozitia de asigurator important si credibil pe piata romaneasca. In anul 2002 S.A.R. ASIBAN S.A. a realizat o cifra de afaceri de 775,225 miliarde lei, iar veniturile din primele de asigurare incasate ajungand la 501,10 miliarde lei. Dintre acestea volumul primelor din asigurari de bunuri depaseste 131 miliarde lei. In functie de volumul primelor brute incasate in anul 2002, S.A.R. ASIBAN S.A. ocupa locul 9 in topul primelor 10 societati de asigurare - reasigurare din Romania.

Dintre asigurarile facultative de bunuri oferite de S.A.R. ASIBAN S.A. clientilor sai enumeram: asigurarea constructiilor si a continutului acestora, asigurari de autovehicule - tip Casco, asigurari maritime, asigurari de transport terestru - tip Cargo, asigurari de aviatie, asigurari de incendiu si alte pagube, asigurari agricole. Asigurarile de bunuri sunt oferite atat persoanelor fizice, cat si juridice, neexistand restrictii de incheiere a politelor de asigurare.

Agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A. ofera persoanelor juridice urmatoarele tipuri de polite de asigurare pentru bunurile aflate in patrimoniul acestora: asigurari de incendiu, asigurari de autovehicule - tip Casco, asigurari pentru utilaje si echipamente tehnologice, ajungand la 36,5% in anul 2002, din care aproximativ 40% reprezinta polite de asigurare de bunuri oferit persoanelor juridice.

Din volumul de prime de asigurare de 5.571 mil. lei incasate in anul 2002 de catre agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A., 1.948 mil. lei reprezinta prime incasate din asigurari facultative de bunuri, dintre care 971 mil. lei reprezinta prime din asigurari de bunuri destinate persoanelor juridice.

In bugetul de venituri si cheltuieli se prevad in mod corespunzator la partea de cheltuieli platile privind despagubirile si a sumelor asigurate, precum si cheltuielile de administrare pentru activitatea de asigurare si cheltuielile privind constituirea rezervelor tehnice. In totalul cheltuielilor efectuate de o societate de asigurari ponderea o detin cheltuielile cu plata despagubirilor si a sumelor asigurate.

La nivelul agentiei Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A, nivelul platilor din daune in anul 2002 are un total de 2.024.409.320 lei, din care 374.259.122 lei reprezinta daune platite pentru asigurari de bunuri (asigurari de incendii si asigurari de autovehicule - Casco), adica 18,48 % din totalul daunelor platite in anul 2002. Dintre acestea un volum de 149.703.649 lei reprezinta daune platite pentru asigurarile de bunuri destinate persoanelor juridice.

Comparand veniturile incasate cu cheltuielile efectuate de S.A.R. ASIBAN S.A., obtinem un cost relativ al activitatii de asigurare in anul 2002 de 89,41%, in timp ce rata daunei este de 34,41% ceea ce arata ca daunele platite la asigurarile de bunuri destinate persoanelor juridice sunt de 44.950.430 mii lei fata de 140.251.967 mii lei total daune platite.

Problema principala care apare la orice agentie din cadrul S.A.R. ASIBAN S.A. este aceea ca la toate despagubirile pe care le plateste societatea la toate categoriile de bunuri asigurate, sa se reprezinte limita care practic nu mai poate fi redusa. Se impune o analiza minutioasa a evolutiei despagubirilor pe feluri de bunuri, pe categorii de asigurati si in profil teritorial. Este una din posibilitatile de a scoate la iveala eventualele rezerve de reducere a cheltuielilor cu daunele.

Pentru eficientizarea activitatii agentiei in anul 2001 s-au imbunatatit conditiile de desfasurare a unei activitati eficiente in cadrul agentiei prin completarea dotarii cu mijloace fixe moderne, prin maximizarea informatizarii fluxului informational intern si aici subliniem darea in folosinta a unei retele de calculatoare performanta, instruirea personalului cu specialisti in domeniile: informatie, daune, economic, marketing, asigurari.

Incepand cu anul 2001 agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN SA are sediu propriu, pana in 2001 activitatea desfasurandu-se in cadrul sediului B.C.R. Sucursala Vaslui. Este demn de luat in seama faptul ca maximizarea informatizarii fluxului financiar pe care S.A.R. ASIBAN S.A agentia Vaslui a realizat-o prin completarea dotarii cu mijloace fixe moderne corespunzatoare unei activitati eficiente a facut intr-o anumita masura sa-si intareasca pozitia pe piata asigurarilor din judetul Vaslui.

Esenta produselor de asigurare se regaseste in sentimentul de siguranta al cumparatorilor ca in caz de dauna vor fi despagubiti conform serviciului cumparat. Activitatea de daune, cea de-a doua componenta a produselor oferite reflecta caracteristicile prestatiilor S.A.R. ASIBAN S.A. si modul in care se instrumenteaza dosarele de daune, obiectivitatea, promptitudinea, corectitudinea si loialitatea personalului trebuie sa dea o noua valoare a calitatii ofertei S.A.R. ASIBAN S.A.

Flexibilitatea s-a dovedit a fi un factor foarte important in restaurarea calitatii la nivel de conceptie de produse de asigurare.

Selectia personalului este o problema importanta in instaurarea unei culturi a calitatii. Oamenii fiind diferiti unul de altul se exclud atunci cand convingerile lor nu coincid.

In S.A.R. ASIBAN S.A. au fost angajati in general oameni tineri care au dorinta de afirmare. Prin modul deschis, dar exigent al relatiilor intre sefi si subordonati, s-a creat deja in S.A.R. ASIBAN S.A. o cultura a calitatii personalului care isi respecta propria persoana si a semenului sau. Prin instaurarea unui climat de munca competitiv, dinamic si relativ independent, personalul a deservit loial societatea de asigurare-reasigurare S.A.R. ASIBAN S.A.

Strategia de dezvoltare adoptata va conduce la:

q       Aplicarea unor metode flexibile de organizare si restructurare a resurselor umane in vederea cresterii competentei profesionale, a eficientei personalului, a servirii ireprosabile a asiguratilor;

q       Diversificarea, pe baza unei laborioase si moderne activitati de marketing a gamei de produse specifice si serviciilor oferite clientilor pe baza unei laborioase si moderne activitati de marketing a gamei de produse specifice si serviciilor oferite clientilor;

q       Orientarea, cu precadere, spre segmentele de piata nou aparute, ca urmare a transformarilor generate de infaptuirea programului de reforma economica.

Pentru ca politele de asigurare S.A.R. ASIBAN S.A. sa fie atractive, sa satisfaca cerintele asiguratilor astfel incat sa-l determine sa recomande si altora produsele S.A.R. ASIBAN S.A. este obligatoriu ca activitatea de asigurare sa fie dominata de exigenta, receptivitate, profesionalism si multa calitate.



Galiceanu I. - Organizarea si eficientizarea asigurarilor de bunuri in Romania, Editura Universitaria, Craiova, 1995, p.133

Galiceanu I., Bratu St. - Economia asigurarilor, Editura Universitaria, Craiova, 1996, p.271

Vacarel Iulian, Bercea Florian - Asigurari si reasigurari, Ed. Expert, Bucuresti, 1998, pag. 509

Formulele utilizate provin din: Vacarel I., Bercea Fl. - Asigurari si reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 1998, p. 510-515



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1821
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved