Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Lacuri si vopsele

confectii

+ Font mai mare | - Font mai mic



Lacuri si vopsele

 

Materialele de vopsitorie sunt materiale peliculogene utilizate pentru protectia si finisarea constructiilor si elementelor de constructii. Materialele de vopsitorie au in compozitie substante solide(pigmenti) si substante lichide(ulei, solventi, apa etc.), dintre care cel putin una este peliculogena.




Principalii componenti ai materialelor de vopsitorie sunt:

-                                      substantele peliculogene: sunt substante solide sau lichide care prin intarire in aer sau in cuptor formeaza pelicule pe suprafata suportului

-                                      sicativi: sunt substante solubile in uleiuri vegetale care accelereaza catalitic uscarea uleiurilor

-                                      pigmenti coloranti: sunt substante colorante ale peliculei

-                                      solventi: sunt lichide volatile, folosite de obicei in amestec, care solubilizeaza substantele peliculogene solide iar prin evaporarea lor micsoreaza timpul de uscare al peliculei

-                                      diluanti: sunt amestecuri de solventi necesari pentru reglarea vascozitatii in vederea unei usoare aplicari pe suport

-                                      plastifianti: sunt substante greu volatile care confera peliculei plasticitate, micsorand astfel pericolul de fisurare

-                                      substantele de umplutura:  sunt pulberi fin macinate care pot inlocui o parte din pigment micsorandu-se astfel pretul de cost al produsului.

            Industria de producere a grundurilor, vopselelor si diluantilor a constituit unul dintre domeniile performante de activitate din Romania in ultimii ani, atrǎgand un volum apreciabil de investitii si reusind sa atinga un nivel tehnologic foarte apropiat de companiile din Comunitatea Europeanǎ. Industria romaneasca de pana in 1990 a fost formata din mari producǎtori ce acopereau 50-60% din piatǎ. Companiile rezultate prin privatizarea acestor unitati acopera in prezent un procent scǎzut, restul fiind ocupat de unitǎti de productie private deschise dupa 1990 si importatori.

            Prezentul proiect analizeaza aspecte ale comportamentului consumatorului legate de achizitionarea si utilizarea de vopsele si lacuri pentru interiorul locuintei.

Cea  mai dinamica dezvoltare pe piata vopselelor din Romania s-a inregistrat  in segmentul produselor decorative ce cuprinde produse peliculogene (chituri, grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, diluanti) si in segmentul materiilor prime reprezentate de rasini sintetice necesare atat in procesul propriu de productie cat si pentru alti potentiali beneficiari.

             Lansarile de noi produse si marci este rodul unei munci sustinute a departamentelor de cercetare-dezvoltare in colaborare cu departamentele de marketing.  Aceste lansari au avut rolul de acoperi anumite nise de pe piata dar si de a oferi consumatorilor o paleta mai larga de alegere, calitate si preturi mai bune.

In Romania, cererea de vopsele a crescut odatǎ cu dezvoltarea domeniului constructiilor private si industriale si a preocuparii tot mai ridicate a populatiei in reamenjarea si decorarea spatiilor de locuit si a obiectelor de mobilier.

            Vopselele sunt produse care se adreseazǎ consumatorilor casnici si industriali. Tendinta manifestatǎ in ultima perioada (1998, 1999) este cea a orientǎrii firmelor producǎtoare sau importatoare cǎtre consumatorii casnici, acestia reprezentand un segment de piatǎ cu un potential de consum in continuǎ crestere dar si concurenta este deosebit de puternicǎ in acest segment. Un avantaj al abordǎrii cu mai multǎ atentie al acestui segment de piatǎ este cel al recuperǎrii sigure si mult mai rapide a creantelor decat in segmentul consumatorilor industriali. Acest fapt explicǎ cresterea ponderii consumatorilor casnici la 67% in 2000, fatǎ de 33% cat ii revine sectorului industrial.

Piata produselor peliculogene se caracterizeaza prin concentrare, stabilitate si concurenta intensa.

Piata vopselelor a inceput sa se structureze treptat. In prezent, exista cativa mari producatori interni (atat straini cat si fostele fabrici de stat) dar si importatori renumiti.

