Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Camasa pentru barbati

confectii

+ Font mai mare | - Font mai mic



Memoriu Justificativ

          Imbracamintea este un bun vestimentar pe care il folosesc oamenii pentru apararea corpului de intemperii si in scop estetic.




          Imbracamintea ca obiect vestimentar difera de la o zona geografica la alta in functie de factorii climatici si nationale care domina regiunile respectile. La acesti factori se mai adauga un element important ,,moda timpului”.

Metoda este un ansamblu de gusturi, preferinte si deprinderi care domina la un moment dat in cadrul societatii. Moda cuprinde si alte sfere de influenta: imbracamintea, marochinaria, mobila timpului.

Fiecare perioada de influenta a modei are o durata mai mare sau mai mica in functie de factorii care au impus-o.

La sfarsitul perioadei de ,,la moda” intervine fenomenul de ,,demodat”.

Frumusetea imbracamintei este ansamblul de forme, armonii si culori pe care trebuie sa le indeplineasca vestimentatia oamenilor.

Producerea imbracamintei trebuie sa asigure acesteia conditia de fiabilitate.

Fiabilitatea este caracteristica unui produse dea indeplini o functie data, in anumite  condtiii pentru o anumita perioada de timp.

Mentenabilitatea exprima posibilitatea produsului de-a putea fi intretinut, reparat si redus in stare de functionare.

Atat fiabilitatea cat si mentenabilitatea sunt factori care asigura disponibilitatea produsului.

Prima parte a proiectului se refera la proiectarea clasica a produsului ,, Camasa pentru barbati”.

La partea a doua s-a ales prezentarea masinii de cusunt butoniere simple. A fost urmarita identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale masinii, enumerarea si descrierea organelor de lucru.


CAPITOLUL I

ALEGEREA SI DESCRIEREA PRODUSULUI

          Camasa pentru barbati se poate confectiona cu guler clasic si cu maneca lunga sau scurta.

          In proiect am ales sa prezint o camasa clasica cu maneca lunga si manseta simpla.

Gulerul este construit dintr-o bucata, dublat cu material de fond si intarit cu o insertie la fel ca si mansetele.

Pe umeri, camasa este prevazuta cu o platca care dulbeaza cu materialul de fond.

Spatele este croit mai lung si se monteaza cu platca prin incretire sau prin formarea de cute, care sa asigure lejeritatea miscarilor la purtare.

Gulerul camasii barbatesti este clasic, fiind formati dintr-un singur detaliu.


CAPITOLUL II

MATERIALE DE BAZA SI AUXILIARE FOLOSITE LA CONFECTIONAREA PRODUSULUI ALES

         

          Dupa importanta pe care o au componenta produsului materialele utilizate pot avea o funtie de baza,fiind numite ,,Materiale de baza” sau functie auxiliara fiind numite ,,Materiale auxiliare”.

Materiale de baza

          Sunt materiale care indeplinesc functia principala la produs si sunt intrebuintate la confectionarea fetei produsului.

          Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, in functie de produs si destinatia acestuia:

-         Tesaturi

-         Tricoturi

-         Blanuri

-         Piei Naturale sau sintetice

-         Textile ntesute

Tesaturile

Sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.

Tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare.

Dupa natura provenientei lor tesaturile pot fi:

-         din bumbac

-         din in si canepa

-         din lana

-         din matase

-         din fire sintetice

Materiale auxiliare

          Principalele materiale auxiliare sunt:

-         Captuseli

-         Intariturile

-         Ata de cusut

-         Furniturile



-         Garniturile

In functie de produs si model, materialele auxiliare pot lipsi din componenta produsului.


CAPITOLUL II

1.Realizarea tiparului clasic ,,Camasa pentru barbati”

Dimensiuni principale.

IC= 172cm

Pb=48

Pg=40

Ad=9

a)          Constructia tiparului de camasa:

Calculul dimensiunilor de camasa:
- in lungime

-         in latime

Trasarea liniilor de baza

                    (4,4)

                    (9)

                    (5,2)

                  

                   l=4cm latimea placii la spate

                     (4,6)

                    (11,4)

                    (4,4)

                   (1,3)

Trasarea liniilor de contur

                   AA’+LL’+4cm (0,8) latimea rezervei pentru cuta

                  

                  

                  

                  

                  

                  

Platca spatelui

                  

b)Constructia gulerului

b)    Constructia gulerului

c)     Constructia Manecii

d)

Constructia mansetei

         

      

2. Realizarea sabloanelor

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri.

In intreprinderile de confectii se folosesc sabloane originale si sabloane de lucru.

Sabloane originale se confectioneaza din hartie.

Aceste sabloane nu sunt folosite poentru lucrul in sectiile de productie si se pastreaza in cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru. Se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea produselor sau ca sabloane ajutatoare la operatii de rihtuire, trasarea conturului, sau la coaserea diferitelor garnituri.



Pentru fiecare detaliu al imbracamintei se confectioneaza un sablon care trebuie sa aiba forma si dimensiunile detaliului reprezentat.

Sabloanele pot fi confectionate din carton,tabla,placaj sau placi sintetice.

Fiecare detaliu din completul de sablon este marcat cu: denumirea produsului si numarul de model, marimea (talie si grosime), denumirea detaliului, numarul piesei din completul de sabloane, de cate ori se va incadra pe material.