Piata vopselelor nu este fragmentata si are niste marci majore care sa polarizeze vanzarile. Din punct de vedere al cererii, in cazul vopselelor este important atat pretul cat si calitatea si ambalajul. In continuare, totusi piata va pune din ce in ce mai mult accent pe calitate, fiind dispusa in timp, chiar sa plateasca mai mult pentru a obtine un produs superior din punct de vedere al durabilitǎtii, al imaginii, al strǎlucirii. La randul lor, producatorii vor incerca sa ofere produse mai sofisticate care sa aduca un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de vopsele (vopsele epoxidice, poliuretanice si alchidice pentru pardoseli; vopsea specialǎ pentru protectia si impermeabilizarea suprafetelor din beton la bazine de inot si piscine; vopsele epoxidice cu rezistentǎ la temperaturi de 150 grade Celsius, grunduri si vopsele epoxidice cu rezistentǎ la substante chimice corozive).  

Schimbǎrile economice si politice care au marcat Europa Centralǎ si de Est in anii ’90 au creat piete competitive acolo unde anterior existau doar economii planificate.  In timp consumatorii decid asupra marcii lider. Concurenta se da intre mǎrcile disponibile la producatorii locali: Köber, Policolor, Düfa, Conex  si marcile de import.

Firmele depun eforturi considerabile pentru asigurarea unei pozitii clare in cadrul pietii pentru marcile lor, in vederea prevenirii confundarii marcilor proprii cu marcile concurente.

Printre reglementarile impuse tarilor care fac parte din Uniunea Europeana se numara si standardizarea activitatii de lacuri si vopsele, in special a legislatiei acestei piete. Se vor impune astfel anumite schimbari si pe piata noastra. Acest lucru nu poate decat sa bucure producatorii nationali avand in vedere obiectivele de dezvoltare pentru anii urmatori. Printre amenintarile carora vor trebui sa le faca fata gasim:  scaderea nivelului de trai care are cel mai mare impact asupra unui producator de lacuri si vopsele si se traduce in cantitatea de vopsea folosita de populatie intr-un an (in Romania aproximativ 3 kg. per locuitor in comparatie cu 9 kg per locuitor in tari ca Polonia si Ungaria). Pe de alta parte importurile destul de mari si competitia sunt urmatorii factori pe lista amenintarilor cu care se confrunta un producator de lacuri si vopsele.



S-a demonstrat deja ca viitorul vopsitoriilor moderne se bazeaza pe folosirea vopselelor pe baza de apa.De doi ani majoritatea tarilor europene au adoptat vopselele pe baza de apa. Conform datelor prezentate la conferintele internationale , furnizate de Institute Oficiale Internationale de Cercetare, piata acestor vopsele creste din ce in ce mai mult in Europa, unde legislatia mediului este tot mai restrictiva. Astfel, procentele de vanzari sunt in crestere, Marea Britanie ocupand primul loc, cu 23%, urmata de Spania, Germania, Italia si Franta. Dupa aceleasi estimari, daca in zilele noastre media de utilizare a vopselelor pe baza de apa este de 15%, in urmatorii 10 ani ea se va ridica la peste 90%.

      Datorita noilor legi de reducere a cantitatii de solvent emanate in atmosfera, vopselele pe baza de apa au ajuns in ultimele luni la 140 de mii de litri vanduti si sunt folosite in peste o mie de vopsitorii. Aceste vopsele reprezinta un sistem compus din 63 de baze, care sunt usor de amestecat si la care nu este nevoie sa fie adaugati aditivi, catalizatori, solventi etc., pentru prepararea ei fiind suficienta apa de la robinet. Ea este o formula foarte concentrata si nu se sedimenteaza, avand o putere de acoperire foarte mare. Fata de solventi, are o putere de acoperire ce reduce cu 40% consumul de material. Vopseaua poate fi folosita atat pentru un retus mic, cat si pentru o vopsire totala.

     

MATERIALE DE VOPSIRE

Def --> Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se aplica prin diverse procedee pe suprafete diferite in vederea protejarii acestora de efectele distructive provocate de agenti atmosferici (actiunea luminii, umiditate , agentii chimici ,etc.)

Prin aplicarea materialelor de vopsire , se formeaza uprafata obiectelor protejate pelicule subtiri care au dublu rol :

-         acela de protectie

-         de a crea un aspect placut

In compozitia materialelor de vopsire , intra de obicei   un component lichid numit liant si un component solid numit pigment , si materiale de umplutura.

Materialele de vopsire se clasifica prin mai multe criterii :

-substanta peliculogena de baza

-ordinea de aplicare pe suprafete

-modul de aplicare

Componentele materialelor de vopsire

Pincipalele materii prime care intra in componenta materialelor de vopsire (lacuri si vopsele ) sunt:

-lianti (uleiurile , rasinile ,sicative )

-pigmenti

-materialele de umplutura

-dizolvanti

-plastifianti

        Uleiurile

La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau semisicative.In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte , polimerizate sau oxidate , etc . )

         Sicativi

Sunt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza timpul de uscare , micsorand timpul de formare a filmului .

        Rasinile

Sunt substante organice naturale sau sintetice.Rasinile naturale provin din secretiile unor animale sau plante .

        Pigmentii

Sunt substante colorate insolubile .Cu lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .Dupa natura si provenienta lor pot fi :

-pigmenti anorganici naturali

-pigmenti anorganici artificiali

-pigmenti metalici

-pigmenti organici naturali sau sintetici

Acestia dau culoarea materialului de vopsire .

         Materialele de umplutura

Pot fi :

-dupa originea lor

-naturale sau artificiale

Materialele de umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub forma de pulberi fine .

          Dizolvanti

Sunt lichide de natura organica de obicei foarte volatile .Ele dizolva substanta peliculogena , liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata oarecare a produsului de vopsire se evapora folosind la formarea peliculei protectoare

          Plastifianti

Sunt produse organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in pelicula dupa formarea acesteia (flexibilitate , maleabilitate ).



PRODUSE AUXILIARE CARE INTRA IN COMPOZITIA MATERIALELOR DE VOPSIRE

           

Def àProdusele auxiliare au rolul de a influenta unele deficiente specifice materiilor prime utilizate si de a impiedica unele procese nefavorabile.

            Dupa functiile pe care le indeplinesc in obtinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe grupe :

a) agenti stabilizatori

au rolul de a impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmentilor

b) agenti de dispersie

sunt substante care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care se afla in suspensie in vopsea

Agentii de dispersie buni sunt uleiurile :

-uleiul polimerizat

-uleiul de in sulfonat

-uleiul de ricin etc.

c)agenti de umectare

sunt substante care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat intr-un lichid .

d) agenti antispumanti

la fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicarii acestora pe diferite suprafete exista tendinta de a se forma spuma , fie din cauza procesului de fabricatie , fie din cauza folosirii diferitelor utilaje la aplicarea lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de pulverizare a temperaturii etc.

e) agenti antioxidanti

se utilizeaza pentru a impiedica formarea de pelicule groase solide pe suprafata lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambalajele inchise.

f)agenti de matisare

sunt cazuri in care se ceare ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fie lucioasa dupa uscare .Aceasta se poate realiza fie actionandu-se asupra cantitatii si formei pigmentului din vopsea , fie prin adaugare de mici

cantitati din unele substante ca : ceruri naturale sau sintetice , sapunuri metalice , etc.

g)agenti impotriva scurgerii

actioneaza prin intarzierea oxidarii liantului sau prin intarzierea evaporarii dizolvantului

2.Principalele produse de vopsire

lacurile

sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetale

emailurile

sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici

grindurile

sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri

Lacuri -

 

Nitrolacuri mate
Nitrolacuri semilucioase
Nitrolacuri lucioase

Grundurile sunt produse de acoperire cu proprietati anticorozive folosite ca prim strat in sisteme de vopsire, asigurand aderenta intre suprafata metalica si urmatorul strat din sistemul de vopsire. (grunduri metal lemn, grundziv - grund anticoroziv pe baza de rasini alchidice, grund pentru binale, grundziv-grund anticoroziv pe baza de rasini alchido-melaminice, grund anticoroziv alchido-acrilic seria 5620, grund epoxidic bicomponent, grund clorcauciuc).  

Vopselele sunt produse de acoperire utilizate ca strat intermediar sau final in sistemele de vopsire, formand pelicule protectoare si decorative lucioase, aderente si foarte rezistente in timp (pe baza de uleiuri vegetale, alchidice klass, epoxidice, vopsea intermediara epoxidica, clorcauciuc, pentru marcaj rutier vopsea de marcaj rutier).

Diluantii sunt produse utilizate pentru diluarea produselor peliculogene pana la obtinerea vascozitatii corespunzatoare in functie de metoda de aplicare (diluant pentru produse pe baza de rasini alchido-melaminice, diluant pentru produse pe baza de rasini alchido-acrilice, diluant pentru produse pe baza de rasini epoxidice, diluant general pentru produse epoxidice, diluant pentru grunduri epoxidice, diluant pentru produse pe baza de clorcauciuc, diluant pentru produse pe baza de clorcauciuc, diluant pentru vopsea de marcaj dilurom).