Pentru detaliile care urmeaza a se croi pe fir dublu, va exista indicatia “FIR DUBLU”.


CAPITOLUL III

Caracterizarea utilajului “masina de cusut butoniere simple”.

1.     Caracteristici tehnico-functionale.

Masina de cusut butoniere simple functioneaza cu doua fire de ata infilate unul la ac si celalalt la suveica.

          Butonierele realizate cu aceasta masina au forma dreapta si pot fi intarite cu unul sau ambele capete cu cate o cheita.

          Lungimea butonierei simple confectionata cu aceasta masina este cuprinsa intre 8 si 30 mm, iar latimea festonului intre 1.5 si 3.5mm.

          Masina functioneaza cu o turatie de 1800 rotatii/minut, iar prin schimbarea rotilor de cura, se poate obtine o viteza de pana la 2800 impunsaturi/minut, si o productie de circa 4000 de butoniere  pe schimb.

          Aceasta masina este prevazuta cu un disc de comanda de la care sunt actoinate diverseele mecanisme si organe de lucru.

Discul de comanda este actionat de arborele principal si poate fi montat deasupra placi de baza, in plan vertical sub placa de baza in plan orizontal.

Masinile de cusut butoniere sunt de constructie diferita, impartite pe clase, marcate cu denumirea firmei producatoare sau initiala acesteia.

2.     Organe de lucru

Pentru realizarea butonierei, masina de cusut butoniere simple este prevazuta cu organe de lucru precum acul, conducatorul de fier, apucatorul, suveica, transportorul, fixatorul si cutitul.

Aceste organe lucratoare sunt asemanatoare ca forma si dimensiuni cu cele ale masinii simple, unele dintre ele diferiind prin modul de participare la coaserea butonierii.

ACUL: este asemanator cu cel al masini simple, dar efectueaza miscari de ridicare coborare cat si miscari laterale si zig-zag.

Miscarea laterala serveste la formarea festonului pe marginea butonierei.

CONDUCATORUL DE FIR,APUCATOR SI SUVEICA:sunt la fel cu cel al masinii simple atat ca forma cat si  modul de functionare.

TRANSPORTOTUL FIXATOR: este compus din suportul unu ce sustine suportul unu care impreuna cu fixatorul realizeaza deplasarea materialului din timpul coasei.

Pe suportul doi sunt prevazute locasurile de coasere trei si de la taiere a butonierei.

Locasul are forma si dimensiunile determinate de cursa laterala a acului si de marimea cutitului utilizat la taierea butonierei.

Transportul masinii de cusut efectueaza un ciclu compus de miscari de inaintare si retragere prin fata acului, pentru festonarea marginilor.

Miscarile laterale se efectueaza la terminarea festonarii marginilor si sunt necesare pentru deplasarea butonierei in fata acului, cu marginea ce urmeaza a se festona.

Fixatorul de material: face corp comun cu transportorul fiind actionat pentru fixare de un ac, iar pentru deschidere printr-o pedala.

Pentru asigurarea stabilitatii materialului in fixator, aceste este reliefat, pe suprafata de contact, iar in timpul coaserii deplaseaza materialul pe directia de latime si lungime a butonierei.

Cutitul este organul de lucru care taie butoniera la terminarea festonarii marginilor.

CUTITUL: masinii de butoniere este compus din lamela unu si suportul doi, in corpul caruia este prevazut orificiul trei prin care se face montarea. In partea inferioara patru a lamelei, cutitul este intre 2 si 30 cm, in functie de lungimea butonierei. Pentru taierea butonierei cutitul efectueaza o miscare de coborare si apoi, se retrage spre partea superioara in pozitia de repaus.


BIBLIOGRAFIE

1.     GHEORGHE CIONTEA- ,,Utilajul si tehnologia meseriei. Confectionere imbracaminte din tesaturi si tricoturi”- manual pentru clasele IX-X, Licee Industriale cu profil de industrie usoara si anii I-II, Scoli profesionale Editura Didactica Pedagogica, R.A. Bucuresti 1994.

2.     GHEORGHE CIONTEA - ,,Utilajul si tehnologia meseriei. Confectionere imbracaminte din tesaturi si tricoturi”- Manualul pentru Licee cu profil de industrie usoara, clasele a XI-a, a XII-a si Scoli profesionale anul II, Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 1993.

3.     GHEORGHE CIONTEA - ,,Proiectarea imbracamintei” – manualul pentru clasele IX-X, Licee industriale cu profil de industrie usoara si anii I-II, Scoli profesionale, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.Bucuresti 1993.

4.     GABRIELA NEAGU – [Coordonator], SIMONA MOISIN, LUCIA CIOBOTARIU - ,,Utilaje si tehnologii la profil, pregatire generala tricoter-confectioner” , Manual pentru Scoala profesionala anul II, Editura Economica Preuniversitara.

5.     VIORICA PAPAGHIUC, IRINA IONESCU - ,,Performante in domeniul coaserii materialelor textile” , Editura Gheorghe Asachi, Iasi 1999.

6.     IOAN NEAGU - ,,Masini si instalatii pentru croit si confectionat” , Editura Universitatii ,,Lucian Blaga” , Sibiu 2002.

-         Prospecte de prezentare ale firmelor constructoare de masini de cusut brother si pfaff.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4518
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site