Coloranti

Generalitati

Colorantii sunt substante organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hartie, etc.), rezista in timp la lumina, spalare, frecare.  Culoarea substantelor se datoreaza prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiatii ale luminii, fiecarui cromofor corespunzandu-i una sau mai multe benzi de absorbtie in spectrul vizibil.



 Pozitia benzilor de absorbtie ale fiecarui cromofor este influentata de existenta in molecula a altor cromofori, nuanta culorii unei substante colorate depinzand de intreaga structura chimica a substantei.­

Cele mai importante grupe cromofore sunt:

a) grupa nitrozo                        -N=O

b)grupa nitro                  -NO2

c)grupa azo                              -N=N-

d)grupa cetonica                       -C=O

e)dubla legatura                        >C=C<

Substantele care contin in molecula lor unul sau mai multi

cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substanta sa devina si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe langa cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.

Principalele grupe auxocrome sunt:

a)grupa amino               -NH2

b)grupa hidroxil fenolica ( si derivatii ei alchilati)

Grupele auxocrome, pe langa faptul ca imprima substantei proprietatea de a colora, produc o inchidere si o intensificare a culorii.

                       

            Clasificarea colorantilor

Colorantii se clasifica tinand cont de doua  criterii de clasificare:

structura lor chimica si dupa proprietatile lor tinctoriale( comportarea lor fata de fibre).

            Dupa structura lor chimica se deosebesc urmatoarele clase de coloranti:

a)coloranti azoici---contin in molecula lor drept grupe cromofore  una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt colorantii cei mai raspanditi si cei mai usor de preparat

b)coloranti antrachinonici---care deriva de la antrachinona

c)coloranti trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului

d)coloranti indantrenici

e)coloranti de indigo

f)coloranti de sulf

Dupa proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se

deosebesc urmatoarele tipuri de coloranti:

a)coloranti bazici---au un caracter bazic datorita grupelor amino –NH2 libere, pe care le contin in molecula lor.

                                    ---ei vopsesc fibrele proteice(lana si matase) in solutie neutra, fixarea lor pe fibra facandu-se prin combinare cu grupele acide –COOH ale acestora

                                    ---pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordanti(tanin)

                                    --- cei mai importanti coloranti bazici sunt colorantii azoici, trifenil-metanici, etc.

b)coloranti acizi---au in molecula lor grupe sulfonice –SO3H, hidroxil –OH sau carboxil –COOH libere,  care le dau proprietati acide

                                    ---ei vopsesc fibrele proteice (lana si matasea) in solutie slab acida, fixandu-se pe fibre prin combinare cu grupele –NH2, cu caracter bazic, ale acestora

                                    ---din punct de vedere structural, colorantii acizi fac parte din clasa colorantilor azoici, antrachinonici, etc.

c)coloranti substantivi---au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lana si matasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila

                                            ---vopsirea cu coloranti substantivi se face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de bucatarie(NaCl).

Dintre acesti coloranti cei mai importanti sunt cei din clasa colorantilor azoici, tipul reprezentativ fiind rosul de Congo.

Colorantii de mordant---se fixeaza pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu un mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formeaza cu mordantul un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre

---cei mai multi coloranti de mordant sunt

colorantii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal al acestor coloranti este alizarina

Colorantii de cada---sunt insolubili in apa si nu dau saruri solubile; pentru a fi folositi, ei sunt redusi prin tratare cu agenti reducatori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformati intr-o substanta incolora, solubila in apa

                                         ---fibrele sunt apoi introduse in aceste solutii si apoi scoase si expuse la aer; oxigenul din aer oxideaza colorantul redus, care trece in culoare insolubila

                                         ---din aceasta clasa fac parte indigoul si derivatii sai, precum si colorantii antrachinonici si cei de sulf

Colorantii de developare---sunt insolubili in apa si se fixeaza direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile; astfel fibra se inmoaie in solutia unui component de cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da nastere la un colorant insolubil ce se fixeaza pe fibra

                                                    ---din grupa colorantilor de developare mai fac parte colorantii care rezulta pe fibra prin oxidarea unor compusi cu care fibra a fost in prealabil imbibata—ex. negrul de anilina, care se obtine prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii, coloranti pentru par si blanuri






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1736
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site